361 matches
-
început o formalizare complicată a filosofiei sale. Politica de amenajare teritorială nu voia să mai dea impresia că este o politică de asistență pentru năpăstuiții modernizării: ea avea ambiția să devină motorul creșterii. Integrarea problemei urbane în amenajarea teritoriului este reperabilă în primul rând în inflexiunile discursului politic oficial despre oraș. Acesta din urmă, insistă Olivier Guichard, delegat al amenajării teritoriale, reprezintă o reflectare a civilizației: "Este indiscutabil, din punct de vedere istoric, că urbanizarea a ameliorat condiția materială a oamenilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spus aspecte ușor identificabile și interpretabile, în cazul climatului organizațional avem de-a face mai mult cu o stare de spirit, decât cu elemente palpabile. Cultura organizațională implică un grad sporit de obiectivitate, în timp ce climatul reprezintă o dimensiune eminamente subiectivă, reperabil mai mult la nivel perceptiv, o stare de spirit ca rezultantă a culturii organizaționale. Prin urmare, climatul și cultura organizațională sunt două concepte distincte, aflate într-un raport de simplă dependență. Fiind puternic amprentat subiectiv, analiza climatului organizațional devine cu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
putere/forță, o opoziție graduală fermă, după cum o arată proverbul A8087: Fugii de lup și dădui de urs ("Din rău în mai rău"). Mai mult, această opoziție graduală ascunde, de fapt, o opoziție privativă "absolută" (i.e., lipsită de alte determinări), reperabilă în proverbul 2591: A iubi pe [...] ca ursul pe lup ("Adică deloc"). 3.3. Dacă raporturile dintre LUP și celelalte cultureme aferente (sub)câmpului lexical al animalelor sălbatice alternează opozițiile graduale cu opozițiile privative "absolute", raporturile dintre LUP și culturemele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
după 2000 s-a înregistrat și un riguros demers de fundamentare a tipologiei textuale din perspectivă integralistă 382. Cu toate acestea, stadiul curent al cercetării textual-tipologicului a arătat până acum "doar" că fiecare tip discursiv se caracterizează prin anumite funcții reperabile la nivelul configurației de ansamblu a textului, nu și (sau, în orice caz, nu în mod necesar) la nivelul fiecărei unități lingvistice în parte. Ar fi interesant, desigur, de explorat ipoteza că există funcții ale textemelor specifice sonetului și funcții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Bisericii Ortodoxe Române ating dogma sobornicității Ecclesiei românești. Cât privește ultimul punct de vedere, acesta este contrazis de sentimentul bunului simț al creștinilor ortodocși. Este de domeniul evidenței că preeminența faptelor bune asupra elementului cultual este specifică protestantismului, adevăr elementar, reperabil în orice manual de simbolică. Prin urmare, catalogarea de către Nae Ionescu a spiritului cezaro-papist și protestant în care a fost scrisă pastorala patriarhală nu ține de domeniul sofismului, ci de cel al realității efective 14. Manifestările cezaro-papiste înregistrate de Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
derivate, care vor coincide, măcar parțial, cu semnificația generală a scriiturii"163. Opoziția realonim/simbonim pe care Mariana Istrate o utilizează în cazul antroponimelor se dovedește funcțională și în situația toponimelor pe care dihotomia spațiu real/ficțional le clasifică în reperabile, atestate și inventate. Toponimele contribuie la "crearea spațiului ficțional, întărind autenticitatea și verosimilitatea acestuia"164. În cazul antroponimelor atestate definite ca "toate acele nume proprii care, deși sunt sunt construite în conformitate cu sistemul de denominație existent în limbă, sunt utilizate într-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mundan dispare, ce lumină apare pentru a începe din nou, pentru a se da ca transparență a lumii? În primul rând, tulburarea tuturor celor ce ființează în lume, în lumina care ne ține ochii deschiși, încetarea celor tangibile și nominabile, reperabile prin prezența lor în ființa prezentă: "Tot ce vedeai cu ochii, de-acum s-a turburat./ Tot ce-atingeai cu mâna, de-acuma încetează". Cu ochii - în ochi - nu se vede lumina care învăluie totul, ci tot ce e adus
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și lumina cea de toate zilele a percepției. Dacă Pământul ar fi fost în întregime plat ca o stepă, mongolii s-ar fi delăsat repede de cucerit, își zicea arhitectul, după cum și comorile lumii ar fi rămas, probabil, mai greu reperabile în absența zidurilor înconjurătoare. Piatra i-a întărit stându-le împotrivă, și tot piatra le-a supt consecvent puterea odată ce le-a devenit proteză. Între viață și piatră apare o relație misterioasă, spectrală - un fel de insuflare de duh în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
