28,509 matches
-
lupta împotriva omului. Noi trebuie să găsim mijloace de coabitare armonioasă cu mediul încojurător. Poziția lui Gisors este o concepție social-comunistă care sa dovedit a fi depășită. În studiul său, scris în 1933, asupra romanului La condition humaine, Iliya Ehrenburg, remarcând umanismul operei, spiritual de luptă, fervoarea, renunțarea la inerție a eroilor, făcea observația că romanul nu este o carte despre revoluție- plasarea acțiunii în China fiind un simplu incident geographic-, ci istoria a patru sau cinci oameni, romantici exaltați, izolați
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_conditia_umana_geografie_spirituala_a_umanitatii.html [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
întrucât volumul biu. poeme și texte-bloc (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010), pe care-l comentăm, îl completează pe primul (deși Dan C. Badea nu credea că un nou volum în aceeași formulă expresivă ar fi de dorit). Criticii și poeții au remarcat următoarele aspecte stilistice: - dezinvoltura „de tacla”, imaginile învolburate și de o prospețime primăvăratică (Al. Cistelecan); - bogăția limbajului (neologisme, termeni din toate domeniile) care maschează senzualitatea liricii (Dan C. Mihăilescu); - expresia dură și șăgalnică totodată (Geo Vasile); - simbolurile familiare din zona
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
Pe măsură ce urcam, căutam permanent să mă orientez și să disting semnele care îmi reperau obiectivul. Simplu de spus, însă greu de realizat. La fața locului, muntele acela avea cu totul altă conformație decât aceea pe care o știam și o remarcasem eu de la Observator. Avea o mulțime de povârnișuri, era plin de râpi prelungi și sălbatice. De un mare folos ne-a fost însă faptul că, aici unde am ajuns, deși zvelți, copacii erau mai rari, așa că se putea vedea în
PUTEREA RAZEI ALBASRE (5B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465885267.html [Corola-blog/BlogPost/379951_a_381280]
-
care era senator de drept, însă a iubit dintotdeauna universitatea clujeană, a iubit Clujul, orașul în care s-a format ca om și profesionist; în plus, școala medicală clujeană este renumită în Europa și în întreaga lume, medicii putându-se remarca și aici la fel de bine ca în orice țară din lume. UMF„Iuliu Hațieganu” - Pepiniera valorilor medicinei românești și internaționale Știința medicală este cea mai apropiată de suflet, fiind cea mai apropiată de om- spunea Iuliu Hațieganu (1885-1959), eminentul clinician, organizatorul
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
la șaptesprezece ani, în Ansamblul „Ciocarlia”, ca solistă dar și pentru formații de dansuri populare. Nu i se permite de către părinți, însă, să meargă la București înaintea terminării cursurilor liceale. Dar, participând la Ineu, la un concurs artistic, a fost remarcată de Ioan Bradu, cel care mai târziu îi va fi socru și care a insistat față de tatăl ei să meargă cu ansamblul folcloric din Oradea pe litoral. A primit învoială de la tatăl ei, iar deplasarea la mare va fi pentru
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Oradea, dar, firește, fără a părăsi nicio clipă cântecul. Participă la concursul de televiziune „Dialog la distanță”, fiind nominalizată ca reprezentant al Crișanei. Este notată cu 9 și 10, iar faptul are importanța în sine prin aceea că va fi remarcată de Televiziunea Română și Radio. După acest concurs va participa la Festivalul internațional studențesc din Turcia, unde va câțtiga locul I și Cupa de Cristal a festivalului, după care se va prezenta la Festivalul Internațional de la Agrigento din Sicilia, unde va
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
-a ediției a galei care răsplătește performanțele din cinema-ul european va avea loc pe 10 decembrie în Wroclaw (Polonia). Trofeul se acordă în fiecare an unui cineast talentat care a debutat în forță în lungmetraj. Bogdan Mirică a fost remarcat la Cannes, unde a obținut Premiul criticii - FIPRESCI, apoi la TIFF, unde a câștigat Trofeul Transilvania, și la Sarajevo, unde Câini a obținut două distincții importante. Nominalizările pentru Descoperirea Europeană a Anului au fost decise de un comitet format din
Filmul „Câini” în cinematografe din 23 septembrie by http://www.zilesinopti.ro/articole/13635/filmul-caini-nominalizat-la-trofeul-european-discovery-2016 [Corola-blog/BlogPost/100609_a_101901]
-
obiecte personale încărcate afectiv), să le dau un alt aspect, formă, conținut și un alt “mesaj” decât cel „originar”. Toate având ca finalitate relația mea cu trecutul, mai apropiat sau mai îndepărtat, bineînțeles și relația deosebită cu părinții. Aici ai remarcat foarte bine relația cauză-efect, acele trăiri/retrăiri sau continuitate/ nemărginire dar și un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii. Dorina - Multora dintre picturile tale nu le dai anumite titluri specifice, ele sunt numite generic: Amintiri, Compoziție, Casă, Copilărie, așa că, dacă
