361 matches
-
tip raportual): Știe ce face. (pronumele relativ ce = complement direct în propoziție și element de relație, marcă a raportului de subordonare, în frază). Funcția sintactică-tip a pronumelor în calitatea lor de cuvinte-substitut este funcția de subiect, alături de care sunt reperabile, în comunicare, și alte funcții sintactice 103: * subiect: Celălalt a câștigat. (pronume în cazul nominativ); Au mai plecat dintre ei. (pronume în cazul acuzativ); Ai lui au plecat. (pronume în cazul genitiv); Dau acest volum cui are nevoie de el
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de sine stătătoare, de exemplu, în: Ai citit cartea? Da. adverbul de afirmație da este substitut de propoziție ("Am citit cartea."); dacă răspunsul la întrebare este Nu., acest adverb de negație devine rest din propoziția " Nu am citit cartea." (distincție reperabilă în Dimitriu, 1999; Dimitriu, 2002 etc.). III.2.8. Interjecția se definește 118, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte care exprimă sentimente/ stări emoționale 119, acte de voință, imită sunete produse de viețuitoare, zgomote din natură
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propriu-zis, respectiv de pronume reflexiv. Completați, cu articolele posesive-genitivale și cu pronumele relative potrivite, următoarele structuri: cartea... ... capitole; copilul... ... părinți; tablouri ... ... valoare; elevi... ... rude; zi... ... începuturi; elevi ... ... părinți. Precizați felul, cazul și funcția sintactică a pronumelor și a adjectivelor pronominale reperabile în textele de mai jos: (a) "Nică, dragul mamei! Vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemene nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subordonată subiectivă: Cine este vesel/ detensionează atmosfera. IV.2. Unități sintactice (a) Partea de propoziție 126 este cea mai mică unitate sintactică din limba română, componentă a unui enunț propozițional, caracterizată prin raportare, pe de o parte, la funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și, pe de altă parte, la raporturile sintactice stabilite între componentele propoziției. Părțile de propoziție se diferențiază, în cadrul enunțului, în funcție de: * importanță: părți de propoziție principale subiectul și predicatul (nucleul propoziției logice: Copilul aleargă. S + P; Ninge. P
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de mijloc, se lungi repezindu-se cu el până-n nori, apoi îl izbi de pământ și-l băgă în țărână până-n glezne. Făt-Frumos o izbi pe ea și o băgă-n pământ până în genunchi." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă), sunt reperabile propoziții (El se repezi după casă., propozițiile din cadrul frazelor), fraze (A, bine că mi-ai venit, Făt-Frumos! zise ea, făcându-se iar scurtă, ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare!; Baba-l apucă de mijloc
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în propoziție, respectiv în frază. (c) Raportul de subordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între un element subordonat și regentul său, între determinant și determinat; în Vino aici/ să iei cartea de pe raft!, raportul se subordonare este reperabil, pe de o parte, la nivelul fiecăreia dintre cele două propoziții, între complementul circumstanțial de loc aici și termenul regent verbal vino, între complementul direct cartea și termenul regent verbul tranzitiv să iei, între complementul circumstanțial de loc de pe raft
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frazei, funcțiile sintactice reflectă pozițiile pe care componentele enunțului le ocupă la un moment dat, în context, prin raportare, pe de o parte, la informația semantică transmisă și, pe de altă parte, la raporturile contractate cu celelalte componente. Funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și al frazei ilustrează, în principiu, principiul corespondenței, și anume: aceeași funcție sintactică poate fi concretizată, în propoziție, printr-o parte de propoziție, iar în frază printr-o propoziție subordonată. Se disting, astfel, perechi funcționale precum: * subiect
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
poate corespunde o propoziție subordonată predicativă. Prezentarea schematică a funcțiilor sintactice și a realizărilor acestora la nivelul propoziției și al frazei va urma, mai jos, modelul din Hobjilă, 2009, revizuit și completat. Tabel cu elementele de specificitate ale funcțiilor sintactice reperabile la nivelul propoziției și la nivelul frazei Funcții sintactice și criterii de prezentare Concretizarea funcțiilor sintactice la nivelul propoziției la nivelul frazei SUBIECT subiect propoziție subordonată subiectivă Termeni regenți Nu pot fi identificați termeni regenți, subiectul aflându-se în raport
