911 matches
-
kazahe (asta, în cel mai bun caz!), îi vom aminti pe următorii, găsiți prin județul Tutova sau chiar în orașul Bârlad: Moscoviciov Andrei (Berdiansk, jud. Rostov, Rusia, cetățean „sovietic” stabilit la Zorleni Tutova). Bărbatul își declarase intenția de a se repatria împreună cu „soția și 3 copii”. Cu certitudine, această familie își asigurase un lung „sejur” în inospitaliera Siberie, odată ce chiar erau cetățeni sovietici și, mai mult de atât, imprudentul cap de familie declarase că „am fost luat cu sila de către armata
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
familie de „ruși”, cu ultimul domiciliu în orașul Kirovograd. Și Nechita semnase cu caractere rusești. Un altul care semnase asemenea, fusese Pipulea Dumitru, născut la data de 25 octombrie 1892 în comuna Heremanovka, jud. Harkov, unde voia să se și „repatrieze”. Acesta avea meseria de tăbăcar și venise peste Prut adus pe sus de către germani. Nu s-a dus mai departe cu ei ci a rămas la Zorleni unde se întreținea cu munca pe la diverși cetățeni. Șevțev Nicolae, născut la data
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ajungă în comuna Hrasova, jud. Odessa. Deoarece art.5 din Convenția de Armistițiu stipula foarte clar ca statul român să asigure din resurse proprii încălțăminte, îmbrăcăminte, asistență sanitară și bani pentru hrană, transport, cazare, ș.a. cetățenilor sovietici ce se vor repatria în URSS, Ivan s-a folosit (ca mulți alții!) de această facilitate și cerea în scris următoarele: „1 costum haine, 1 pereche bocanci, 2 ismene și 2 cămăși”. În mod inexplicabil, după ce luaseră „cu forța” atâția români basarabeni, ruși sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
groasă”, cizmarul Kukoreașin Ivan (1905) voia să se transfere în orașul ucrainean de baștină, Dnepropetrovsk și nu singur ci cu compatriotul său ce avea aceeași meserie, Jiraghiov Anton (1913). d. „Cetățeanul (...) a primit ordin de la Comandamentul Sovietic de a se repatria” O altă probă care acoperă pe deplin afirmația că cetățenii ruși sau ucraineni ce picau în ghearele cotropitorilor de la răsărit erau RAPID expediați în „superbul și unicul rai de pe pământ”, uniunea republicilor sovietice socialiste, am găsit-o în adresa nr649
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în adresa nr649/11 noiembrie 1944, trimisă Prefecturii Tutova de aceiași șefi ai poliției din Bârlad: „... cetățeanul sovietic Nicolschi Nicolae din Krasnodar, adus de trupele germane în cursul lunei Martie 1944. A primit ordin dela Comandamentul Sovietic pentru a se repatria (subl.ns.)”. Aceste repatrieri urgente, se făceau în baza unui act deosebit față de altele emise în mod curent cu sutele și miile de către mahării ruși de la București, semn că spânzurătorile puse la treabă oficial de către „tătucul” Stalin pe tot cuprinsul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
semnate la Moscova de către delegații români trimiși acolo și anume: avocat Lucrețiu Pătrășcanu (comunist ce va fi asasinat taman de „frații” lui, nu prea târziu de la aceste evenimente), generaladjutant Dumitru Dămăceanu, Barbu Știrbei (fost prim ministru) și Ghiță Popp. j. Repatriați sănătoși, hrăniți și odihniți vrem! La începutul anului 1945, șeful Secției financiare din cadrul prefecturii tutovene, semnase un decont ce la urmă, după tragerea liniei, valora 193.230 de lei. Iată în ce constaseră o parte din aceste cheltuieli: „Cazare repatriați
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Repatriați sănătoși, hrăniți și odihniți vrem! La începutul anului 1945, șeful Secției financiare din cadrul prefecturii tutovene, semnase un decont ce la urmă, după tragerea liniei, valora 193.230 de lei. Iată în ce constaseră o parte din aceste cheltuieli: „Cazare repatriați la hotel <<Europa>>: 94.240 de lei; transport repatriați și domni din Comisia Aliată de Control: 38.950 de lei; 94.000 de lei; medicamente: 14.040 de lei”. De aceste servicii au beneficiat atât grupurile de refugiați cât și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ș.a. Pentru a nu da de bănuit, farmacistul solicitase viza medicului-șef al orașului Bârlad, dr. Lucia Galin care scrisese pe verso-ul facturii următoarele: „...certific că medicamentele specificate în prezenta factură au fost furnizate și distribuite cetățenilor ce se repatriază în URSS”. Cum bieții repatriați nu trebuiau să-și dea seama că Stalin vrea să-i adune la un loc pentru a forma loturi compacte cu destinația Siberia sau Kazahstan, le asiguraseră (pe banii statului român) condiții de belferi sadea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la data de 5 ianuarie 1945 solicita și primea de la prefectură suma de 4.000 de lei pentru „...costul întreținerei subsemnatului pe timp de 6 zile cât m’am deplasat cu transportul a 32 cetățeni sovietici ce urmau să fie repatriați prin Galați”. Un coleg de-al lui Mihalcea, Radu Petrea, avusese pretenții mai mari decât acesta solicitând pentru același serviciu suma de 5.000 de lei. Cetățeanul analfabet basarabean Harabagi Neculai fusese pus de cei de la prefectură pe data de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
