552 matches
-
și pe cel psihosocial, de grup. Mai apoi, ca prim motor care declanșează un întreg lanț comportamental este considerat un factor de ordin psihologic, subiectiv. În realitate însă, ceea ce declanșează un anumit comportament este un factor strict obiectiv care se repercutează asupra celor subiectivi, creează o stare psihologică aparte și numai împreună sau mediat de subiectivitatea individului, generează un lanț comportamental. Așadar, din categoria fenomenelor care declanșează comportamentul adaptativ motivat nu trebuie să neglijăm factorii obiectivi. În sfârșit, schema propusă și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vicios din care cu greu se poate ieși. Totodată, apar și unele efecte negative. Faptul că șeful superior este cel care ia întotdeauna deciziile face ca el să fie supraîncărcat, să se ocupe cu probleme mărunte, minore, ceea ce se va repercuta, în final, și asupra calității deciziilor, deoarece el nu poate fi competent în toate domeniile și în toate problemele. Iată de ce antrenarea verigilor inferioare în procesul decizional ar fi, se pare, una dintre relațiile viabile care ar asigura, pe de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
caracteristicile participării (concretă, efectivă, activă, și nu doar în vorbe, declarativă, formală, pasivă). Dintr-o perspectivă organizațional-managerială, semnificație prezintă doar participarea ce influențează pozitiv organizația. Participarea prin simpla prezență fizică, prin declarații gratuite etc. interesează și ele, însă în măsura în care se repercutează negativ asupra organizației. O asemenea „participare” devine periculoasă atunci când îi împiedică pe alții să participe autentic și mai ales atunci când se generalizează la nivelul mai multor grupuri din cadrul organizației. Organizațiile trebuie să depună eforturi nu doar pentru a-și mobiliza
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupurilor și a organizației se dovedește a fi mai productivă decât funcționarea exclusiv autoritară. Ideea potrivit căreia eficiența organizațională depinde de autocrație și centralizare începe să fie pusă sub semnul întrebării. Anonimatul, diviziunea excesivă a sarcinilor, absența semnificației activităților se repercutează negativ atât asupra planului productiv, cât și asupra celui psihologic, subiectiv. Executantul pasiv, ale cărui trebuințe psihologice și sociale nu sunt luate în considerare devine din ce în ce mai puțin productiv. Ca urmare, încep să fie căutate și imaginate tot felul de modalități
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
expresie a relațiilor nefavorabile cu conducerea, să fie transferate și asupra altor factori, inclusiv asupra condițiilor fizice ale muncii. Iată deci cum structurile ierarhice de putere și conducere „construiesc” cu timpul la muncitori o motivație de tip negativ ce se repercutează asupra comportamentului productiv. Un cu totul alt efect se obține atunci când structurile grupurilor sunt pozitive, favorabile. Prezența lor în grup poate compensa, în anumite limite, chiar lipsa unor condiții de muncă cât de cât adecvate. J.A.C. Brown povestește un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ibidem, p. 101). Se degajă faptul că procesul motivațional deși gradat, eșalonat în timp, în funcție de nivelul de satisfacere a trebuinței, permite intrarea în funcțiune simultană a mai multor trebuințe, ceea ce va asigura o anumită dinamică comportamentului uman și se va repercuta diferit în plan subiectiv, îndeosebi în planul satisfacției. Mai mult, din funcționalitatea concretă a trebuințelor pot apărea forme de compensare (efectul produs de manifestarea unei trebuințe poate fi înlăturat ca urmare a satisfacerii unei alte trebuințe), de submotivare (prin unele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conflict intrapersonal dacă este generat de cauze strict individuale/personale și dacă se consumă în afara mediului organizațional, are semnificații relativ scăzute pentru managerii din organizație. Dacă însă același conflict este cauzat real sau doar presupus de organizație, el se va repercuta asupra performanțelor individului și chiar ale organizației. Să presupunem că o persoană trăiește o stare de puternică disonanță cognitivă cauzată de o serie de informații contradictorii pe care le-a auzit de la un coleg fără să fie sigur de autenticitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de informații) și rolul de echipă al negociatorilor (de creativ, de realizator, de leader, de perfecționist menite a contribui la menținerea unor relații relativ bune între membrii echipei de negociere). Echilibrarea rolurilor este adeseori dificil de realizat, fapt care se repercutează negativ asupra negocierii (vezi Touzard, 1977, pp. 123-124; Marsan, 2005, pp. 155-158). În fine, pentru a ne mai referi la un singur exemplu, caracterul procesual al negocierii ascunde problematica vastă a tuturor demersurilor, mai ales practic-acționale, ce trebuie parcurse în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la studiul efectelor patogene ale situațiilor și condițiilor constrângatoare ale muncii. O altă precizare se referă la distincția operată de