1,852 matches
-
de factură arheologică, „plecînd de la stratul cel mai modern, de suprafață, pînă la nivelurile cele mai vechi”. Deși nu Îmbrățișează această perspectivă arheologică, Buhler este consonant cu ideile-cheie ale lui Davies, nedefinite Însă prea explicit: ilegitimitatea regimului comunist, ilegalitatea nomenklaturii, reprimarea sistematică, birocratizată a unei Întregi societăți. Vinovatul ultim este mereu același, extern, Uniunea Sovietică. Dar nu Își ia, ca istoricul Davies, unele precauții, cum ar fi aceea de a-și suspecta probabile anacronisme sau de a reflecta asupra unor posibile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al șaselea capitol, „Securitatea și teroarea”, este analizată activitatea instrumentului prin care partidul comunist a aplicat politica represivă În România. Numele și profilul unor ofițeri de Securitate cu tristă faimă atunci și azi, crearea rețelei de informatori ai poliției politice, reprimarea oricărei forme de opoziție internă, arestările masive, noul sistem legislativ, tortura În anchete, slaba pregătire a membrilor poliției politice, aproximarea numărului celor arestați și Încarcerați În anii ’48-1965, colectivizarea și violențele din mediul rural, deportările, festivismul regimului ș.a.m.d.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fel de modernism avant la lettre. Cu toate că Își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie a modernismului În România” care reprezintă o „reprimare a memoriei” recente, În favoarea unui trecut precomunist aurit. Mulți comentatori Înțeleg că este vorba despre o Întoarcere nostalgică la o „perioadă de aur” care este mai mult un construct cultural cu valoare terapeutică. Astfel, Dennis Sharp notează că acest nou
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mărturie a măreției regimului său. După cum se Întâmplă adesea În cursul operațiunilor de modernizare autoritare, și În acest caz gusturile politice ale conducătorului au trecut uneori Înaintea intereselor pur militare și funcționale. Străzile rectilinii nu numai că serveau de minune reprimării răsculaților de către armată, dar ele aveau să fie flancate de fațade elegante și străjuite de clădiri impunătoare care să Îi impresioneze pe vizitatori. Construcțiile moderne uniforme ridicate de-a lungul noilor bulevarde puteau părea locuințe mai confortabile, dar uneori erau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
tratării culturii comuniste dintr-o perspectivă anarhetipică, să zic așa, e motivată de observația că orizontul ideologic comunist era fracturat de cel cultural propriu-zis. Violența ideologizării comuniste a avut viteze variabile, generațiile de după 1950 au reacționat diferit. Modelul comunist de reprimare prin forță nu a reușit să asigure normalitatea, legitimitatea unei societăți de indivizi și nici de mase. Tocmai de aceea, În cele din urmă, comunismul se prăbușește. Modelul său a fost mereu susținut prin impactul forței, al violentării individului, iar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Decadentismul, 1902), dar nu a ezitat să aducă în discuție noi criterii de apreciere pentru frumosul literar, pregătind înțelegerea modernă a poeziei. Proza lui M. este prin excelență lirică, autobiografică: el se caută pe sine și confesiunea dezvăluie obsesii și reprimări esențiale. Rememorarea se întoarce ades spre siluetele și umbrele copilăriei, văzută în lumina unui conservatorism aristocratic, idilic și patriarhal (pe care îl va impune proza discipolului său, Duiliu Zamfirescu). Firul epic este aproape inexistent. Descripția, tabloul formează nucleul central. Din
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
imenselor responsabilități pastorale îl îndepărtează de înclinațiile sale și de vocația sa contemplativă ne ajută evident să ne eliberăm de clișeele triumfaliste aplicate lui Isidor chiar de către contemporanii săi. A fost un om măcinat de instanțe contradictorii: liberalism cultural și reprimare a ereticilor și a iudeilor, optimism naționalist și dureroasă pocăință în fața experienței păcatului și a slăbiciunilor omenești. De aici, neliniștea amestecată cu amărăciune, proprie unui om frământat și nefericit, pe care o putem surprinde în mod clar în două din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
noastră” (II, 3). Isidor cunoaște bine și opera lui Flavius Josephus pe care o folosește ca sprijin pentru exegeză. Cea mai mare parte a scrisorilor se ocupă de exegeza biblică. Scriptura stă în centrul atenției lui: dacă Legea servește la reprimarea dezordinii, evanghelia e drumul către filosofie care stimulează dorința iubitorilor de virtute nu atât prin teamă cât prin promisiuni (II, 288). Cărțile biblice formează o scară pe care putem urca spre Dumnezeu și trebuie privite ca aur purificat (I, 369
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
