536 matches
-
mai toate marile imperii, ultimul fiind cel britanic, un proces ce poate dura mult și naște convulsiuni fatale. Vulturii americani au crezut că atentatele de la 11 Septembrie le oferă un prilej istoric, precum al III-lea război mondial, pentru a remodela lumea. Apoi au plecat, iar după ei potopul. Acum suntem amenințați cu un nou război, contra Iranului, ceea ce ar echivala practic cu un nou război mondial. Statele Unite au autorizat deja operațiuni în interiorul acestei țări și ajută diverse grupări separatiste să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
într-un fel sau altul. Dar el e altceva și deja a demonstrat că se poate. Ca putere dominantă dar insuficientă, America a acceptat mărirea componenței Grupu-lui celor 8, pentru reflecta noul echilibru geopolitic. Noul grup ar trebui apoi să remodeleze instituțiile internaționale create după al II-lea război mondial: Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Consiliul de Securitate al O.N.U. Noii intrați ar trebui să devină acționari responsabili ai sistemului internațional. Noul președinte american ar trebui să demonstreze
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
universul consumului dispar: iată-ne într-un adevărat cosmos consumaționist în expansiune, desincronizat și hiperindividualist, în care nicio categorie de vârstă nu mai scapă strategiilor de segmentare ale marketingului, dar în care oricine își poate alcătui propriul orar, își poate remodela aparența, își poate transforma modul de trai. Este momentul consumului-lume din care nu numai că au fost eliminate culturile antagonice, dar în care etosul consumerist tinde să reorganizeze ansamblul comportamentelor, inclusiv pe cele ce nu țin de schimbul de mărfuri
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nevoii”4. Lucrurile de prisos, moda, divertismentul, concediile au devenit dorințe și aspirații legitime în toate grupurile sociale 5. Gustul pentru bunuri de folosință îndelungată ce favorizează privatizarea vieții (televizor, automobil) se extinde amețitor. Universul consumului a început să fie remodelat, pe scară mare, sub semnul individului, al aspirațiilor și al satisfacțiilor sale private nu în anii 1980, ci cu aproximativ 20-25 de ani mai devreme. Revoluția autoserviriitc "Revoluția autoservirii" Alți factori, și nu venitul discreționar, au contribuit la instituirea, în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
al cărei resort principal este „condiționarea” publicitară. Publicitatea apare mereu nu numai drept cheia de lectură a mecanismelor de frustrare caracteristice noilor societăți de piață, dar și ca simbol al instituțiilor care reușesc să pună stăpânire pe oameni, să le remodeleze stilul de existență. Sunt oare justificate aceste atacuri? Ceea ce am dori aici este să le reexaminăm. Cum trebuie gândit locul publicității în era consumului-lume? Ce putere îi putem acorda mașinii publicitare asupra organizării modurilor de viață? Dar asupra satisfacțiilor și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
absolut toate direcțiile. De la stadioane la întreprinderi, de la divertisment la școală, de la frumusețe la alimentație, de la sex la sănătate, toate domeniile sunt antrenate într-o logică a concurenței și a perfecționării de dragul perfecționării, întregul spațiu social și chiar mental fiind remodelat de principiul exploatării până la secătuire a potențialelor. În aceste condiții, o nouă figură metaforică se impune ca portdrapel al spiritului timpului: nimeni altul decât Superman, supereroul cu performanțe excepționale, întotdeauna în plină formă, întotdeauna gata să ridice mănușa oricărei sfidări
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întreprinderii, ci spațiul mental însuși. În vreme ce figura întreprinzătorului se îmbogățește cu o nouă legitimitate socială, idealurile de competiție, inițiativă și depășire de sine se impun în asemenea măsură ca norme generale de comportament, încât au reușit să penetreze și să remodeleze chiar și moravurile și visurile. Vechile utopii sunt epuizate, ceea ce pasionează epoca este un stil de viață dominat de câștig, de reușită, de competiție, de eul performant. A fi cel mai bun, a excela, a te supradepăși: iată societatea democratică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pe oameni să-și „lucreze” și să-și modeleze corpul, să exercite asupra lui constrângeri severe, la antipodul delăsării senzuale. Norma tiranică a siluetei le obligă, pe femei îndeosebi, să-și controleze permanent greutatea și alimentația, să vrea să-și remodeleze silueta, ajungând niște „sclave ale aparenței”. Așa stând lucrurile, a semnala aceste practici neoproductiviste nu pare a fi de-ajuns: ar mai trebui evaluată și aria lor socială. Până la ce punct imperativ al performanței s-a răspândit acest ideal în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în natură, precum și de schimbări survenite în alte culturi. Relația dintre cultură și natură se dezvoltă în dublu sens: pe de o parte cultura oferă soluții problemelor pe care natura le pune în fața oamenilor, iar pe de altă parte cultura remodelează natura. Încălzirea globală, de pildă, produce schimbări în modul de viață al oamenilor, dar în același timp acțiunile oamenilor sunt ândreptate spre diminuarea efectelor naturale. Cauzele interne ale evoluției culturilor sunt reprezentate de evoluțiile interne ale culturilor, produse de dezvoltarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
