707 matches
-
latină. Cea din urmă conținea ideea că homo („omul”) s-a născut din pământ (humus) și trebuia să se reîntoarcă în huma din care s-a ivit. Era vorba de un rit de înmormântare, moștenit (sau învățat) de la etrusci, care repudia practicile străvechi ale abandonării cadavrelor sau ale incinerării defuncților. Se pare că latinii și etruscii îi considerau „barbari” și „fiare” pe cei care nu-și înhumau morții. Humanus, „uman”, era numai cel care avea grija „închiderii ciclului vieții” izvorâte din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
porunca socratică meléte thanatou? Este curios că gândirea postmodernă nu și-a „înfipt” rădăcinile în această rodnică glie din care s-a zămislit întreaga civilizație euroatlantică. Probabil că au existat două cauze. Prima a fost raționalismul funciar al vechilor eleni, repudiat de gândirea postmodernă. Apoi, aspirația acestora către erudiție, care, odată cu multiplicarea explozivă a cunoașterii în secolul XX, nu mai părea realistă. 1.5. Ultramodernismul și formarea „omului total”tc " 1.5. Ultramodernismul și formarea „omului total”" Și totuși, ambele par
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Iustinian a luat o decizie grea, pe care creștinii o celebrează și astăzi ca pe un mare triumf, dar care, în esență, a marcat o întrerupere violentă a devenirii culturii și civilizației europene. Nici măcar în zilele noastre Biserica creștină nu repudiază acea cumplită eroare. În urmă cu numai câteva decenii, un brav purtător de cuvânt al Bisericii Evanghelice scria că „în anul 525 împăratul Iustinian a mai dat o lovitură păgânismului ordonând închiderea Școlii de filosofie din Atena”1. Împrejurările social-politice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care a debutat Era Modernă a Europei, au existat „iluminații”. Zorii Iluminismului par a fi marcați de victoria definitivă a Adevărului Cercetat asupra Adevărului Revelat. Evul Mediu debutase cu domnia absolută a celui din urmă. „Știința păgână” a elinilor fusese repudiată de creștinism cu brutalitate. Vreme de un mileniu, cultura europeană a mortificat pe Epistemè și a glorificat pe Pistis. Cele două dimensiuni ale spiritului „funcționau” total diferit, urmând principii opuse. Aflarea Adevărului Revelat urma o regulă simplă și comodă: „Crede
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Modelul său se bazează pe o metodă originală de selectare a obiectivelor pe bază de consens social în cadrul comunității. După Charters, obiectivele trebuie să fie observabile și măsurabile, pentru a permite evaluarea exactă a nivelului ei de realizare. Fără a repudia modelul lui Bobbitt, Charters a propus următorul model de abordare a problematicii construirii curriculumului: I. stabilirea unor principii de construire a curriculumului referitoare la: a) țeluri, ținte vizate (aims); b) obiectivele programului; c) trebuințele individuale (needs); d) experiențele de învățare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cel al lui Maslow, intitulat „Some Basic Propositions of a Growth and Self-Actualization Psychology”, schița teoria „învățării totale” prin așa-numitele „experiențe cruciale” (peak experiences). Ambele teorii se opuneau radical psihologiei behavioriste a învățării și formării personalității; și, în consecință, repudiau miturile curriculumului modern ale eficientismului, progresivismului și pragmatismului. Reconceptualismul și umanismul au evoluat spectaculos în deceniul următor, aplicând lovituri letale gândirii curriculare moderne și demonstrând că pilonii săi de bază, raționalitatea și obiectivitatea, sunt, de fapt, „călcâie ale lui Ahile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ineficientă”. De aceea, singurele obiective pedagogice ale curriculumului și ale instruirii concrete sunt și trebuie să rămână tocmai cele opt-nouă mecanisme (tipuri de învățare) care permit asimilarea informațiilor, formarea abilităților și a capacităților de a opera cu cunoștințe și priceperi. Repudiind taxonomia lui Bloom, Gagné reproșa implicit teoriei instrucționale a acestuia și curriculumului by objectives artificialitatea, „lipsa de obiectivitate” și „neconformitatea cu natura” fenomenelor și proceselor reale. Ceea ce însemna că era vorba despre modele incompatibile din punct de vedere științific. Un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernizată: hermeneutica biblică a lui Toma din Aquino și Origene a fost înlocuită cu hermeneuticile lui Hans-Georg Gadamer, Paul Ricœur, Jürgen Habermas și William Reynolds. Gândirea teologică postmodernă a asimilat fenomenologia husserliană, ba chiar și psihanaliza, pe care, inițial, o repudiase. Teologii postmoderni abordează teme considerate altădată tabuuri: feminismul, sexualitatea, libertatea de opinie etc. Curentul „teologiei eliberării”, inițiat de teologul peruvian Gustavo Gutiérrez și de arhiepiscopul salvadorian Óscar Romero, a intrat în dispută cu papalitatea pe problemele religiei libere, educației religioase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care dezvoltarea modernă a curriculumului nu le-a cunoscut, hrănindu-se cu himerele „modelului unic” și „teoriei generale”. În anii ’90 se poate vorbi de postmodernism politic în domeniul curriculumului. Ideile lui Bowers, Wexler și McLaren au evoluat semnificativ. Bowers repudiase dintotdeauna marxismul, criticându-l virulent (1980, 1981, 1984, 1986, 1987, 1991, 1992)67. Și-a extins însă criticile politice și la adresa „reformiștilor romantici”, precum progresiviștii, a „criticilor neomarxiști”, precum Apple și Giroux, a „tehnocraților liberali”, precum eficientiștii tylerieni ș.a. Pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
