8,718 matches
-
Maria Ciclova și cea din Cenad. Deși numărul pelerinilor este mai mic decât în anii anteriori (în 2002, la pelerinajele diecezane au participat circa 12 000 de credincioși), comunitățile catolice de diferite etnii din Banat își mențin tradițiile seculare. Inițiativa renașterii acestor pelerinaje a avut-o episcopul Martin Roos în anul 2000 - „An jubiliar“ -, când toate decanatele Diecezei romano-catolice de Timișoara au avut programate deplasări la toate străvechile locuri de pelerinaj. Legăturile cu Vaticanul Pe lângă audiențele comune și individuale la Papa
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
falsei resemnări (anii ^90)a. Sau, translând efectul de oglindă la ceea ce s-ar putea numi "vârstele românului", de la modernism la postmodernism. O îmbătrânire? O deteriorarea ca semn a ceva iremediabil sfârșit sau doar o lentă evoluție spre încă nebănuita renaștere? Prin afirmarea acestui din urmă gând Corina Ciocârlie își încheie, cu un superb patetism cartea: ăChiar dacă răstignirea nu mai e urmată de înălțarea la cerul metafizic, seninătatea greu cucerita a bietului corp postmodern sugerează trecerea (prin renunțare sau orbire
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
modernista: e vorba de tradiția unei arte cu caracter utilitar, o artă "slabă", ambientală, sincretica. Întrebare: putem considera în bloc epocile de dinainte de modernism ca fiind cultivatoare ale unei arte cu caracter utilitar, sincretic, cînd știm prea bine că, din Renaștere și pînă în romantism, procesul de autolegitimare a artei, de specificare estetică, a fost unul progresiv, culminînd cu modernismul însuși? O altă afirmație problematică: "Utopia transparenței, a progresului continuu, a noului mereu superior vechiului fac din modernism (isme) o continuare
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
preluate din primul tom al ediției Oeuvres, apărut la Gallimard în 1975, la care editorul român a adăugat, în chip de prolog și epilog, două eseuri speciale, pentru că ele sînt adresate explicit cititorului român. Pentru epilog Marius Ghica a ales Renașterea libertății, bănuite a fi drept ultimele pagini scrise de Valéry și aparent scrise de el la rugămintea lui Ilarie Voronca, la vremea respectivă, adică în 1945, aflat la conducerea secției românești a emisiunilor pentru străinătate ale Radiodifuziunii franceze. Sub titlul
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
absolut, spune multe (poate că spune chiar totul) despre omul medieval. Tot astfel cum persistentă pînă azi a catedralelor spune mult (deși nu totul, căci pe cei mai multi nu-i mai interesează) despre umanitate în general. Trecerea din Evul Mediu spre Renaștere o mijlocește Dante. Care a fost în toate lumile de dincolo și scrie despre ele. Doar așa se poate asigura o continuitate fără de rupturi dramatice. Evul Mediu curge firesc în Renaștere, care reprezintă apogeul. Apoi coloniștii au plecat spre Lumea
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
despre umanitate în general. Trecerea din Evul Mediu spre Renaștere o mijlocește Dante. Care a fost în toate lumile de dincolo și scrie despre ele. Doar așa se poate asigura o continuitate fără de rupturi dramatice. Evul Mediu curge firesc în Renaștere, care reprezintă apogeul. Apoi coloniștii au plecat spre Lumea Nouă. Doar că n-au descoperit-o, ci au inventat-o prin distrugere. Cu vreo sută de ani mai tîrziu, Miranda exclama O brave new world. Declinul spiritului Renașterii și al
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
firesc în Renaștere, care reprezintă apogeul. Apoi coloniștii au plecat spre Lumea Nouă. Doar că n-au descoperit-o, ci au inventat-o prin distrugere. Cu vreo sută de ani mai tîrziu, Miranda exclama O brave new world. Declinul spiritului Renașterii și al Renașterii în spirit începe fix atunci cînd, radiind de încîntare, Miranda rostește această frază. Nu degeaba o face Ciulei că, spunînd asta, să îi ia de mînă pe Antonio și Sebastian. Nu e vorba de o ironie ieftină
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
care reprezintă apogeul. Apoi coloniștii au plecat spre Lumea Nouă. Doar că n-au descoperit-o, ci au inventat-o prin distrugere. Cu vreo sută de ani mai tîrziu, Miranda exclama O brave new world. Declinul spiritului Renașterii și al Renașterii în spirit începe fix atunci cînd, radiind de încîntare, Miranda rostește această frază. Nu degeaba o face Ciulei că, spunînd asta, să îi ia de mînă pe Antonio și Sebastian. Nu e vorba de o ironie ieftină, nici n-are
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