imagine, dintre fenomenologic și mecanologic, dintre realitate și simulare ori dintre organic și tehnologic. De asemenea, prezența și absența sau interioritatea și exterioritatea devin procese comunicabile. Practicile corporale și identitare ale subiectului uman sunt relaționate impulsurilor electronice, iar tehnologiile vizualului remodelează fizionomia umană în diverse sensuri, de la reprezentările imaginilor feței în cărțile de identitate la morphing-ul grafic și la potențialul de manipulare a fotografiilor (vezi Kemp, 2000 pentru o serie de ilustrăriă. În mod aparent paradoxal, arta vizuală digitală expune vulnerabilitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Centrul McLuhan din Toronto. Astfel, artista dialoghează cu spectatorii și este teleprezentă („omniprezentă”Ă în spațiul virtual al transmisiilor. Ideologic, Orlan vrea să denunțe ideea de fumusețe feminină naturală, să artificializeze și să defamiliarizeze conceptul de naturalețe. Nasul artistei este remodelat după tiparul nasului Dianei (Fountainebleauă, zeița care a refuzat subordonarea în fața zeilor-bărbați. Respingerea standardelor de conformism și de armonie se continuă cu reconfigurarea ochilor după modelul Psyche (Gerômeă, simbol al nevoii de iubire și de frumusețe spirituală. În fine, buzele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
revolta socială și strategiile opoziționale ale rezistenței la ontologia și antropologia cibernetice. Spre deosebire însă de artistul australian care fie își adaugă proteze trupești („The Third Hand”, 1992Ă, fie își conectează corpul la Internet („Ping Body”, 1996Ă, artista franceză își remodelează și își imaginează chipul, scoțând la iveală caracterul construit în mod cultural al percepției vizuale sau rolul important pe care-l joacă trupul în construcția imaginii. Avem de-a face cu o traversare a identității avatarice și interfațate multicultural prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
rolului atribuit femeii în societate și canoanelor masculine ale frumuseții feminine. Corpul său nu devine doar un mijloc de expresie artistică, ci și un mediu al activismului feminist (ca la teoreticiana Donna Haraway - vezi capitolul al patruleaă. Propriul chip este remodelat nu numai conform unui ideal simulat de computer, ci și îndreptat împotriva referințelor istorice ale artei, construite în mod ideologic și social. În același timp, demontează clișee ale feminismului, prezentându-se ca une homme („o bărbat”Ă și un femme
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cult Unul dintre paradoxurile basmului este faptul că forța lui magică nu încetează, chiar dacă subiectul este simplu, linear, iar personajele se încadrează în câteva arhetipuri sau „funcții“, cum le numește Vladimir Propp. Basmul cult preia tiparul consacrat prin eposul popular, remodelând însă structurile stereotipe, conform opțiunilor estetice ale scriitorului și viziunii sale artistice. Astfel, în Povestea lui HarapAlb (1877), eposul miraculos și personajele sunt puternic individualizate, fiindcă „Creangă umple schema universală cu imagini concrete ale vieții țărănești de odinioară“, după cum afirmă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
printrun sistem de semne stilistice, cu funcții simbolice. Mai întâi, se accentuează raportul neobișnuit al Zenobiei cu realitatea, pe care o redimensionează, purificândo de întuneric, capabilă săi anuleze eclipsele. Trăsătura ei definitorie este seninătatea, așadar, esența apolinică, orizontul interior ce remodelează lumea. Contrastiv, enunțul următor o integrează unei serii convenționale (ea rămâne o fetiță cuminte și naivă), imediat contrazisă prin enunțul final. Încăpățânarea nemaipomenită vizează ființa revoltată, eul care se afirmă, în ruptură cu ceilalți. Prin toate aceste contraste, Zenobia devine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
despre care urmează să vorbim conținuturile filozofiei sunt discontinui pentru Dilthey și că doar exigențele ei formale au continuitate.) Subliniem totodată că aceste "unități din istorie" nu sunt preformate, ci se formează în timp și, mai mult decât atât, se remodelează permanent în funcție de datele experienței. În Das Wesen der Philosophie după ce trece în revistă principalele "eșecuri" ale filozofiilor anterioare, inclusiv al transcendentalismului kantian -, Dilthey deplânge faptul că nici măcar speculația germană postkantiană 73 nu fost capabilă să găsească "puntea care să conducă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
general paradigmele. Conceptele traversează epocile și oferindu-i creației un motiv și un cadru de desfășurare; ele se află într-un continuu efort de redefinire, dar nu sunt "personificate" în sens hegelian, în virtutea unui joc al logicii atotputernice, ci se remodelează în funcție de multiplele circumstanțe și structuri istorice în care reapar; altfel spus, ele sunt reconstruite pe baza caracteristicilor individului, ale societății, ale culturii, ale spațiului și timpului în care se manifestă. Totuși trebuie subliniat faptul că ele nu sunt factori constitutivi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
