5,534 matches
-
la Teatrul Odeon, Orfanul Zhao, o bijuterie făcută tot la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț în 1995, regîndita în 1998 cu alți actori,în alt spațiu - cel al Teatrului Nottara - și ușor în altă cheie. În luna decembrie a demarat repetițiile cu Gîlcevile din Chioggia la Teatrul Național din Iași. Mihai Măniutiu a început cu Bacantele la Teatrul Național din București, unde a continuat cu Richard ÎI, a urmat Cetatea Soarelui la un teatru particular - Teatrul ACT, înființat tot anul acesta
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
ce i-o poartă. "Vă mulțumesc tuturor pentru grija referitoare la sănătatea mea și anularea recentă a concertelor. Merg la New York ca să mă odihnesc și să fac un control medical. Apoi plec la Los Angeles pentru concursul «Operalia» și pentru repetițiile pentru «La Traviata»", a scris tenorul pe platforma de socializare.
Placido Domingo, veste tristă pentru melomani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22032_a_23357]
-
Steriadi, Maria Ventura, Toni Bulandra și alții. În cafenelele Parisului discuțiile erau lungi, vesele și benefice. Poetul a recunoscut că impactul cu ceva nou l-a maturizat: Găsisem un bogat material poetic, construit în formule noi, în imagini surprinzătoare, cu repetiții obsedante, cu efecte onomatopeice și, mai ales cu ecourile proaspete și puternice ale unei muzici străine, care trebuia să devină mai târziu chiar muzica mea. În anul 1904 s-a întors la București, unde și-a păstrat o perioadă barba
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
de primă mărime. Totuși, a cui e vina? Ce-i împinge spre asta? Traiul de zi cu zi? Un răspuns prea simplu și simplist. E regretabil însă că se întâmplă asta, că un actor stă cu ochii pe ceas în timpul repetițiilor, nicidecum pătruns de starea personajului sau a căutărilor celorlalți, ci stresat că întârzie la un ciubuc. Pe de altă parte, cei mai mulți joacă pe salariu, iar regizorii (și nu întotdeauna cei mai valoroși!) lucrează pe contracte substanțiale. Puși să aleagă între
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
întors Cristina ca să mergem la film", "am stat pe scări cu Anamaria", "Cucu dansa beat", "George începuse să mă imite", "l-am întâlnit pe Angelo și/ am intrat într-o braserie" etc. Textul este, în general, dezlânat sau plin de repetiții, ca monologul cuiva care s-a trezit mahmur, după o noapte de chef, și încearcă să îngaime ceva, de unul singur. Poetul (să-i spunem, totuși, astfel) se dezinteresează de impresia pe care o face asupra unui eventual cititor. El
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
ne aparține nouă ci lumii în întregimea ei indivizibilă, - lumea a hotărît să supraviețuiască. Deci o urmăm și în ființa noastră limitată la eu, chiar cu prețul dispariției lui. Pînă atunci programul de viață iluzoriu se repetă un timp limitat. Repetiția înlocuiește veșnicia. Prin repetare însă totul devine neîncăpător - și spațiul și timpul. Orice program, pe cît de generos ar fi se descarcă într-un vid denumit neființă. Lumea proprie Programul are sfîrșit. De aceea mereu te întrebi ce vei face
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
curgerea timpului viu cu repetarea aceluiași timp fictiv înzestrat cu un ritm constant. Fictivul modelează și normează cu facilitate o lume paralelă, sursă nesfîrșită de iluzie și dezamăgire. Prezență și absență Gîndirea fictivă este desigur mereu prezentă, după cum spuneam - prin repetiție - adică neținînd seamă de prezentul unui fapt care "se petrece în mod inevitabil" - "realul", care prinde și ocupă tot spațiul existent al eului și lasă desigur prea puțin loc pentru altceva. Faptul real pe care apoi timpul îl alungă înapoi
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
aceeași precizie, în conduita presupusului Destin, apariția, spre final, a Henriettei Yvonne Stahl în momentul în care, - dar să nu anticipez.... Am mai scris și despre această scenă. Revin, nu de altceva, ci pentru a întări - fie și numai prin repetiție - depoziția mea de martor direct. Precum și de a arăta că marilor personalități, - chiar și la moartea lor, - li se întîmplă totdeauna lucruri cu sens... Sau spectaculoase. Ceremonia de la Crematoriu este foarte austeră... Nimic în plus, față de muzica funebră, Chopin. Fără
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
Dan Mircea Cipariu. Formula aceasta de publicare, în maniera anilor '80 face cartea interesantă ca substanță, dar și atrage atenția asupra diferențelor de stil și nu în ultimul rând de experiența poetică între cei doi autori, evidentă mai ales în repetițiile uneori redundante din poemele tânărului nouăzecist. Totuși Dan Mircea Cipariu scrie dezinvolt, fără complexe și cu talent despre lumea prozaică și nostimă, alteori tragică și absurdă din Vatra Luminoasă, versuri ce respiră romantism suav, ca în poemul de iubire dedicat
