30,699 matches
-
dar în același timp, stranie. În cele din urmă, ea rămîne inaccesibilă - cel puțin așa mi s-a părut mie, care am avut acces doar la documentele ei literare și de familie, la mărturiile celor care au cunoscut-o... Cum - repet - nu am cunoscut-o personal, am fost constrîns să mă limitez la ceea ce mi-a fost permis să descopăr. Aglaja îmi rămîne foarte străină deși o simt foarte aproape. Cred că în film transpare această distanță în pofida faptului că ființa
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
preocupări. Am schițat - ca să zic așa - istoria reînvierii poetului național după ce în Basarabia dispăruse forțat de pe scena literară pînă la anii ’50. - Studiul a fost remarcat la noi. Se citea în fotocopii și în copii manuscrise... Fiindcă și pentru noi, repet, era un teren necunoscut. Deci, veneați dumneavoastră, din Germania, și ne aduceați informații despre ce se întîmpla la doi pași de noi, peste Prut... - Așa a fost și cu primul meu studiu despre acea regiune, cel despre limba română în
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Profil - instrumentiști remarcabili - s-au pliat rapid intențiilor dirijorale, transmise cu eficiență, cu mintea limpede și sintetică și gesturile precise ale lui Tiberiu Soare. Cunoscând impecabil cele două partituri, el a știut exact ce să ceară, cât și cum să repete pentru a obține efectul maxim de la Ion Bogdan Ștefănescu, Emil Vișenescu, Sorin Lupașcu, Dumitru Cristian Suciu, Diana Moș, Marian Movileanu, Laura Buruiană, Alexandru Sturzu, Smaranda Grigorian, Elena Popa și din comunicarea fosă-scenă. Un spectacol de operă înseamnă desigur mai mult
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
în centrul căreia se află cunoscutul disident. În birou se aflau D.R.P., Țoiu și nea Victor, „reprezentantul securității, un om potolit”. În încăpere năvălește Dinescu. Voia să plece la Londra. Cum treaba cu Londra era destul de încurcată la vremea respectivă (repet anul, 1988), disidentul face un gest scos parcă din filmele lui Roberto Benigni. Povestește Constanin Țoiu: „El, teribilul negator, se aruncă înainte, pe neașteptate, se trînti în genunchi, turcește, ca la Înalta Poartă strigînd: Nene Victore, lasă-mă bre și
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
din Canada și colaboratori, proiect început de altfel acum doi ani. Fac apel la cei aproape 100 de membri ai ACSR, să înceapă să ne trimită materiale. Așteptăm de la cititori și alte propuneri, de orice fel. Cititorilor revistei DESTINE LITERARE (repet - stăpânii noștri) le urez din nou sănătate și lectură plăcută! Colegilor, le urez ca în anul 2010 să le fie Muzele pe aproape! Pace și prosperitate românilor de pe toată planeta! LA MULȚI ANI!
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
cum ar fi arătat existența noastră numai în muzică, în cărți, în artă și literatură, fără acest angajament care a supt tot restul”. În concluzie: „rezultatul e cum nu se poate mai tardiv, viața a trecut.” Dar oare istoria se repetă? Prin 1992, un prilej i se oferă lui Vadim să respingă cu indignare acuzațiile ce i se aduc: „el e de centru-stânga, citește din Dante și Michelangelo pe care nu-i va schimba cu cărticica șefului de cuib, nu-i
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
terminate și neîntreținute?” (p.44). În această carte, istoria orașului este mai ales cea a locuitorilor săi, cu iluziile, speranțele, angoasele și dezamăgirile lor. Este creionată, de asemenea, o paralelă între 1945 și 1989, pentru că istoria pare să se fi repetat la București, de câteva ori, de-a lungul secolului al XX-lea. Trebuie, de asemenea, remarcată expresivitatea titlurilor unor capitole: “Orașul scandalurilor”, “Orașul reculegerii”, “Orașul lui Ceaușescu”, “Orașul sau chestiunea de fond: orașul pe care îl părăsești, orașul pe care
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
Primarii Onțanu și Darabont s-au supărat pe prefectul al Capitalei. Deszăpezirea nu e Carnavalul de la Rio. Școala de samba nu scoate Bucureștiul de sub nămeți!” au replicat cei doi primari amenințării prefectului că pune Parchetul pe urmele lor, dacă se repetă haosul de sărbători în circulația din Capitală. * “La an nou, scumpiri noi. Energia, gazele și benzina deschid în forță 2004” anunță ROMÂNIA LIBER| la începutul săptămânii trecute. In același număr Simona Popescu editorializează pe tema România atipică: “Conform ultimelor sondaje
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