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gemeni." (Ioan Slavici, Doi feți cu stea în frunte) Formulați trei enunțuri în care o propoziție subordonată atributivă să aibă ca regentă: (a) o propoziție principală; (b) o propoziție secundară; (c) o propoziție principală incidentă. Exemplificați, în enunțuri, diferitele structuri reperabile într-o propoziție simplă (S + P; P + S; P), respectiv într-o propoziție dezvoltată (S + A + P + C; S + A + C; C + P; S + P + C + A etc.). Transcrieți substitutele de propoziție/ frază din textele de mai jos, precizând elementele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
poate? Da." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Auziți voi? zise căpitanul, celelalte sunt ale voastre. Ba nu! grăiră hoții, noi vrem să mâncăm din asta, căci asta e bună! (Ioan Slavici, Florița din codru) Raporturi sintactice Precizați raporturile sintactice reperabile în textele de mai jos și mărcile acestor raporturi: (a) "Mulțumesc lui Dumnezeu că ajunsei să mai văz om de pe tărâmul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea; aici este moșia a trei frați zmei, care ne-a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cui e soarele?) (d) "Oamenii de la tine de acasă, spuse micul prinț, cresc cinci mii de trandafiri în aceeași grădină... și nu găsesc ceea ce caută." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Realizați expansiunea complementelor directe exprimate prin verbe la modul infinitiv, reperabile în textele de mai jos: (a) "Prâslea, auzind de toate acestea, nu puțin s-a întristat în sufletul lui și, cu inima înfrântă, a intrat în oraș. Mai cercetând în sus și în jos, află că fata a zis împăratului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume relativ în cazul genitiv; (d) conjuncție subordonatoare; (e) pronume relativ în cazul acuzativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale cauzale de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Propoziția subordonată circumstanțială concesivă Indicați elementele de relație reperabile, în textele de mai jos, între propozițiile subordonate concesive și regentele lor: (a) "Împăratul văzu atunci ce nu mai văzuse în toată viața lui. Dihania se cutremură, se lungi și se subție și, ca și cum ar fi fost un fir de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sensibilității" (Ch. Bally, apud Iordan, 1975, p. 12), "studiul valorilor extra-noționale de origine afectivă sau socio-contextuală care colorează sensul [...] studiul funcției expresive a limbajului, opusă funcției sale cognitive sau semantice" (Pierre Guiraud, apud Genette, 1994, p. 162), studiul fenomenelor lingvistice reperabile la fiecare nivel al limbii: la nivel fonetic/ fonologic modificări de sunete, sunete împrumutate, elidări ale unor sunete, lungiri de sunete, accentuări diferite, simbolismul fonetic etc.; la nivel lexical valorile unor arhaisme, regionalisme, termeni de jargon, formații sufixate/ prefixate, forme
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 497) sunt prezentate și alte diateze: diateza impersonală, diateza reciprocă, diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de față. 110 În unele lucrări apare și modul prezumtiv, însă acesta nu mai este reperabil în limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005, pp. 490, 531; Iordan & Robu, 1978, p. 477 etc. 112 În unele gramatici se consideră că în astfel de contexte forma primit reprezintă un adjectiv provenit din verb
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
902-983; 1023-1039; Iordan & Robu, 1978, pp. 564-572 etc. 128 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici: Dimitriu, 2002, pp. 1018-1023; Gramatica II, 2005 etc. 129 Nu am avut în vedere aici fraze cu raport mixt, cu raport explicativ, cu raport apozitiv etc., reperabile în unele lucrări de specialitate (de exemplu, Dimitriu, 2002). 130 Cf. Dimitriu, 2002, pp. 1066-1089; Tamba Dănilă, 2004, p. 35 ș.u. (lucrare în care este invocat și substitutul de text) etc. 131 Pentru antonimul nu, care nu mai are
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
secolul al șaptesprezecelea și care după aceea s-au răspândit mai mult sau mai puțin la nivel mondial"98, Jean Baudrillard accentuează, în articolul "Modernité" din Encyclopædia Universalis, că "structura polemică a schimbării și a crizei" care caracterizează modernitatea este reperabilă în Europa chiar începând cu secolul al XVI-lea, dar are sens deplin de abia cu secolul al XIX-lea. Astfel, din perspectiva gânditorului francez, modernitatea "nu este nici un concept sociologic, nici un concept politic și nici chiar unul propriu-zis istoric
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
l-au luat de bărbat, cu carele pe la 1844, venind aice, și-au vândut toate moșiile și țiganii și s-au dus la praznicul dracului". 68 Potrivit celor mai avizați exegeți (ca Michael R. Booth ș.a.), în melodramă nelegiuitul e reperabil scenic prin mustața pe care o poartă element vizual menit să codifice distribuția "triunghiulară" a personajelor. 69 Frecventarea cinematografului reprezintă un simptom caracteristic stilului de viață modern, sugerând emanciparea femeii. La fel, practicarea sportului mai cu seamă tenisul și patinajul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