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
plăcerea vicioasă a denigrării, Dan Petrescu nu ezită nici să inventeze fapte. Scriind, de pildă, despre lansarea cărții de versuri a lui Radu Vasile, el face următoarea afirmație: "Lansarea premierului basilidic ca poet cu volum în regulă a prilejuit o repetiție generală a mecanismului prin care și Elena Ceaușescu s-a pomenit academiciană. Au participat mulți băieți de curte, de la Andrei Pleșu și inevitabilul Ulici, până la Alex. Ștefănescu și Dan Cristea." Andrei Pleșu, Laurențiu Ulici și Dan Cristea, personalități ale culturii
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
tehnică e depășită de pasiune: limbajul precis e ascuns, învăluit, substituit de un cod pentru inițiați, alcătuit în primul rînd din clișee, la origine expresii metaforice și metonimice. În relatarea jocului, jurnaliștii sportivi evită adesea termenii tehnici, cu previzibila lor repetiție, recurgînd în schimb la numeroase sinonime contextuale - care sînt tocmai mijloacele de a sublinia solidaritatea de grup a cititorilor fideli. Exemplele de mai jos provin în mare parte din "Evenimentul zilei" (14 iunie, versiunea pe Internet), dar și din alte
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
zilele noastre. La Ateneul Român, Filarmonica bucureșteană reușește în continuare asemenea performanțe. Atât la nivelul manifestărilor simfonice cât și a celor camerale. Este cazul să se amintească o dată în plus că nivelul concertelor simfonice depinde în covârșitoare măsură de calitatea repetițiilor, de autoritatea profesională a șefilor de orchestră?...și mai puțin de inspirația de moment, de mobilizarea pe scenă, în concert, a membrilor ansamblului, de capacitatea improvizatorică de a ne "descurca" pe loc. Este un fenomen ce se practică astăzi, din
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
Este un fenomen ce se practică astăzi, din păcate, chiar la case dintre cele mari. Nu analizăm, aici, cauzele. Dar observăm efectele. Întâmplător sau nu, benefic s-a dovedit a fi faptul că de la o săptămână la alta, de la o repetiție la alta, de la un program la celălalt, cu concerte repetate, Orchestra Simfonică a Filarmonicii bucureștene a colaborat cu două dintre marile noastre personalități ale baghetei dirijorale, cu maeștrii Cristian Mandeal și Horia Andreescu. Sunt oamenii obișnuiți ai casei... Se poate
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
cu concerte repetate, Orchestra Simfonică a Filarmonicii bucureștene a colaborat cu două dintre marile noastre personalități ale baghetei dirijorale, cu maeștrii Cristian Mandeal și Horia Andreescu. Sunt oamenii obișnuiți ai casei... Se poate spune. Dar fiecare concert, fiecare program, fiecare repetiție, se constituie într-o experiență captivantă, aventură către care melomanul atent dar și muzicianul de ansamblu este atras necondiționat. Astfel poate fi privită realizarea Simfoniei a 6-a, "Patetica", de Ceaikovski. În viziunea lui Andreescu aceasta se constituie într-o
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
trimitere la Bietul Ioanide: "Politicul în intenția mea lipsește cu desăvârșire." Rămân aparențele: "Evenimentele de aparență politică sunt niște prilejuri de manifestare a energiilor și de altfel caracterul lor fantastic este, în intenția mea, evident". Încât: "exercițiile de crimă prin repetiția lui Iuliu Cezar, procesiunile cu facle, basilica ireală cu cupolă de sticlă, trebuie să aibă pentru cititorul din Coreea sau Costarica aspectul epocii lui Savonarola sau a lui Lorenzino de Medici." Mai dificil era să producă același efect cititorului național
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
De aici vine acel aspect primitiv al unora dintre sculpturile lui. El voia să meargă nu numai în direcția unei epurări, în sensul unei complicări a formei, ci s-a gândit și la chestiunea, foarte urgentă astăzi, a multiplicării, a repetiției, a operei repetitive, pornind de la niște elemente care se îmbină... Un alt lucru care interesează foarte mult epoca noastră este punerea în situație a operei, fie că este vorba de un tablou sau de o sculptură... Este vorba desigur de
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
prima dată în versiune proprie integrală Ciclul celor "Șapte cântece pe versuri de Clement Marot", în versiune orchestrală acreditată de orchestrația maestrului Theodor Grigoriu și cu participarea Orchestrei Naționale Radio, conduse de dirijorul Camil Marinescu. Dată fiind puținătatea orelor de repetiții, raportarea planurilor sonore a fost marcată de o anume precaritate, inclusiv față de evoluția vocală pe care solistul o colorează cu o pronunțată vibrație a culorilor timbrale. Tumageanian este artistul pentru care complexul culorilor vocale dispuse întotdeauna de motivația stărilor de