evaluare personală a presiunilor externe. Tratăm identitatea nu ca pe o realitate substanțială, stabilă, ontologică, ci ca pe o construcție reprezentațională, ca pe un spațiu simbolic producător de acțiune. Identitatea propune un cadraj sociocognitiv: loc al reprezentărilor și categorizărilor Împărtășite, reperabilă În discursul actorului social și În opiniile sale. Identitatea socială se construiește totdeauna prin raportare la un context, la un sistem de credințe și de ideologii, ea țâșnește dintr-un anumit tip de societate, o exprimă. Ea nu se schimbă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la dezvoltarea și desăvârșirea stării ei <<adulte>>.” Eugeniu Speranția 732. „Fiecare carte, având o genealogie care-i aparține numai ei, trece, cu alte cuvinte, prin faze embrionare inedite, iar istoria germinației, dezvoltării și maturizării sale constituie o aventură exemplară și reperabilă, exact ca și istoria vieții interioare a unei persoane omenești, respectiv ca și istoria vieții interioare a autorului.” Eugeniu Speranția 733. „Oricât de mult s-ar inspira o carte din realitățile concrete, din experiența directă, acțiunea prestigioasă a unora sau
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
opoziția în care se situează cele două trasee simbolice făcându-le complementare în înțelegerea sensului amplu al fenomenului. Dimensiunea socială propriuzisă a inițierii nu va face obiectul lucrării de față, decât ca înrâuriri necesare pentru înțelegerea sensului superior al scenariului. Reperabile încă doar în ritualurile de intrare în ceata flăcăilor, inițierile, în sensul tradițional, după cum afirmă Mircea Eliade, „au dispărut de mult timp din Europa. Dar simbolurile și scenariile inițiatice supraviețuiesc la nivelul inconștientului, în special în vise și în universuri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fost explicată de Ovidiu Bârlea drept o alegere atentă a descântătoarelor, căci „supremul stadiu de neprihană și de sănătate se poate asemui numai cu metalul prețios”. Adorarea astrelor - ca principiu ce include atât binele, cât și frumosul fără fisură - este reperabilă și în credința legată de obiceiurile de naștere, conform căreia dacă femeia gravidă vede ceva urât trebuie să-și amintească de starea ei specială și să-și zică: „A neu îi frumos ca soarili și ca luna.” (Mihoveni - Suceava). Tocmai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se află în legătură directă cu starea lumii, îi simt istovirea și îi vor resuscita capacitatea vitală, în ciuda desconsiderării sociale la care sunt supuși ritual. Florea sau Floarea au puteri vegetale consubstanțiale ființei lor, ipostaza totemică a fetei de măritat, reperabilă în orațiile de nuntă, fiind un indiciu suplimentar al frumosului roditor, specific principiului feminin. Un personaj comun baladelor fantastice și basmelor este Arghir. Frații lui mai mari au ratat paza mărului mitic și rămân fără nume. În ambele specii, mezinul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
balade voinicul nu ratează niciodată drumul ascuns pentru neinițiați, dar, odată ajunși la stadiul lui regresum ad utterum, ei urmează un itinerariu preconstruit. Ieșirea din lumea cunoscută este sugerată într-un basm din Bughea de Sus, Argeș, prin refuzul locurilor reperabile și așezarea la marginea universului familiar, despărțit de orice e dincolo printr-o apă: „Îji loară iel hrană pentru mai multă vreme, ij loară zîo bună și plecară. A iși dă la Cîmpulung, și-a intra la București. Nu i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cedarea organelor vitale, veninul și sângele care curg pe chipul altminteri „drăguț” al voinicului arată incompatibilitatea pe care exponentul stihiilor o are cu ființa umană. Fiul scorpiei realizează doar o metamorfoză parțială, ce nu poate avea perfecțiunea unei transformări totemice, reperabilă în ciuta - fată de măritat, în colindele de tip 67 A și B, Ciutalina, ciuta fără splină. Scorpia a fost descrisă de către cercetători ca fiind „un animal foarte mare, probabil un ofidian”, dar cu siguranță ea intră în clasa animalelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
decodări” ale apariției Sâlei în baladă s-a stabilit că prima este cea mai recentă, dar schema arhaică nu a fost părăsită de noua reprezentare. Bogdan sau Delea este cel care propune proba cu caracter voinicesc a întrecerii în alergări, reperabilă la civilizațiile arhaice. Și mai interesantă apare durata: „Ci mai bine să nentrecem/ De la roșu răsărit/ Păn’ la negrul asfințit”. Actele miraculoase de întemeiere a unei grădini pe mare, a unei vii în mlaștină trebuie să se încadreze, după cum știm
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