iluminiștii - cu sau fără Enciclopedie - nu sînt generație spontanee. Eu cred ca se trag din niște iezuiți generici. 4. Pentru Prospero, după cortina, postmodernitatea este singura scăpare și probabil că o știe. Mutarea focalizării de la Dumnezeu la omul-demiurg, operată în Renaștere - și, din nou ambiguu, pregătită chiar de Dante după ce (scrie că) s-a întors din Paradis - a fost oarecum licită, pentru că Renașterea a dat cîțiva titani (scuzați clișeul) de neegalat vreodată și pentru că a descoperit legile perspectivei, care ne-au
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
cortina, postmodernitatea este singura scăpare și probabil că o știe. Mutarea focalizării de la Dumnezeu la omul-demiurg, operată în Renaștere - și, din nou ambiguu, pregătită chiar de Dante după ce (scrie că) s-a întors din Paradis - a fost oarecum licită, pentru că Renașterea a dat cîțiva titani (scuzați clișeul) de neegalat vreodată și pentru că a descoperit legile perspectivei, care ne-au schimbat fundamental percepția despre lume. Pe de altă parte, tocmai în această schimbare esențială de accent găsim germenii exacerbării eului din Romantism
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
Lucian Vasiliu prezintă, după cum ne atrage atenția poetul însuși, spectrul unor "icoane de sînge". De remarcat, sub zodia melancoliei, amestecul de trecut și viitor, acea tensiune combinată a tîmpilor extremi, eludînd prezentul. Slăvirea timpului consumat nu e decît tendința de renaștere, pește accidentele zilei de azi, într-un triumf al "eternei reîntoarceri": "Într-o zi de vară, campestra/ mușc din mărul angelic,/ epuizat de exercițiile de peste an, la palestra// Rețină a manuscriselor oarbe,/ văd printre zabrele, în penumbra/ cum ziua de
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Z. Ornea Spirit de Renaștere, prin enciclopedismul și varietatea preocupărilor, Hașdeu este, după caracterizarea lui Călinescu, "un geniu universal și se poate afirma că a izbutit aproape peste tot". Acest monstru de erudiție, cunoscător a nenumărate limbi, filolog, lingvist, istoric, folclorist, prozator, poet, dramaturg, publicist
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
privind istoria artei europene. Două edituri au scos, aproape simultan, primele cărti-album privind acest fenomen fascinant pentru privitorul obișnuit și extrem de complex pentru specialiști: Editură Humanitas și Editură Fundației Culturale Române. Prima a tipărit un studiu în două volume închinat Renașterii (sec. XV și XVI), iar cea de-a doua, împreună cu Editură Electa din Milano, un amplu volum despre Pictură italiană. Nici pentru Humanitas și nici pentru Editură Fundației... aceste evenimente n-au fost întîmplătoare; Humanitas a recidivat cu un studiu
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
Pavel Șușară Peisaj urban încremenit, spirit ieșit victorios din confruntarea surda cu vremurile, exponat viu al unei Renașteri perpetue, Veneția a trebuit să-și integreze cumva și contemporaneitatea dar, în același timp, să se și protejeze de neliniștile ei corozive. Nefiindu-i de ajuns confortul cotidian, universul mediatic și ceilalți factori de civilizație, orașul dogilor și-a creat
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
literatura de specialitate un punct de vedere unitar. Ni se propune, în primul rând, o sistematizare delimitând două accepții ale termenului 1. perioadă istorică; 2. constantă stilistica de-alungul istoriei muzicii. În primul caz este vorba despre perioada de trecere dintre Renașterea culminanta și Baroc; deși își intitulează chiar un capitol "Secolul manierist, Cinquecento" autoarea nu este convinsă de valabilitatea acestui perimetru temporal. După ce parcurge argumentele pro și contra periodizării - subliniind că nu este posibilă o suprapunere cronologică cu predominantă esteticii manieriste
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
Banii trebuie să servească în funcție de felul cum gândești. Acum, singurul lucru care contează e rentabilitatea, diferența dintre țările bogate și țările sărace. E revoltător! Uneori, când privesc fotografiile dvs., ele mă fac să mă gândesc la unele tablouri din epoca Renașterii. E, probabil, influența pictorilor pe care i-ați admirat la Louvre? Poate. Trebuie să te cultivi. Nu poți găsi totul în tine însuți. Trebuie să-l vezi și la alții și, apoi, să încerci să-l reformulezi în felul tău
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
au creat nimic valoros în plan cultural sau spiritual e destul de dubioasă și de netolerat. footnote>. Până în prezent, au apărut trei așa-zise albume de artă, care propun cititorilor români o incursiune în istoria artei, începând cu preistoria, continuând cu Renașterea, perioadele secolelor XVIII-XIX și încheind cu arta secolului al XXI-lea. Am urmărit apariția fiecărei noi lucrări din această serie, gândindu-mă să-i ofer nepotului meu șansa de a avea o bibliotecă proprie din care să nu lipsească acest