extra-diegetic, cântecul plasează spectatorii într-o stare de transă, le malaxează nervii și le atrage atenția, chiar fără voia lor, că urmează să se petreacă ceva inevitabil. A Friend in Need nu este decât una dintre aluziile meta-narative cele mai reperabile, chiar de către spectatorii neavizați. Dincolo de asta, filmul lui Alexa Visarion manifestă o grijă deosebită pentru compoziția în cadru, foarte multe detalii vizuale putând fi interpretate în sensul în care au făcut-o Panofsky și Daniel Arasse pentru pictură. Prietenul invalid
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dus și la combinații insolite în imaginarul colectiv și în creațiile artistice. În evul mediu românesc, palierul culturii minore asigură relația dintre "harta" hagiografiilor și cea a modelelor simbolice ale puterii, sintetizând, cum am văzut, în figura lui Alexandru Macedon - reperabilă și în literatura curții, și în legendele lumii rurale -, atât modelul constantinian, cât și pe cel autohtonizat al cruciatului și al eroului de basm. Prin filtrul mirabilului creștin, se trece din fabulosul popular în fantasticul alegoric (la Cantemir, în Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Ioan Budai-Deleanu drumul nu mai este atât de lung. Exorcizarea fricii de necunoscut atenuează în imaginar umbra morții și a iadului. Un antropomorfism vegetal, o putere fabuloasă a eroului, o prezență restrânsă semnificativ a straniului creștin sunt tot atâtea elemente reperabile și în legendele sfinților-martiri, și în romanele populare rezultate din contaminarea diverselor tradiții. În genere este un fapt constatat că poporul citește și iubește aceea ce-l ațâță sau îl înspăimântă într-un mod covârșitor. Și cu atât mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
original de literatură comparată. Cu minuția unui giuvaergiu, Loredana Ilie recreează conexiunile existente între plasma ficțională a creației lui Caragiale și universul imaginar din proza și dramaturgia generațiilor ulterioare. Consecutivitatea feluritelor aspecte ale operei caragialiene în creațiile ficționale postcaragialiene era reperabilă în viziunea lui Paul Zarifopol prin prezența peremptorie a unui "semn" special, "semnul lui Caragiale", recognoscibil în reiterarea elementelor constitutiv-indisociabile: limbaj, tipologie, registre narative, interferența genurilor ș.a. Exceptând comsemnarea unor aspecte parțiale, diseminaea "semnului" caragialian în literatura autohtonă nu a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
caracterizează obiectul pasiunii, cunoaște o primă notabilă ilustrare în literatura română chiar la Caragiale, în nuvela Păcat, pe care Urmuz probabil că a citit-o. Remanența unei astfel de lecturi poate fi responsabilă pentru această urmă textuală din palimpsestul urmuzian, reperabilă astfel, la nivel de aluzie de factură tematică la proza lui Caragiale. Aceasta ar presupune, de fapt, conjugarea demersului hipertextual, prin parodiere, cu cel intertextual, prin aluzie, în reprezentarea temei familiei. 6.1.5. "Sarafoff, / Servește-te de cartof" S-
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
început o formalizare complicată a filosofiei sale. Politica de amenajare teritorială nu voia să mai dea impresia că este o politică de asistență pentru năpăstuiții modernizării: ea avea ambiția să devină motorul creșterii. Integrarea problemei urbane în amenajarea teritoriului este reperabilă în primul rând în inflexiunile discursului politic oficial despre oraș. Acesta din urmă, insistă Olivier Guichard, delegat al amenajării teritoriale, reprezintă o reflectare a civilizației: "Este indiscutabil, din punct de vedere istoric, că urbanizarea a ameliorat condiția materială a oamenilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
medicală de urgență, în spațiile publice și instituțiile aglomerate pot exista programe de defibrilare semiautomată accesibile publicului cu condiția ca în locațiile respective să existe persoane instruite în utilizarea acestor defibrilatoare și cel puțin o persoană să fie prezentă și reperabilă permanent în aceste locații. ... (2) Responsabilitatea programului prevăzut la alin. (1) este atribuită unei persoane desemnate în acest scop, care va duce la îndeplinire toate componentele programului de defibrilare. ... Articolul 11 (1) Defibrilatoarele semiautomate pot exista și la bordul aeronavelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206796_a_208125]
-
desemnate în acest scop, care va duce la îndeplinire toate componentele programului de defibrilare. ... Articolul 11 (1) Defibrilatoarele semiautomate pot exista și la bordul aeronavelor și navelor cu condiția existenței, la bordul navelor respective, a cel puțin unei persoane ușor reperabile, instruită în utilizarea lor. ... (2) Defibrilatoarele semiautomate au instrucțiunile de utilizare scrise în limba română. ... (3) Instrucțiunile vizuale și auditive ale defibrilatoarelor semiautomate sunt în limba română. ... (4) În zonele de graniță, instrucțiunile scrise ale defibrilatoarelor vor fi și într-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206796_a_208125]