semnificației „războinice” și „revoluționare”, lupta de clasă și diferențele dintre clasele sociale. De aceea, în anii ’80, teoria reproducției sociale a fost contestată și catalogată drept simplistă și reducționistă, fiind înlocuită cu teoria rezistenței. În anii ’90 însă, a fost repudiată și teoria rezistenței. În lumea postmodernă discursurile acestei teorii au părut desuete și au fost marginalizate. Ba mai mult, teoria a fost declarată „o stafie învechită” (the old ghost „resistance”). Doctoranda lui Apple, Leslie Roman, a urmat exemplul maestrului său
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orice structură, coerență, raționalitate sau semnificații sunt „construcții” mai mult sau mai puțin retorice care evocă întotdeauna ficțiuni. Or, creațiile curriculare ale lui Tyler, Schwab și Bloom se bazează pe distincții categoriale, includ un anumit conținut ideologic (pe care îl repudiază declarativ), avansează structuri neliniare (pe ce le prezintă ca „liniare”); în plus, cele trei creații curriculare promovează decizii educaționale ce ignoră aspectele etice și eludează caracterul politic al demonstrațiilor și argumentelor la care apelează. Cherryholmes (1988) constata că ambele viziuni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Communication and Technology), asociație care avea printre membri proeminenți teoreticieni postmoderniști precum Eisner, Vallance, Slattery ș.a. Wilson (1997) nu s-a sfiit să-i acuze pe toți că pozează într-o „minoritate cultă persecutată de o majoritate ignorantă”225. Dar repudia acuza, des rostită de postmoderniști, că tehnologia educațională modernă ar refuza acceptarea gândirii postmoderniste ca pe o componentă utilă demersurilor de design instrucțional și curricular. Apoi a recurs la o tehnică de „lectură à rebours”, în stilul postmodernistului Derrida. El
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
când propovăduia ura, pretindea că există o raționalitate „științifică”, susceptibilă să antreneze adeziunea (Kende și Smolar, 1994); • ateismul declarat al bolșevicilor exersa o seducție deosebită asupra anumitor spirite: „Atacul său frontal împotriva creștinismului i-a entuziasmat pe cei care îl repudiaseră sau se credeau victimele lui”; • Al Treilea Reich a fost în mod violent antisemit și doctrina care îl proslăvea conducea direct la Dachau sau la Buchenwald, alegerea victimelor apărând mai „ecumenică” de partea cealaltă a „cortinei de fier”; • ipocrizia ambiantă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de „atașare entuziastă la critica estetică ce descindea din Maiorescu”, exprimând aici și dorința de a promova „un gen mai apropiat eposului, baladescul”. Ostilitatea arătată de „presa de extrema dreaptă”, ce îi etichetase drept „comuniști esteți”, modul în care era repudiat „un manifest care cuteza să ceară libertate pentru spirit” sunt invocate de Negoițescu în articolul Mișcarea de rezistență de la Sibiu, din numărul 3, unde se afirmă totodată că, după „ruperea zăgazurilor”, e nevoie de o atitudine pozitivă, de „o artă
REVISTA CERCULUI LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
der Musik. El explicitează categoriile estetice apolinic și dionisiac (din îmbinarea cărora, printr-un act al voinței eline, s-a născut tragedia antică) și rolul lor în dezvoltarea ulterioară a artelor. Principiile erau ale lui Schopenhauer și Wagner, pe ultimul repudiindu-l spre sfârșitul vieții. R.-M. ține să precizeze în introducere: „Dând publicității rezumatul filosofiei lui Nietzsche n-am deloc intențiunea s-o recomand ca pe o direcțiune sănătoasă a filosofiei contemporane. Sunt departe de a o aproba, necum să
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
în chip univoc fie la tematică, fie la stil, asigurat de corelarea ingenioasă a acestora. Tematica majoră este configurată aici de investigarea raporturilor dintre Eros și Thanatos. P. reușește să acrediteze ceea ce s-ar putea numi o refondare a intimismului, repudiind deopotrivă autoanaliza verbioasă, explicarea intelectualistă, ca și lamentația gratuită sau exhibarea fervent autenticistă a interiorității, eventual sub semnul mizerabilismului provocator. SCRIERI: Narațiuni întâmplătoare, Cluj-Napoca, 1989; Poemul deshumat, Cluj-Napoca, 1994; Creier intermediar, Oradea, 1997; Întoarce-te, Esthera, Cluj-Napoca, 1999; Muncile lui
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