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
mult de 100 de texte -; s-ar putea s-o închei în cîțiva ani (Deocamdată, am încheiat un "deceniu" al acestei cărți - în 1989 apărea Abece-Dor, în 1999 - Yin Time.). N-are rost să trăiești cu ecoul, de aceea prefer repetiției tăcerea. Dacă vrei, critica și proza sunt "proviziile" mele literare pentru perioada cînd nu voi mai scrie poezie. M.V.: Credeți că ultima dv. carte va fi scrisă cu mult înainte de moarte? E.G.P.: Ultima carte o scriu (aproape) în fiecare zi
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
ultimului termen. El își ia libertăți (își ia = profită subteran de o situație care nu pare să depindă de voința sa), dar nu-și asumă deschis libertatea. Cu cât primele se înmulțesc, iar regulile sunt nedeclarat încălcate (așadar cu oboseala repetiției fără perspectivă, a sfidării fără adresă și fără a pune reguli proprii în loc), cu atât se ratează realizarea stării de libertate. Ceea ce nu face decât să perpetueze dominația anterioară. Oamenii se simt, e adevărat, pe poziții adverse acesteia, dar rămân
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
contează nu este inversarea termenilor opoziției cotidian / non-cotidian, ci chiar demontarea mecanismelor pe care se fundamentează semnificația acestui binom. Demnă de interes, din perspectiva unei hermeneutici a timpului de zi cu zi este mai cu seamă secțiunea intitulată Cotidianul ca repetiție și obișnuință : "Una dintre semnificațiile cele mai cotidiene ale cotidianului este cea de repetiție, rutină, banalitate, care sfîrșește cel mai adesea în plictis. Ea este legată de o anumită ciclicitate (...) și este exprimată adeseori prin termenul rutină a cărui înrudire
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
se fundamentează semnificația acestui binom. Demnă de interes, din perspectiva unei hermeneutici a timpului de zi cu zi este mai cu seamă secțiunea intitulată Cotidianul ca repetiție și obișnuință : "Una dintre semnificațiile cele mai cotidiene ale cotidianului este cea de repetiție, rutină, banalitate, care sfîrșește cel mai adesea în plictis. Ea este legată de o anumită ciclicitate (...) și este exprimată adeseori prin termenul rutină a cărui înrudire cu roata ori cu ruta ne trimite imediat la imaginea unui drum în formă
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
cunoașterea pe care o aștepta, îl plictisește. În schimb, n-a contenit să scrie poezie. Poemele lui Michaux sunt scrise cu aceeași bucurie a copilului care se joacă. Construiește cuvinte, suprimă mărcile gramaticale, modifică verbele sau le elimină și folosește repetiția până la exces: "Vânt/ vânt suflă peste Araho/ Vânt// Ananiă Iniji/ Annan Anima Inji/ Orananian Iniji/ și Iniji nu mai e însuflețită/ Jumătate de corp iese/ Jumătate de corp moare/ Annaneja Iniji/ Annaneta Iniji/ Annamajeta Iniji." Conștient că "mediocra condiție umană
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
Dandanache, care rezumă meritele politice ale familiei sale: "Eu, familia mea, de la patuzsopt... luptă, luptă si dă-i, si dă-i si luptă...". în textul lui Caragiale, pentru a indica o acțiune în continuitatea ei, coordonarea se asociază cu procedeul repetiției. Ambele se păstrează în parafraze recente, precum: "Și dă-i și speculează, și dă-i și speculează" (Evenimentul zilei 2504, 2000, 12).
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
pentru a se întîlni, în altă distribuție cu alți protagoniști, se consumă pînă la capăt în orice demonstrație. De multe ori, Ileana Mălăncioiu pare a scrie ea însăși o tragedie din care corul antic nu este alungat. Există în text repetiții, reluarea unui punct de vedere care este privit din nou, din perspectiva altui erou, șoaptele-afirmații rămînînd ca într-un background esențial. Liantul este vina, învinovățirea, disperarea reală sau virtuală, nebunia, ezitarea, asumarea, amînarea, principiile, moralitatea, legile, Dumnezeu. Pe tot parcursul
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
ludic. Toți marii noștri actori își au vocile fonotecate la Radio, care, astfel, deține realmente o comoară. Ani de zile, actorii, în ciuda prejudecăților noastre, s-au sculat dimineața devreme, la ora 8 începeau înregistrările pentru ca la 10 să fie la repetiții, fiecare pe la teatrul său. S-a creat o tradiție în acest fel, o datorie morală pe care artiștii au înțeles să o respecte pentru că, în fond, fiecare trăise fascinația ascultătorului obișnuit și, de ce nu, teatrul la microfon fusese microbul care
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]