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson by http://uzp.org.ro/un-recurs-vizual-dramatic-al-imaginilor-marginirii-de-vorba-cu-pictorul-adrian-samson/ [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
Prof.dr. Monica BOȚOIU, cea care a scris și postfața volumului, afirmă că volumul de poezii este un itinerariu spiritual în care autoarea a adunat cu grijă pozii scrise de-a lungul timpului în diverse publicații, ultimele dintre acestea făcându-se remarcate și evaluate cu diverse premii în ultimii ani. Făcând o adevărată arheologie volumului, surprinde în versurile autoarei discursul cromatic, structura imagisticii sale, leitmotivul creației conjugat cu trăsăturile de personalitate, motivul iubirii, esența dorului etc. Prof.univ.dr. Nicolae CREȚU, de la Facultatea de
EVENIMENT CULTURAL-ARTISTIC LA FILIALA IAŞI A LIGII SRIITORILOR ROMÂNI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eveniment_cultural_artistic_l_valentina_becart_1365446836.html [Corola-blog/BlogPost/345741_a_347070]
-
prezenta publicului volumul sau de poezii „Cât mai e vreme”, operă născută din propriile-i amintiri, sfătuindu-i pe cei prezenți să le mulțumească persoanelor dragi care-i înconjoară pentru amintirile frumoase pe care le oferă. Poeta a ținut să remarce importantă momentului de a împărtăși poeziile, gândurile, sentimentele și amintirile sale cu publicul venit la CEPI, o “Clipă” - așa cum spune poezia cu același nume - pe care “Omul n-o știe / n-o vede, / n-o ia în seamă. / Uneori o
RODICA ELENA LUPU ISI PREZINTA CARTEA CAT MAI E VREME LA MADRID de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_isi_prezinta_cartea_cat_mai_e_vreme_la_madrid.html [Corola-blog/BlogPost/356772_a_358101]
-
într-adevăr ultimul tren, pleacă la Palestina (trecând și prin România!) bagajul său era burdușit cu scrierile lui Kafka”. Ca într-un roman de aventuri, Roni Căciularu investighează cu minuție soarta acestei comori din geamantanul lui Max Brod, căruia îi remarcă „riscul și sacrificiul pentru salvarea operei de artă a prietenului său, pe care îl diviniza”. Autorul constată că marele Max Brod era și el doar un om, care „se simțea bine, venind în vizită la o anume doamna Ester Hoffe
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
în „Yaffo. O zi. Cu soare”, în care se îndepărtează de narativitate, în favoarea expresiilor nominale. El procedează aici urmând parcă îndemnul lui Gottfried Benn ce recomanda poeților să renunțe la verbe și să comaseze totul în jurul unui substantiv. Indiscutabil, așa cum remarca un fin comentator, Zoltan Terner, Roni Căciularu e un reporter din familia lui Geo Bogza, inclusiv prin tendința lui de a hiperboliza, de a privi totul prin lupa impresiilor și sentimentelor. Roni Căciularu este un artist al cuvântului, un reporter
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul ... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
crimi "nalului din „Pocăințele fratelui Dimitrie”, nu vor rămâne în mintea lui decât presupunerile noastre răutăcioase „întocmai cum s-ar înfuria un canar sau altă păsărică măruntă” - cum ar fi spus Sonia din „Crimă și pedeapsă” a lui Dostoievski. De remarcat însă puterea autorului de a ne sugestiona nouă (cititorii săi) și surprinde în piese prin desfășurarea firească a dialogurilor și câteva elemente regizorale, fără de care noi nu ne-am înfățișa dinaintea acestei cărți de debut în teatru, ca spectatori care
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxv_tudor_cicu_ioana_voicila_dobre_1336575873.html [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
suficiente reacții atât în rândul celorlalte personaje ale romanului, cât și în rândul celor care au fost preocupați de o așa zisă exegeză a operei dostoievskiene. Capacitatea lui Dostoievski de a înnoda firele propriilor romane cu scrierile confraților este așa cum remarca și Ion Ianoși, neobișnuită pentru vremea sa. Titlul celei de a cincea cărți din „Frații Karamazov”, moment culminant în roman, are o vastă semnificație. Pro și contra este principiul de bază al artei dostoievskiene. El definește imaginile locale și de
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
mai târziu. Stagiul oferit de nemți îl va efectua în două etape: în primăvara lui 1984 și apoi, pe timpul verii anului 1985, când organizează, împreună cu decanul Universității Freiburg, al doilea congres pe tema inventarelor forestiere. Perioada petrecută la Freiburg se remarcă printr-o activitate de îndrumare și colaborare directă cu profesorii și studenții acestei instituții de învățământ, dar nu este lipsită nici de activități extraprofesionale, vizitând o mare parte a Germaniei și făcând câteva incursiuni în Franța. În plus, aici i
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