făceau atât prin Galați cât și pe la Iași-Ungheni, așa cum reiese din chitanța unui gardian public „clasa a III-a”, care primise suma de 3000 de lei pentru: „...însoțirea unui număr de cetățeni sovietici la Iași (subl.ns.) ce s’au repatriat în URSS conform ordinului D-lui Maior Voronov (șeful comenduirii muscălești de la Bârlad, n.a.)”. Desigur, numai hotelul D-lui Paupelbaum nu putea asigura cazarea atâtor oameni așa că autoritățile găsiseră gazde „la mica înțelegere” și prin oraș. Astfel, în ziua de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Bârlad devenise centrul de adunare al „repatriaților” de pe tot cuprinsul județului Tutova deoarece a făcut afaceri grase cu statul, dacă e să ne luăm după numărul și valoarea facturilor emise în contul „armistițiului”. Pe 20 ianuarie 1945, mai livrase „refugiaților repatriați în URSS” hapuri, prafuri și cârpe în valoare de 6.290 de lei. Pe acest bon scrisese denumirile mai multora: praf de aspirină, fiole de camphor, comprimate de pyramidon, feșe tifon, vată, antinevralgice, etc. Pe verso, bine-nțeles, avizase competenta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
n.n.): La Legiune: Ordine Posturilor de jandarmi pentru verificarea în ceea ce privește repatrierea cetățenilor sovietici (subl.ns.); Poliția Orașului: vigilență multă în descoperirea cetățenilor sovietici (subl.ns.). Două Domnișoare care au luat suma de 320.000 de lei și nu s’au repatriat până în prezent sunt acasă”. Concluzia? Vânătoarea de oameni nevinovați era în toi și comandată DIRECT din birourile „aliaților” sovietici! Iată ce TREBUIA să livreze (și a livrat, pentru că altfel...!) județul Tutova în contul articolului 11 din Convenția de Armistițiu, numai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
devotament absolut de către jandarmi sau polițiști care, cu o meticulozitate vrednică de un scop mai bun, întocmeau mereu situații cu refugiații ce se mai aflau, încă, pe teritoriul județului Tutova sau al orașului Bârlad, spre a fi forțați să se repatrieze. Angajații celor două instituții de forță întocmeau tabele cu aceștia după care le trimiteau Prefecturii Tutova, spre informare și luare a deciziilor. Dar, ce decizie putea lua profesorul Gheorghe Gâlcă, șeful județului, odată ce aceste acțiuni îi fuseseră ultimativ ordonate de către
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
15.11.1900; surdo-mut; căsătorit; muncitor stabilit în Bârlad); Andrievschi Olga (Sgura, Soroca; 16.09.1890; profesoară, căsătorită, Școala tehnică industrială Bârlad)”. y. Cheltuieli globale cu repatriații Obligarea țării noastre de a plăti ultimul sfanț celor care urmau a se repatria benevol sau nu, fusese prevăzută în Convenția de Armistițiu ca o supremă umilință, dar după cum s-a văzut până acum, nu ultima. După mai bine de un an de la semnarea documentului de mai sus la Moscova, pe 16 octombrie 1945
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în cadrul executării art.5 din C.A. dela 12 septembrie 1944 până la 10 Octombrie 1945”. Din cercetarea atentă a acestei situații rezultă că pe lunile septembrie, octombrie și noiembrie ale anului 1944, nu a avut nimeni curajul de a se repatria, fiind trasate linii la toate rubricile dar, începând cu luna decembrie a aceluiași an, situația se schimbase fiind expediați 101 de oameni, din care numai unul nu solicitase drepturi bănești sau îmbrăcăminte în rest, toți, ceea ce „ușurase” bugetul „armistițiului” cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care și-o plănuise în amănunt fostul elev al unui seminar gruzin de popi ortodocși, Iosif Vissarionovici Djugașvili, între bețivanii din anturajul său, Stalin, „tătucul popoarelor iubitoare de democrație populară”... Cu una, cu alta, așa puțini câți au fost, cei repatriați în URSS au grevat bugetul României cu suma de 41.096.331 de lei, adică o sumă cu care nu s-ar fi acoperit prețul grâului luat cu japca de către armata de la Răsărit, în luna septembrie a anului 1944, dar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