Dejours (2001) între condițiile muncii și organizarea muncii. Condițiile muncii (precaritatea și alterarea ambianței fizice, chimice, biologice a muncii) se repercutează direct asupra corpului și ocazionează patologii profesionale. Organizarea muncii se referă la diviziunea muncii și a oamenilor în contextul muncii, modificarea și alternarea lor afectând funcționarea psihică și sănătatea mentală. De cele mai multe ori, nu atât condițiile muncii în sine au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în sine, dar și pentru faptul că permit protejarea lor sau achiziția altora noi; resursele se diferențiază între ele prin natura lor, unele putând fi economice, altele psihologice sau sociale, dar și prin cantitatea și calitatea lor, ceea ce se va repercuta asupra instalării evoluției și soluționării situațiilor/episoadelor stresante. După Hobfoll, stresul apare în trei situații: când resursele individului sunt limitate; când resursele individului sunt efectiv pierdute; când individul investește în resurse și nu primește câștigurile anticipate. Modelul conservării/pierderii resurselor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2.4.1. Stres și sănătate Sănătatea fizică și psihică a angajaților reprezintă, poate, una dintre resursele cele mai importante pe care organizațiile se pot baza. Din păcate, stresul afectează grav starea de sănătate a membrilor organizației, fapt ce se repercutează, în final, asupra eficienței organizaționale. Cercetătorii medicali au arătat că stresul (distresul) este implicat în 50-70% dintre formele de boli fizice. El apare ca sursă predispozantă și cauzală a bolilor de inimă, a celor de stomac (îndeosebi a ulcerului), a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obsesiv-compulsivă crescută) - se angajează și petrec mai mult timp în activități ce nu au legătură cu munca, se manifestă compulsiv. Tipologiile prezentate au cel putin două semnificații. Pe de o parte, reușesc să diferențieze workaholicii de nonworkaholici, fapt care se repercutează asupra operaționalizării relativ ușoare a celor două concepte. Pe de altă parte, propun și ușoare diferențieri în interiorul fiecăreia dintre categoriile respective, deschizând în felul acesta posibilitatea stabilirii unei palete largi și variate de manifestări particulare ale workaholism-ului și nonworkaholism-ului. Tipologia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
legitimate de tranzacțiile pe care tot ele le-au suscitat. Aceste mișcări eratice, periculoase pentru actori, sunt susceptibile să se propage prin contaminare la ansamblul sectorului financiar și al economiei, fără a ține seama de frontierele naționale. Deprecierea bursieră se repercutează asupra bilanțurilor bancare, În vreme ce clienții se chinuiesc să ramburseze creditele obținute pentru a achiziționa titluri. Insolvabilitatea se generalizează din cauza relațiilor dintre instituții În cadrul sistemelor de plată. Dezechilibrul se accentuează atunci când deponenții se grăbesc să-și retragă banii. Criza poate atinge
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
erau mulțumiți cu federalizarea 44. Reamintim că clivajul centru/periferie a părut întărit la început prin rapida apariție a mișcărilor și partidelor morave în 1990-199145. Rapida lor dispariție 46 nu implică cu nimic forța acestei declinații a clivajului care se repercutează în sânul formațiilor "naționale". Conflictele de acest tip sunt puțin vizibile, dar adesea foarte violente. Aceste curente centripete sunt favorizate de slaba instituționalizare, internă a partidelor ca și de noile forme de democrație (încurajate de centru) prin care legitimitatea prin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
diplomatice (1934), considerat un prim pas spre normalizarea relațiilor bilaterale și încheierea unui tratat. Pe de altă parte, această direcție de acțiune a fost criticată de Polonia, care a văzut o slăbire a alianței politico-militare îndreptate contra pericolului comunist, fapt repercutat în răcirea relațiilor bilaterale. În plus, ascensiunea Germaniei ca unul din principalii actori politici continentali și încălcarea clauzelor impuse la finalul primului război mondial, a fost criticată de Titulescu, iar Berlinul a inițiat acțiuni de marginalizare a acestuia, promovând interese
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vedere de legiuitor la modificarea prevederilor art. 26 din Legea nr. 18/1991 . Pe de altă parte, există o strânsă corelație între aportul fiecărui membru și patrimoniul asociației agricole. Din această legătură decurge sancțiunea finală, pentru că faptele imputabile membrilor se repercutează asupra existenței societății. De altfel, toți cei care au beneficiat de prevederile legii au obligația să declare, în mod corect suprafețele pe care le aduc în asociație. Neexecutarea acestei obligații este culpabila. Mai mult, potrivit art. 87 alin. (1) din
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