facă să aibă încredere în el și mai ales să o facă să-l iubească, să simtă cum pământul se scufundă iar cerul se rupe, dacă și el va dispărea din viața ei. Din puținele intimități avute în pădure a remarcat că tocmai aici era vulnerabilitatea cea mai mare a fetei. Dacă reușea să-i capete încrederea și putea avea acces la corpul ei fără rezerve, disponibilitatea Andradei de a se abandona era în avantajul intențiilor sale diabolice. În el nu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
pe motivul "lipsei de activitate științifică", iar între anii 1938 și toamna anului 1939 va fi internat pentru a doua oară în lagărul de la Miercurea-Ciuc; prima dată a fost închis acolo după uciderea lui I.G. Duca, în ianuarie-februarie 1934). De remarcat că în perioada primei suspendări a Cuvântului (1933-1938), în anul 1937, Nae Ionescu va semna editoriale în revista de critică teologică Predania, editată de teologul Gheorghe Racoveanu, unul dintre discipolii săi (până în octombrie 1937). În semn de protest față de arestarea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
un cunoscut editor, de a publica o antologie a articolelor sale). Extrem de important pentru soarta operei sale, publicată postum, a fost așadar atașamentul și loialitatea elevilor săi, pe care în primul rând i-a învățat să gândească. Dintre acești "ucenici", remarcăm existentialiștii de la Criterion-ul anilor 30, Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Constantin Noica, precum și pe Constantin Floru, C. D. Amzar, Gheorghe Racoveanu, Emil Cioran, Mihail Sebastian. Unii dintre ei vor colabora în deceniul al patrulea la Vremea, iar alții vor
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
personalitatea omului în scris. El a folosit grafologia ca pe o cale de cunoaștere a personalității umane, a vieții și a firii omului; îl interesa scrisul ca gest și atitudine (10). Și legat de acest aspect al activității sale, putem remarca un fapt interesant: există multe probleme tehnice legate de tipărirea cursurilor profesorului, care, în majoritate au fost stenografiate; oralitatea, care i-a făcut farmecul la catedră, devine un handicap în momentul publicării cursurilor (11). Despre Nae Ionescu - ziaristul Stilul lui
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
Știa să electrizeze audiența (foarte numeroasă de altfel). Știa însă la fel de bine să faca acest lucru și în scris, în limbajul vioi și incisiv al ziaristului. Era recunoscut pentru originalitate și pentru articolele sale sarcastice ori fulminante. Stilul său se remarca prin lipsa de emfază și prin simplitate. Încă de la primele articole din Noua Revistă Română se observa siguranța de sine, concentrarea, lipsa de timiditate sau stângăcie (12). Ca ziarist, activitatea publicistică de bază este legată de ziarul Cuvântul. Activitatea sa
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
redacție era un evreu Albu; reporteri erau Mitache Dumbrăveanu, Albescu; redactori culturali și economici - Mircea Eliade, Ion Călugăru, Mihail Sebastian, Victor Scărlătescu, Cella Delavrancea. Omul de legătură al Profesorului cu prefectura poliției era comisarul Stan Ionescu; din rândul tinerilor se remarcă Gheorghe Racoveanu. Toți acești oameni nu constituiau numai o întreprindere de presă, ci un fel de familie spirituală, o comunitate de lucru întemeiată pe admirația comună față de Nae Ionescu (15). Redacția era de fapt un grup omogen și unit. Ziarul
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
școlare în care, contra unor taxe parțial sau total suportate de stat, elevii și îndrumătorii lor se puteau relaxa în timpul vacanțelor. Rodica-Doina Fercana Moldovan, aducând în discuție cartea, spune că „sensibilizează până la lacrimi descrierea jafului la care este supusă țaraˮ, remarcând curajul autorilor de a aduce în atenție efortul unei generații în edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate. Al. Florin Țene evidențiază că lucrarea soților Berceni este „un documentar cu virtuți literare și umorˮ, iar Lola Țămbrescu sesizează că este „valoroasă prin
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
România, observă că generația din care fac parte el și autorii „cunoaștem ce scrie în carte și fără s-o fi citit, fiindcă am trăit-oˮ, subliniind că „este meritul autorilor că au reușit să facă acest melanj informaționalˮ. Cu tristețe, remarcă faptul că astăzi, de multe ori, avem senzația că ne luptăm cu morile de vânt, de aceea o astfel de lucrare rămâne un document important pentru generațiile mai tinere. Emoționată de frumoasele cuvinte ale conferențiarilor, ia cuvântul Valeria Berceni, care
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
mea partidă de golf pentru anul acesta. Carole, care după 25 de ani de căsătorie încă tot nu era în stare să-mi ghicească gândurile, a pregătit un dejun foarte gustos. Apoi când ne-am așezat la masă, ea a remarcat:"Dragul meu, e o zi atât de frumoasă (lucru cu care eram perfect de acord), nu ar fi nemaipomenit să ieșim prin pădure?". Nu i-am răspuns nimic. Dar în sinea mea mi-am zis: Aceasta este cea mai trăznită
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1423346361.html [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]