profesională inferiori celor care trebuiau să le execute dispozițiile. Enormul efort de „reciclare” - termenul obișnuit pentru pregătirea continuă - a cadrelor Încerca să evite această contradicție. La Începutul anilor ’70, partidele erau prizonierele unui dublu blocaj: imposibilitatea Înnoirii aparatului politic din pricina reprimării inițiativelor reformiste, În particular a unei intelectualități critice la adresa partidului, condamnată că eretica, pe de altă parte, declinul mobilității universitare, legat de „stagnarea” economică. Partidul s-a desprins astfel de sursele sale tradiționale de recrutare, intelectualii și muncitorii, primii Îndepărtați
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și rigid din Europa Centrală și de Est și din fosta Uniune Sovietică. Incapacitatea guvernelor comuniste, la fiecare nivel, de a răspunde puterii eliberatoare a tehnologiilor globale descentralizate, În domeniul informației și comunicațiilor, a pecetluit sfârșitul lor. Vechile ziduri ale reprimării și cenzurii erau prea subțiri pentru a rezista invaziei mediilor de comunicare. Penetrarea, de către MTV (Music Television), muzica rock și stilurile de viață occidentale, a Cortinei de Fier, prin intermediul acestor noi tehnologii, s-a dovedit a fi prea mult pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mare măsură discriminarea rasială, etnică sau față de alte grupuri sociale decât cei cu o personalitate nonautoritară. De factură psihanalitică, teoria explică structura de personalitate autoritară prin experiențele din copilărie, când, din cauza comportamentului sever și amenințător al părinților, s-au acumulat reprimări ce vor fi defulate prin proiecția prejudecăților și agresivității asupra altora, dar nu la întâmplare, ci asupra celor care nu fac parte din categoria socială proprie. Astfel încât indivizii autoritari, având trăsăturile de personalitate menționate, sunt motivați aproape irațional în a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tensiune; - criză. Există mai multe modalități de a răspunde la o situație conflictuală: 1) abandonul - dacă o persoană se retrage fizic sau emoțional dintr-un conflict, poate de teama confruntării, neavând de spus nici un cuvânt în ceea ce se întâmplă; 2) reprimarea este refuzul de a lua act de existența unui conflict, de a vorbi despre aspectele importante ale acestuia; 3) stilul victorie/înfrângere este o confruntare de forțe în care una dintre acestea tinde să ajungă deasupra; 4) compromisul este împăcarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din București, iar în 1956 e redactor și cronicar dramatic la revista „Teatru”. Vine al doilea prag dramatic din viața acestui om care nu vrea să își plieze coloana vertebrală după cum i-o cer vremurile noi. Ca un efect al reprimării revoluției anticomuniste din Ungaria (1956), pe fondul unei sporite vigilențe față de posibilii „dușmani ai poporului”, este arestat în septembrie 1957 pentru „omisiune de denunț”, condamnat la un an, apoi la trei, în final la șapte ani de închisoare și patru
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
necesitățile crescînde ale imenselor responsabilități pastorale îl îndepărtează de înclinațiile și de vocația sa contemplativă ne ajută să ne eliberăm de clișeele triumfaliste aplicate lui Isidor de către contemporanii săi. A fost un om măcinat de instanțe contradictorii: liberalismul cultural și reprimarea ereticilor și a iudeilor, optimismul naționalist și dureroasa pocăință în fața experienței păcatului și a slăbiciunilor omenești. De aici, neliniștea amestecată cu amărăciune, proprie unui om frămîntat și nefericit, pe care o putem surprinde în mod clar în două dintre epistolele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de partea sa, ca mijloc de legitimare și dominare a maselor. Și consideră că secta iudeocreștină „a murdărit conștiința popoarelor din jur inoculându-le spaima metafizică, ucigându-le zeii, otrăvindule mințile cu angoase apocaliptice, cu ura împotriva corpului și cu reprimarea sexualității. Genii ale nimicului au propagat nebuloasa unei vieți viitoare, dementa frenezie a apropierii sfârșitului lumii, speculându-se pervers iluziile oamenilor, recomandându-li-se renunțarea la sine, dușmănirea trupului și erotismul suferinței. Spiritul roman exaltat de nobilimea imperială, va fi
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
de autoafirmare exterioară a unei persoane În comparație cu celelalte. Dorința de a depăși, de a se situa În față este o variantă a dominației, a demonstrativității și a histrionismului, apropiindu-se prin aceasta de principiile dominanței și al exemplarității. 9. Principiul reprimării stimulative Acesta este un principiu În conformitate cu care individul caută, cu o rigurozitate exagerată, de a face numai ceea ce trebuie, de a face numai ceea ce Îi este permis, de a face numai atunci când trebuie și, mai ales, de a evita să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se desfășoară după un sistem automat, rigid, ca În coloniile insectelor sociale. Relațiile interumane nu sunt altceva decât rezultatul sublimării instinctelor, al pulsiunilor inconștientului de către acțiunea factorilor culturali represiv-modelatori. În sensul acesta, B. Malinowski spune că, Întotdeauna, „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Aceste principii sunt expresia concentrată a rolului de cenzură morală pe care supraeul Îl