la primărie, dar că a început unele manevre menite să-l ajute să crească din nou în sondajele de opinie. * În ZIUA Contrapunctul lui Ioan Groșan are următorul titlu: “Iarna guvernării PSD” cu subtitlul “(tabel optic pentru dioptriile electoratului)”. Textul repetă cu un corp de literă crescător: “Incompetență, iresponsabilitate, ticăloșie.”, de la corpul 6 aproape imposibil de citit, pînă la corpul 18 pe care îl pot distinge și persoanele care de-abia văd să citească. Ce-o fi vrînd să zică Groșan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
era deschis la Știri, pe Euro News. Aud, ca din alt timp, că Saddam a fost prins. Mă blochez. Uitasem complet de existența lui, așa cum uit chiar și de a mea, luată pe sus de turbioanele fiecărei zile. Mi-am repetat în barbă vestea... Deodată, Luca sare în picioare, foarte solemn, și-mi spune să-l sunăm repede pe Bush și să-l anunțăm că a fost găsit Saddam “ Bussein”. Un prieten bun a telefonat des, ca să tot comentăm, pe vremea
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
după cópii, căci instrumentele pe care le are la îndemână: arta, limbajul, știința nu sunt altceva decât simboluri variate nu din realitate, ci din reprezentările alegorice așezate ca niște măști peste o lume și așa inescrutabilă. Mă văd nevoit să repet, avem aici, în miniatură, cele mai puternice idei ale postmodernismului. Borges merge și mai departe decât structuraliștii: nu doar moartea autorului, ci chiar moartea autorilor. Paradoxal, scriitorul argentinian scoate astfel literatura din câmpul de interferență al oricăror teorii ce-i
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
ca agățătoare de rufe” și cerea imperativ “să vie sângerarea cuvântului metalic lepădarea formulelor purgative”, promițând chiar, nu fără accente patetice, că atunci “cînd formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi în aerul anesteziat”... “Inventează inventează” - repeta el cu majuscule groase și colorate, într-o îngrămădire de vocabule scoase din dicționarul tehnic curent și într-o foarte futuristă punere în pagină prin care era făcută vizibilă în chipul cel mai direct desfășurarea de antene vibrând spre Paris
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
mentalității presei însăși, nu definitiv stăpînă pe sine și ușor de intimidat. Libertatea de după 1989 nu pare, vai, ireversibilă, cum ne-am închipuit la început. Exemple destule din lunile din urmă vin în sprijinul pesimismului nostru. N-am să le repet. Sînt bine știute. Am să semnalez doar unul, cel mai grav dintre toate. Purtătorul de cuvînt al PSD, un ins care a încercat să-și clădească faima de reformator plantînd palmieri la Mamaia și aducînd spiritul kitsch al lui Dracula
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
cazul unui pictor ce pictează tablouri care nu-și pot găsi un loc convenabil pentru a fi agățate în perete și despre care critica afirmă că ar fi inaccrochables, de neagățat, de nepus pe perete, iar Hemingway lasă cuvântul, îl repetă numai în limba franceză, cuvânt ce va face carieră în scrisul său de mai târziu, reluat și de critica mondială... Ceva poate fi deci accrochable, cuviincios adică, de expus, de publicat, și ceva este inaccrochable, adică scandalos, de nefolosit în
Strada Jean Zay by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13325_a_14650]
-
limbă străină. Dody e de părere că vorbesc, precis, grecește... Una din ele se ridică, strânge un pumn de firimituri, iese afară pe ușa batantă și le aruncă pe mese, în ploaie, vrăbiuțelor, dania ei... Mă ridic și eu imediat, repetând gestul grecoaicei, deși știu bine că imitația nu are valoare. Totuși, depinde ce imiți... Revenind înăuntru, le salut amical cu ce mai știu din grecește. Ele râd și bat din palme bucuroase. Nu știu de ce, dar mă simt ca acasă
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
exprima nostalgia după o convorbire peripatetică și tainică în tovărășia lui Bariț, ea nu se mai poate închega. Luându-l în vara anului 1863 la o plimbare în jurul Cetății, ultima întâlnire dintre cei doi tovarăși de luptă și idealuri, Mureșanu repetă invariabil: „mănâncă puțin, nu lua nici o băutură spirtoasă, bea numai apă”. Era sfatul medicului pe care îl repeta necontenit 8. Ca și Avram Iancu, care cam în aceeași vreme, întunecat sufletește, colinda codrii Apusenilor, Andrei Mureșanu, într-o progresivă disoluție
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
Luându-l în vara anului 1863 la o plimbare în jurul Cetății, ultima întâlnire dintre cei doi tovarăși de luptă și idealuri, Mureșanu repetă invariabil: „mănâncă puțin, nu lua nici o băutură spirtoasă, bea numai apă”. Era sfatul medicului pe care îl repeta necontenit 8. Ca și Avram Iancu, care cam în aceeași vreme, întunecat sufletește, colinda codrii Apusenilor, Andrei Mureșanu, într-o progresivă disoluție mintală, vagabondează prin pădurile din împrejurimile Brașovului. Lipsește zile întregi de acasă uneori, și, o dată, este găsit pe