să păstreze fostele relații prietenești. Contactele dintre cele două regimuri nu au fost totuși niciodată întrerupte complet. Anii 1934-1939 au constituit o perioadă de intensă activitate diplomatică. Cu toate că statele balcanice nu erau implicate direct în crizele majore, fiecare eveniment se repercuta asupra poziției lor diplomatice. Așa cum am văzut, la baza sistemului de securitate francez se aflau alianțele cu Polonia și Mica Antantă, un aliniament care putea funcționa atît împotriva Uniunii Sovietice cît și a Germaniei. Polonia a semnat în 1934 un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în cele din urmă, la Edictul de Toleranță emis de Maria Tereza în 1759, prin care se recunoștea, după mai bine de o jumătate de secol, existența și statul legal al Bisericii Ortodoxe. Pe plan identitar, aceste evenimente s-au repercutat în bifurcarea confesională a conștiinței naționale a românilor transilvăneni, scindați acum în uniți și neuniți. Programul masiv de reforme implementat de împăratul Iosif al II-lea a zguduit din temelii ordinea consacrată a sistemului politic transilvănean. În efortul său de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
într-o formă elementară în clasa a IV-a, apoi desfacerea trecutului românesc în trei perioade și predarea sa într-o formă avansată în clasele superioare, s-a păstrat până la prăbușirea regimului comunist. După 1989, schimbarea de regim s-a repercutat inevitabil și asupra literaturii didactice în materie de discurs despre trecut. Însă restructurările substanțiale aveau să fie inițiate cu o întârziere de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
traversele originii, continuității, unității, independenței și spiritualității. Evenimentele politice din ultima parte a secolului al XIX-lea, în special triada alcătuită din i) instaurarea monarhiei (1866); ii) victoria în războiul de neatârnare (1878) și iii) proclamarea regalității (1881), s-au repercutat și asupra memoriei naționale. Pe lângă axele centrale ale originii, continuității, unității, independenței și spiritualității, care au asigurat structura de rezistență în bazele căreia s-a construit imaginea oficială a trecutului colectiv, memoria națională a fost încoronată cu o suprastructură monarhică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cadrul confesional al educației transilvănene. Slăvite pe plan cultural ca "azilurile naționalității românești", Bisericile ardelene (Unită și Ortodoxă) au prezervat, prin școlile confesionale pe care le organizau, limba și identitatea românești în circumstanțe politice vitrege. Dizolvarea Consiliului Dirigent s-a repercutat și asupra învățământului transilvan, care a fost supus procesului de etatizare controlat de la București. Unificarea educațională a lovit puternic în Bisericile Unită și Ortodoxă din Transilvania, desființând învățământul confesional. Politicile agresive de centralizare forțată și de unificare precoce au fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teza românității duale pe care Nae Ionescu o va explicita în 1932. Pentru directorul de conștiință al generației '27, Samuil Micu, datorită apartenenței sale confesionale, poate fi "bun român", dar niciodată "român" pur și simplu. Trădarea elitelor ecleziale s-a repercutat negativ asupra unității românilor ardeleni, până atunci organizați în propria lor biserică națională (ortodoxă), ducând la o schismă a românității: "Un alt rău a ieșit acum din această unire cu Papa: desbinarea Românilor în două tabere: uniți și neuniți, care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
socialist, cu puternicele lor accente antinaționaliste, au condus către înlocuirea ideii naționale, care până atunci a constituit coloana vertebrală a istoriei românești, cu ideea luptei de clasă - noul principiu motric al istoriei. Turnura abruptă de la naționalism la socialism s-a repercutat nemijlocit și asupra memoriei românești, a cărei formulă sedimentată istoric în cadrele naționaliste a fost dezintegrată și reconstituită pe temelii socialiste. Originea românilor a fost puternic slavizată, iar întreaga istorie a românilor a fost regândită dintr-o perspectivă sovieto-centrică. Autohtonismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
economice printr-o supraproducție mitică. Monografiat în toate cutele sale politico-culturale de studiul acribic al lui A. Tomiță (2007), care a întocmit "dosarul protocronismului românesc", curentul neaoșist în cultura română a intensificat neîndoielnic turnura naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată în program ideologic, protocronismul afirma întâietatea culturii române în fața celorlalte culturi mai vizibile ale Europei. În esență, protocronismul și-a propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în secvența de evenimente politice care s-au succedat în URSS (moartea lui Stalin în 1953 urmată de vigurosul denunț post- mortem al cultului personalității de către N. Hrușciov în 1956), schimbarea plăcii ideologiei sovietice de la internaționalism la naționalism s-a repercutat rapid și asupra politicii și istoriografiei românești. Ceea ce, calchiată nominal după reforma protestantă al cărui protaganist principal a fost Martin Luther, a fost numită "reforma comunistă" (Urban, 1979), a afectat inevitabil și modul de conceptualizare a trecutului. Două mutații majore
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]