până la Don. Indiciu al unei teomahii între „zeii uranici și htonici”, după Nicolae Densusianu, valul de pământ reprezintă și el o formă de creație indirectă a eroului. El modelează universul uman sau mai degrabă îl marchează printr-o cosmogonie recentă, reperabilă. La fel trebuie privită și decapitarea șarpelui, care, ca și cea a lui Rig Veda, semnifică „trecerea de la virtual și amorf la formal” printr-un sacrificiu de construcție repetat. Ivirea muștei columbace din capul șarpelui se integrează, așa cum a arătat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fîntînă”, ca indiciu pentru genunile spre care conduce izvorul din ea. Frumoasa din covata cu cenușă va fi de negăsit pentru împărat, care, la fel ca familia voinicului pierdut în munții din colindele de fecior, are acces doar la geografia reperabilă. Cenușotcă trece prin metamorfoza catalizată de apa fântânii, devenind răchită; din ramura acesteia un cioban face o trișcă ce cântă cu glasul fetei, ca mai apoi Cenușăreasa să revină la forma umană, dar schimbată, puternic impregnată de frumusețea firii: „Atunș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
căsătoria, dar conține în subliminal sugestia inițierii depășite, prin invocarea spațiului sacru ascensional. Nu peste mări și țări, adică pe tărâmul mitic, va merge fecioara cu mirele ei, ci peste munții accesibili cuplului consacrat, deci în planul uman al orizontalității reperabile. Deși, probabil, mireasa va fi dusă într-un sat apropiat, între ea și locul copilăriei se ridică acum munți înalți. Un al doilea mod de emfază afectivă pentru ruptura de etapa încheiată este construit prin repetarea de trei ori a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de erou, considerându-se că ajutorul supranatural cumulează adevărata forță victorioasă. Simpla dobândire a acestui sprijin năzdrăvan revelează însă valoarea neofitului, celor inapți nu li se arată nici drumul către sacru (surorile mai mari, frații care aleg direcții ale geografiei reperabile), nici maeștrii ce deconspiră misterele sacre, pentru că „între neofit și ajutorul său năzdrăvan există o legătură prestabilită”. Abilitatea eroului de a-și cunoaște perechea în plan mitic, de a primi legitimarea călătoriei sale sacre, formează adevărata tensiune narativă: „culminația basmului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
munții seismici. Dimensiunea geografică a mitului face din acest topos locul suprem al inițierii, prin generarea apei vii ori adăpostirea obiectului miraculos ce restabilește ordinea lumii. Cauzalitatea mișcării imposibile a reliefului înalt nu este însă atribuită în basme nici unei forțe reperabile, ceea ce face din personajul basmului publicat la 1888 în volum o entitate misterioasă, imposibil de zărit cu mijloace profane. Bate-Munți-’n-capete este ființa supranaturală cu rol de Cerber, el interzice accesul neinițiaților în inima sacrului montan și protejează astfel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lume arhetipală mai este posibil omului modern numai prin codurile poetice ale operelor populare, al căror sens complex încă mai învățam să-l pătrundem. Mai puțin spectaculoase (în sensul șocului pe care îl creează outsiderului) decât obiceiurile triburilor primitive, indiciile reperabile în cultura populară românească se ridică deasupra procesiunilor sângeroase din alte civilizații prin condensarea metaforică a imaginilor. Această evoluție spirituală a fost susținută mai ales de sentimentul cosmic al românului care și-a comparat întotdeauna existența cu cea a strămoșilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și care nu dă socoteală de obiectele percepției comune. Ceea ce în cazul creației mari comice este greu de susținut, pentru că, chiar dacă sunt șarjate creațiile comice până la o asemenea cvasi-autonomie morfologică, aceasta trebuie să încorporeze, fără îndoială, realități ale lumii-nconjurătoare, reperabile în formele lor, dilatate. Dar eu spun că marele comic este monumentalul pentru că încercarea de a defini monumental și monumentalitatea, care a dat greș în toate tentativele ei de analiză, cred că nu se poate bine determina decât dacă facem
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mărește miza eseului. Revue de littérature générale, la care Gleize nu face de altfel nici o aluzie, este Revue de poesie générale, poezia este oaia neagră - miorița - literaturii, ea rămîne acolo, adică la marginea socialului și (În) inima literaturii, invizibilă dar reperabilă la palpare, ca orice inimă, atunci cînd ceea ce se publică astăzi sub formă de literatură urmărește - vînează - cititorul, deghizîndu-se În mode, tendințe, la adăpostul sistemului de obiecte. Există un al doilea regim de vizibilitate a literaturii. Este vorba despre literatura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că efectele crizei economice a reprezentării sînt În general exagerate și că, În mod periculos, descrierii acesteia i se asociază o retorică ultimativă greu de strunit, Într-un discurs insațiabil, gata să Înfulece dintr-o Înghițitură hiperbolică toate manifestările umane reperabile Împrejur (Între care viața privată, arta, relațiile interindividuale, ca să nu mai vorbim de diferențe categoriale cognitive, ca real versus virtual, etc.). Cred că acest discurs, puțin dispus să-și măsoare vorbele, nu este postmodern. El este cu adevărat hipermodern și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]