circumscrie idei. Dar nu oricum, ci cu fervoarea redefinirii lor sub grila unei originalități polemice, proaspete, adesea în răspăr cu tabuurile confortabile". Prima parte a cărții, "descriptivă", introduce fișele unor vaste lecturi, în care forța analitică de asociere și disociere remodelează percepția cuminte, didactică, a relației dintre literatură și politică în istoria intelectuală a veacului XX. Discursul lui Caius Dobrescu, fățiș sau latent, este o perpetuă apărare și ilustrare a libertății și demnității artistului care își capătă sensul doar în interiorul sferei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sau cosmice, asigurând echilibrul necesar: "Dintr-o înserare-n seară/ pasul tău de domnișoară./ Dintr-o pasăre amară/ părul tău de domnișoară". Fiind situată între real și posibil, privirea poetului în stare să vadă și altceva, are influență asupra timpului, remodelează lumea, provoacă uimirea: "O secundă, o secundă/ eu l-am fost zărit în undă./ El avea roșcata fundă./ Inima încet mi-afundă". În mai multe poeme, preferința poetului se îndreaptă spre surse de sonorizare. În acest text atenția este îndreptată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a asigura unitatea militanților, de a le da în sfîrșit, dincolo de speranța revoluției, o sarcină concretă care i-ar conecta din nou la realitate. Procedeul este identic peste tot. Manifeste și ziare clandestine apar în primele săptămîni: în jurul lor se remodelează conștiința militantă și se reconstruiesc filierele. În ceea ce privește directivele de acțiune, ele se ordonează după două axe clare, ușor de identificat de către toți militanții. După cîteva ezitări și încercări puțin convingătoare de a merge spre mase în organizațiile noului Ordin (sindicatul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Aparatul industrial este adesea pe deplin distrus și situația economică și socială este deosebit de precară. Reconstrucția este lentă și necesită o injectare masivă de capital american. La mijlocul anilor cincizeci, economia europeană intră într-o nouă etapă: rețeaua industrială a fost remodelată, mașinile și utilajele au fost modernizate și circuitele comerciale au fost restabilite. Prima consecință a acestor schimbări este relansarea creșterii economice. Produsul național brut al țărilor europene cunoaște o creștere considerabilă 15. Transformările sociale și culturale care decurg de aici
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
uman decât sub rezerva unor corespondente genetice. K.Lorenzcâștigătorul premiului Nobel În 1968 accentuiază asupra naturii biologic-instinctuale a comportamentului agresiv. Este vorba de o energie instinctuală, acumulată pe perioade mari de timp ca și de o descărcare a acestei energii, remodelată În bună măsură de factorii de relație și conjuncturali, care fac posibil, Într-un anumit grad, controlul asupra acesteia In timp ce la Freud agresivitatea aparea ca fiind predominant distructivă, la K.Lorenz, agresivitatea interspecii are o valoare adaptativă și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
epoca antichității. Textura suplă se regăsește în țesutul noilor cartiere construite/adăugate în secolul al XX lea, adaptată exigențelor unei vieți urbane moderne. O serie de orașe, în special cele cu funcții politice și comerciale din statele petroliere, au fost remodelate aproape complet în ultimele trei-patru decenii, oferindu-li-se o tramă suplă și aerisită, cu alură și linii arhitectonice ultramoderne, precum în Dubai, Abu Dhabi, Al-Kuwait, Riyad, Jeddah, Dahran, Doha, Manama, Tripoli. În structura acestor organisme urbane se regăsesc atât zone
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Ivănescu, ba chiar și cu François Villon, Jean Cocteau ori Francis Jammes! Numai pentru a concede că, finalmente, Emil Brumaru nu poate fi comparat decât cu... Emil Brumaru. Adică un inegalabil caligraf al spațiului (doar în aparență) bucolic, în fapt remodelat de singura perfecțiune grea pe care este dispus să o vadă ochiul său lăuntric: "O, vechi și dragi bucătării de vară,/ Simt iar în gură gust suav de-amiază/ Și în tristețea care mă-nconjoară/ Din nou copilăria mea visează
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
destinele personajelor" [Tiutiuca, p.235, subn.n.]. Este de subliniat în această ordine de idei capacitatea românului "de a contopi problemele timpului în caractere umane memorabile" [Bilețchii, p.10, subn.n.]. Revoluția din 1789 transforma statuile și rolurile, răstoarnă valorile, remodelează identitățile, dă naștere mai multor mișcări de emancipare. Revoluția socială, pariziana prin excelență, a antrenat, în urma sa, alte revoluții demografică 17, industrială, morală și estetică. Un rezultat important al Revoluției este nașterea subiectului modern conștient, liber, protagonist al propriei vieți
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]