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
la Editura Dacia, altfel editură respectabilă, despre ale cărei apariții am scris nu o dată (de curând, recenzia consacrată cărții lui Ion Ianoși Eu - și el. Însemnări despre Ceaușescu) să-mi comande pentru colecția școlară „Biografia unei capodopere”, să-mi comande, repet cuvântul, un studiu despre Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, încheindu-mi un contract și obligându-mă să-i trimit nu un text dactilo, ci dischetă. Zis și făcut. Am expediat lucrarea, a fost acceptată și a apărut în iulie 2002
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
scriitorilor. Sunt mai ales de reținut iubirile care au avut efecte literare și care prezintă și o particularitate ceva mai ciudată. Anton Holban și Octav Șuluțiu au iubit aceeași femeie. Primul scrie Jocurile Daniei, al doilea romanul Ambigen. Situația se repetă, parcă și mai spectaculos, în cazul Camil Petrescu/ Mihail Sebastian, iubind-o amândoi pe actrița Leny Caler. Aceasta ar fi fost prototipul Doamnei T. și totodată modelul eroinei din Jocul de-a vacanța. Revenind la străzile orașului, Ioana Pârvulescu o
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
gândește la nivelul acestora. În biografia lui Antonescu din Delirul s-ar putea citi un elogiu adus tinereții fantezist-revoluționare a dictatorului Ceaușescu, preamărită, de altfel, într-un capitol introdus ulterior în roman. Într-unul din articolele din Imposibila întoarcere Preda repetă, mecanic, tezele comunismului: "Lumea în care există inegalități pe glob nu e o lume dreaptă, pentru că majoritatea roadelor creșterii economice a țărilor capitaliste au luat drumul bogatului și o redistribuire rațională a bunurilor se impune". Maladia literaturii timpului său este
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
numea domnul acela pe care îl așteptase la gară și care se ducea la Techirghiol, având aerul că bănuia cam despre cine putea fi vorba. Mitică se executase prompt rostind un nume greu de pronunțat. Bucureștenul îl pusese să-l repete... Vidri...Vidri... Cărăuțeanu îl ajută precizând: Vidri-miloiu. Da, așa parcă-l chema, încuviințase gazda. Într-adevăr, curios nume... Dând perdeaua la o parte, el păși în odaie și o anunță pe Sisi că venise la mare, la băi, și Pompi
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
personajului Miron un itinerar exemplar și în arhitectura cărții, "criptograma unor mărturisiri profunde și în alt fel compromițătoare decît cea pe care o oferă neinițiaților aparența fațadei sale". Căci dacă Lenin ("fie-i memoria venerată" - scrie fără ironie Bergmann!) tot repeta că "adevărul este totdeauna revoluționar", cu timpul s-a văzut că "după legile dialecticii, devine contra-revoluționar. Acceptînd că adevărul este în mod visceral opus dogmei, există totdeauna pericolul de a se întoarce împotriva celui care o flutură ca pe un
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
dobândește semnificația unei noi perspective asupra "scrierilor" brâncușiene: "Volumul impresionant de note de atelier ne determină să ne întrebăm dacă artistul nu avea intenția să redacteze o autobiografie. Totul pare cu atat mai contradictoriu cu cat Brâncuși nu înceta să repete apropiaților săi că nu voia să se scrie despre el în timpul vieții". Aflăm astfel că Brâncuși a schițat mai multe încercări autobiografice pe care le-a reluat din timp în timp, completându-le pe masura ce mai termină o operă sau o
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
roșească! Cum să se pună cititorul cuviincios la adăpost de asemenea elucubrații bruiante și infame? Deschide revista ca un copil curat și se trezește invadat de texte bolnave, împotriva cărora a spune ceva, a le înfiera, înseamnă fatalmente a le repeta și astfel a le răspândi? l Să ne revenim la normal, la gustul cel bun, citind în Convorbiri din însemnările unui preot de țară (XXI) de Ioan Pintea, și nu în ultimul rând și nu neapărat în această ordine contribuția
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
născut la Paris - culpă în care am căzut și noi, de care ne-a mântuit un moștenit raționalism. prin excelenta mijlocire a lui Iordan Chimet, generația anului 2000 are ce învăța din patimile generației anilor '30, fie că istoria se repetă or ba.
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]