exercită asupra eului colectiv al masei de cetățeni. Relațiile interumane constituie acea atmosferă umană care leagă membrii cetății sau care, dimpotrivă, Îi poate diviza, separa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dezonoare etc. Acestea sunt educate prin cultură, care are rolul de a reprima instinctele, sau pulsiunile primare ale individului, În care Își au originea acțiunile iraționale ale persoanei. În sensul acesta, B. Malinowski afirmă un fapt esențial: „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Orice educație este un act formator, de tip represiv-modelator al personalității unui individ. Cei educați greșesc mai rar și mai puțin decât cei needucați. Educația este un factor esențial, din care se dezvoltă responsabilitatea individului, discernământul său. Oamenii educați
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
semneze G. Vâlsan, Mircea Dem. Rădulescu, I. U. Soricu, Constanța Hodoș. Eclectismul stilistic al programului, afirmat anterior, este probat, în poezie, de acceptarea unui poem de Ion Minulescu, Romanța celor trei galere. În primăvara lui 1907, ca o replică la reprimarea răscoalelor țărănești, George Coșbuc tipărește Parabola Sămănătorului. În 1908 Ion Scurtu prezintă „un scriitor nou”, A. Mirea, după ce anterior apăruse Povestea unei nopți de iarnă, din Caleidoscopul lui A. Mirea, rezultatul colaborării dintre St. O. Iosif și D. Anghel. Lui
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
fiind configurat în spațiul mișcării legionare. În forma convenției „romanul unei singure zile”, A treia zi prinde într-un dispozitiv centrifug episoade din timpul rebeliunii. În Spitalul instituția corespunzătoare titlului oferă prin definiție un spațiu închis, „concentraționar”, al alienării prin reprimare și uniformizare, iar referințele la Franz Kafka sunt de ordinul evidenței și inevitabile. Ficțiunea propriu-zisă confirmă aceste date într-o măsură mult mai acută decât le generează. Alegerea provinciei ca spațiu-cadru poate fi speculată ca fiind sugestivă pentru coordonatele scrisului
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
simte, pe asfaltul desfundat, „o groapă [...] în care picură coșmare de-ntuneric”, vede sufocându-se totul în jur și are sentimentul de a fi, acasă, un străin, chiar un muribund. Metaforă integratoare, neputința copacilor de a crește include și denunțarea reprimării scelerate a oricărei libertăți. Dar implantarea în alt climat nu curmă sentimentul de neîmplinire. Fostul captiv nu se simte liber nici în noua lui patrie sau nu are ce face cu libertatea. În țara de baștină el suferise de zgomotul
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
fusese angajat prin intervenții, pentru a face pe plac unor aliați ori fideli, de anvergură mai mare sau mai mică. Practic, la birou nu e nimic de făcut, iar inițiativa funcționarilor de a cere de lucru e sancționată cu aspre reprimări. Șefii de diverse grade, dar mai ales demnitarii, practică șantajul erotic la adresa tinerelor angajate, ceea ce se soldează, într-un caz, cu sinuciderea celei „asaltate”, eveniment înfățișat însă plat, fără dramatism. Există, desigur, și un fir epic principal, cam firav, o
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
unei igiene mintale, recunoștea existența a numeroase probleme, conflicte, inegalități și nedreptăți sociale, militând pentru ameliorarea sau chiar lichidarea acestora. Din păcate, însă, soluțiile propuse au avut un caracter de reforme utopice, transformând măsurile de igienă mintală în sisteme de reprimare și discriminare socială cu efecte nefaste. Aceste aspecte s-au făcut prezente începând cu cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea și au continuat în secolul XX. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Sfera măsurilor de protecție medico-sociale Formele pericolului: conflictul, violența, crima, suicidul, drogul Normalizarea pericolului: nebunia/boala psihică Atribuirea pericolului prin personalizare: nebunul/bolnavul psihic Măsuri social-juridice: urmărire, izolare, sancțiuni Măsuri de prevenire: psihoprofilaxie, alte forme de igienă mintală Măsuri de reprimare: izolare, internare, tratament Nebunia/boala psihică Măsuri medicale Măsuri psihiatrice: internare și/sau dispensarizare Măsuri psihosociale Igienă mintală: psihoprofilaxie, educație, recuperare, resocializare În scopul realizării obiectivelor propuse, igiena mintală organizează, conform unei strategii proprii, acțiunea de psihoprofilaxie și recuperare a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
agresiunea socială față de sănătate. În acest caz, bolnavul apare ca o „victimă” simbolică a agresivității sociale. Din acest motiv, în planul relațiilor sociale, boala apare ca îndeplinind o funcție simbolică, ea fiind cea care „preia” și care „poartă” actele de reprimare socială (L. Frighi). Pe aceste considerente se poate afirma că igiena mintală se ocupă de raporturile dintre individ și societate, boala mintală fiind expresia ruperii acestei legături (L. Frighi). Rezultă de aici că în aprecierea stării de sănătate mintală, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]