suculentei tradiții a balcanismului literar românesc. Paginile inspirate și elaborate fără ostentație fac din el un mare prozator artist, insuficient cunoscut și prețuit. Cu puține excepții, critica l-a citit prin grila (neadecvată) a romanului tradițional sau a celui interbelic, repudiind ceea ce nu intra în schema unei compoziții canonice. Când lectura se eliberează de prejudecățile romanului clasic realist, ca la I. Negoițescu și Ion Simuț, prozatorul primește nedrămuite elogii. SCRIERI: O plimbare pe Olt, București, 1930; Lupii, București, 1933; Aghan, București
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
contactele imediate și diversificate cu Occidentul având un rol important. Paradigma marxistă a fost abandonată - de altfel, recursul la această paradigmă nu a fost niciodată complet și niciodată fertil. Ea a fost impusă, iar Încercările interbelice - singurele autentice - au fost repudiate. Nu putem vorbi În România de sociologi marxiști importanți, iar cercetările „marxiste” au fost mai mult mimate decât abordate serios. De aceea, sociologii români au fost disponibili pentru a se angaja În grupuri de cercetare comparativă inițiate de mult În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a forța limitele ideologicului în folosul autenticității și al viabilității axiologice. Semnificativ în acest sens este un articol al lui Sorin Titel, Contemporaneitate și spirit polemic, articol ce propune o infuzie de incisivitate și spirit critic în conținutul mesajului artistic, repudiind tendințele moralizatoare, care nu fac decât să slăbească vigoarea estetică a operei. Textul reprezintă o pledoarie pentru „valoarea polemică a operei literare”. Rubricile substanțiale sunt „Profiluri literare”, „Poeți contemporani”, „Orientări”, „Studii”, „Cronica literară”, „Cronica editurilor”, „Cărți - reviste”, „Cartea străină”, „Miniaturi
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
fără a-și pierde sănătoasa rumeneală a obrajilor), în legătură cu impresionismul, identificat în mod eronat de unii drept „superficialitate, capriciu, lipsă și chiar fugă de știință, lipsă de spirit teoretic”: „nu a existat și nu va exista critic autentic nonimpresionist. A repudia impresionismul înseamnă a repudia pur și simplu esența criticii”; „aș afirma - se revine în alt loc - că o critică radical nonimpresionistă e o contradicție in adjecto”. Tinerească este apoi capacitatea de a admira, în care P. vede esența criticii. El
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
sănătoasa rumeneală a obrajilor), în legătură cu impresionismul, identificat în mod eronat de unii drept „superficialitate, capriciu, lipsă și chiar fugă de știință, lipsă de spirit teoretic”: „nu a existat și nu va exista critic autentic nonimpresionist. A repudia impresionismul înseamnă a repudia pur și simplu esența criticii”; „aș afirma - se revine în alt loc - că o critică radical nonimpresionistă e o contradicție in adjecto”. Tinerească este apoi capacitatea de a admira, în care P. vede esența criticii. El este un critic (și
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
în Prusia pentru vederile sale social-democrate; Karl Marx este una dintre influențele sale intelectuale importante, alături de Hobbes; el însuși s-a opus public valorizării morale și manipulării ideologice, mai ales după 1919, a distincției euristice comunitate/societate; naziștii l-au repudiat, anulându-i în 1933 statutul mai mult simbolic de profesor emerit la Universitatea din Kiel; în fine, „comunitate” și „societate” sunt tipuri ideale weberiene, fiindcă ele coexistă, dialoghează și se întrepătrund în textura oricărei comunități politice reale (polis, pentru a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
occidentalii de stânga cu mare suspiciune, mai ales dacă erau revizioniști sau cel puțin critici prea aspri ai lumii din care fugiseră. De pildă, Habermas l-a propus inițial pe Koßakowski drept succesor al lui Adorno, după care l-a repudiat, numindu-l „trădător”. și astăzi, majoritatea specialiștilor vest-europeni în problemele Europei de Est sunt oameni de stânga. Rămân, peste decenii, întrebările inevitabile pe care le evocam la începutul acestui excurs, rezumabile astfel: ce s-ar fi ales de liberalismul european
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
La trahison des clercs, trebuie citită împreună cu biografia extrem de ambiguă a autorului, to say the least: membru al Partidului Comunist Francez, stalinist convins ai cărui inamici naturali erau dreapta și naționalismul (de la Nietzsche la Maurras), a cunoscut și nu a repudiat ororile comunismului de stat; de exemplu, a participat la procesul lui László Rajk, a fost de acord cu acuzarea, a admirat fabricile și uzinele, s-a întors satisfăcut la Paris. Benda este, se știe, doar unul dintre nenumărații „pelerini” occidentali
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
spus că dr. Usui era un preot creștin, situația ar fi devenit destul de dificilă pentru ea. Acum ne dăm seama că era puțin probabil ca dr. Usui să-i Învețe Reiki pe alții ca preot creștin, din moment ce creștinismul a fost repudiat În Japonia pînă În 1873, adică la destul de mult timp după ce acesta și-a Început pregătirea budistă. Nu a putut fi atestat că dr. Usui ar fi avut vreun fel de activitate la vreun colegiu sau la vreo universitate din
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]