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
însuflețesc, capătă "carne" pe scenă, devin personajele ce vor interpreta istorioare halucinante. Este refăcut un drum al istoriei umanității din perspectiva Marchizului de Sade, un drum ce pleacă din zilele noastre (costumele marchează această derulare imensă a ghemului cronologiei) spre Renaștere, epoca luminilor, medievală pînă la vechii romani ce se scaldă ritualic în termele lor. Un moment de mare forță teatrală în care cuvîntul, mimica, expresia, gestul, costumul, muzica se susțin și se potențează deopotrivă este acela în care toți cei
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
Mă uit prin birourile uzinei, cu plante și prin care susură apa clară condusă prin jghiaburi strîmte aplicate pe podeaua de lemn rezistent, cu fîntîni arteziene, covoare, iar în unele încăperi pe pereți opere de artă atîrnate, deseori reproduceri ale Renașterii... Exact ce ar fi trebuit ei să înfăptuiască, fabrica radioasă a tuturor utopiștilor de la Pico de la Mirandola încoace... Printre operele de artă expuse, agățate pe pereți, să nu uit furcile, greblele de lemn prinse și ele pe pereți între tablourile
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
Exact ce ar fi trebuit ei să înfăptuiască, fabrica radioasă a tuturor utopiștilor de la Pico de la Mirandola încoace... Printre operele de artă expuse, agățate pe pereți, să nu uit furcile, greblele de lemn prinse și ele pe pereți între tablourile Renașterii, ceea ce e de mare efect. Apoi restaurantul din Colerville, lîngă Iowa-City, o fostă uzină dezafectată ale cărei componente industriale sînt preschimbate în comoditățile unui restaurant modern. De pildă, strungurile, țevile, colorate, o fantezie copleșitoare te întîmpină în toată incinta fostei
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
cu blîndețe/ gata, destul, e de-ajuns, nu mai am! Trupul deplin învățat/ cu poftele ei feminine s-a lăsat captivat de aceste volume/ șoldul ei asemănător animalelor tinere de pe mătasea de rochii de vară/ suplinind îngerii asexuați din întreaga Renaștere/ se fofilează cîteva clipe în învălmășeala comună/ și devoră în moliciunile lui erotismul furorilor/ apărîndu-se și tînjind mai departe/ neputîndu-i cuprinde pe toți. Convulsia/ golurilor și a plinurilor. Bolți și desfaceri/ terase și grote de cărnuri printre care mîna ei
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
și ferindu-se, încercînd să-și ascundă fața, vrea să alunge din mintea mea orice comparație posibilă cu fata frumoasă din trecut, bronzată, cu pîntecul supt de atît înot, cu părul șaten auriu încadrîndu-i figura cu un șarm... italian, - de renaștere italiană, îi spusesem o dată. Pe plajă nu mai era nimeni, decît ea, întinsă pe un cearșaf portocaliu. M-am apropiat pe furiș.Am venit tiptil, din spate, către capul ei răsturnat, cu ochii închiși... Mă oprisem o clipă reținîndu-mi respirația
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
fie un bun profesionist, capabil să slujească societatea. În primul rînd, poate șocant cumva, nimeni nu are nevoie ca medicul să fie un om cult în înțelesul clasic al termenului. Zadarnic l-a citit pe Dante, inutil poartă conversații despre Renaștere, y Gasset (și societatea) îi cer mult mai puțin, dar de fapt mai multe: să fie impecabil profesional, să comită cît mai puține erori de judecată nu în aprecierea unei opere de artă la o expoziție, ci a suferinței pacientului
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
zîmbesc acru, doar. Fără a-l face să priceapă că eu știu că mă trișează, regulat. O singură dată, rușinat de mica lui pîrleală ce mi-o aplică, serios, m-a întrebat, zîmbind fermecător, îngerește, ca toți îngerii pe care Renașterea, și nu numai ea, i-a pictat în Roma aceasta augustă care nu se știe de ce, azi, în ciuda aerului sărbătoresc al verii pline, mă întristează, - mă întrebase dacă-mi place laptele. Sau, de atîta măreție, să ți se facă și
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
restul, fuseseră refăcute mai tîrziu de Borromini... Mai tîrziu, sau foarte tîrziu. Fiindcă bazilica a fost înălțată de Constantin cel mare în anul 324, și abia peste zece secole și ceva avea să treacă peste ea și suflul înnoitor al Renașterii. Zece secole, grele, de creștinism, de consilii, grele și ele, printre care, la 1054 s-a înfăptuit marea ruptură a Romei de Orient, de Bizanț... Curios, cel mai viu lucru din ce-am văzut în fosta livadă a lui Lateranus
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]