stării de sănătate a viitorilor candidați pentru Siberia, fusese delegat ca însoțitor medicul evreu Aron Țudic, cel care în perioada octombrie 1941-august 1944 condusese destinele Oficiului județean Tutova al evreilor din România. Iată și numele câtorva cetățeni din cei 33, repatriați la această dată: „Hoidu Porfire (10 februarie 1895, Vișinscaia, Rostov, tăbăcar); Țurcanu Vasile (15 ianuarie 1924, Hrasilova, Tiraspol, muncitor); Smirnă Alexei (20 mai 1914, Samdilovca, Harkov, tractorist); Băcșăneanu Zaharia (5 septembrie 1885, Pârâta, Dubăsari, plugar); familia Martalog compusă din șapte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să stau mereu cu gura închisă, așa că am preferat să ies din nou în stradă și să trag o raită prin cartier fumând câteva țigări. După o vreme, când am chitit eu că apele tulburi s-au limpezit, m-am repatriat în sânul căminului conjugal. Știam eu că adevăruri absolute nu există decât în filozofia cea mai... filozofică, că dacă o fi existând vreun vinovat între doi soți care se iubesc... de mama focului, acesta nu putea fi decât baba, pentru că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu orice preț. Să ajungem într-o țară care măcar să aibă un consulat francez dacă nu o companie aeriană cu legătură directă spre Europa. Puteam să ne declarăm măcar incompetența sau să ne declarăm jefuiți și tot trebuiau să ne repatrieze cumva. Nu am loc și nici timp să-ți povestesc acum în cartea asta despre odiseea întoarcerii noastre în Franța, pot doar să-ți spun că am trăit cea mai frumoasă poveste de dragoste de care am avut parte vreodată
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
engleze au fost salvate prin naționalizare (în acest fel, datoria privată devenea datorie publică...). Se instala recesiunea care a lovit întreprinderile, muncitorii, consumatorii, pe cei care economiseau, pe cei care împrumutau, comunitățile locale. China, Japonia ș.a. au început să-și repatrieze economiile. Statele Unite nu găseau pe nimeni să le finanțeze datoria. Nu aveau decât varianta recurgerii la un moratoriu sau la inflație (care putea ruina pe toți cei care dețineau un patrimoniu și antrena prăbușirea dolarului). Criza financiară mondială, cu efect
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
financiare optime și implicit nivelului maxim al valorii de piață a Întreprinderii. De asemenea, regimul impozitului pe companii influențează modul În care profitul este alocat Între compania mamă și subsidiarele acesteia, precum și forma În care venitul produs de capital este repatriat (ca dividend, dobândă)153. În literatura de specialitate se admite, de asemenea, că impozitul pe profit este neutru dacă randamentul optim al investiției, durata de utilizare a echipamentelor și suma cheltuielilor de Întreținere și funcționare nu sunt modificate, prin introducerea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
argoul american de luni de zile. Exclus, vor pleca împreună ca o familie sau nu vor pleca deloc. Rezultatul a fost că nu au mai plecat deloc. Pe când așteptau ca petele să dispară, autoritățile au închis tabăra și i-au repatriat pe toți. Apoi unchiul Joe Stalin și-a coborât cortina și acum polacul, soția și cei patru copii ai săi erau prinși într-o hazna comunistă, asta dacă mai erau în viață. Așa că, vezi dumneata, doctore Gabor, existau avantaje în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
sa din Madrid, apoi la cumnata sa din Malaga; iar el, murdar, disperat și neras, se repezi pe urmele ei prin trenuri și autobuze prăfuite, până i se terminară banii, În Gibraltar, și de acolo, prin eforturile Crucii Roșii, fu repatriat aproape cu forța, pe un vapor de marfă din Panama. La sosirea În țară Fima fu arestat și Închis pentru aproape șase săptămâni Într-o Închisoare militară, pentru că depășise cu mult termenul permis unui rezervist de-a rămâne În străinătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mai sunt și lucruri pe care nu le puteți ști. Iar eu vi le voi aduce la cunoștință. După plecarea tuturor, eram convins că talismanul era ascuns În casă. Nu l-am căutat. I-am cerut consulului nostru să mă repatrieze și i-am dat doctorului Shu T’ung vestea călătoriei mele. Cum era de așteptat, el i-a Împărtășit-o fără Întârziere lui Tai An. M-am dus, am lăsat cufărul pe Yellow Fish și m-am Întors acasă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
le-a declarat dă nemâncat. A zis că Chantal iera pricepută canci, ce nu știa să le gătească, da Jacqueline a ciripit că mai bine să nu vorbim dă gătit după Marrakesh, care guvernu d-acolea Îl salvase cum putuse, repatriindu-l În Franța prin valiza deplomatecă. Gaston a oprit-o pă loc, pontificând că nu egzistă famelie care să n-aibă cazuri dă delicte și chiar dă cenzurat, care-i dă cel mai prost gust să le ventilezi În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]