969 matches
-
În timp. Prin aceasta, el are un caracter exterior În raport cu persoana, care adesea consideră că, deși a comis un act reprobabil, producerea acestuia a fost independentă de voința sa. Vinovăția legată de faptul comis este mai puțin, sau chiar deloc, resimțită interior către de persoană, ea rămânând În afara acesteia. 2. Căința Căința, ca de altfel și remușcarea, este resimțită interior de persoană, Întrucât aceasta nu mai este, ca În cazul regretului, un simplu spectator al evenimentului consumat, ci se recunoaște ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un act reprobabil, producerea acestuia a fost independentă de voința sa. Vinovăția legată de faptul comis este mai puțin, sau chiar deloc, resimțită interior către de persoană, ea rămânând În afara acesteia. 2. Căința Căința, ca de altfel și remușcarea, este resimțită interior de persoană, Întrucât aceasta nu mai este, ca În cazul regretului, un simplu spectator al evenimentului consumat, ci se recunoaște ca fiind un autor activ al producerii acestuia. Orice căință rezultă din conștiința mea, care judecă faptele Eului meu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
abatere de la normal, dar și ca un efect al răului. Sunt Însă suferințe morale pure, cărora conștiința nu le poate da o altă atribuire, pe care nu le poate raporta nici la trup, nici la suflet, deși ele sunt adesea resimțite ca experiențe ale persoanei umane. Aceste experiențe vor afecta, În final, și sfera somatică, și pe cea sufletească, Întrucât alterarea conștiinței morale schimbă persoana respectivă. Facem aceste observații tocmai cu intenția de a sublinia faptul că formele suferinței sunt foarte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de experiență și privesc exclusiv persoana, suferințele psihomorale ne apar ca probleme de conștiință care pun În discuție valoarea persoanei umane. Vom pleca de la prezentarea câtorva exemple care să clarifice și să justifice totodată argumentarea noastră. Orice suferință psihomorală este resimțită, În planul conștiinței, atât ca durată, cât și ca Întindere În raport cu persoana respectivă. Suferința este interiorizată și trăită ca o experiență a simțului interior al individului, desprins de orice experiență. Modalitatea În care este simțită această suferință se poate prezenta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fie cooperant, activ, În acțiunea de restaurare psihomorală a persoanei sale. că Țintele oricărei psihoterapii morale sunt multiple. Ele sunt reprezentate prin următoarele: situarea suferinței la nivel corporal, somatic, exprimată prin durere sau suferință organică difuză; localizarea sufletească a suferinței, resimțită ca epuizare, angoasă, depresie, disperare și Închidere; resimțirea suferinței la nivelul conștiinței morale ca o stare de suferință care apasă persoana, o Însingurează și o golește, o aruncă În disperare și adesea sfârșește prin a o Înstrăina nu numai de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a fost atribuit deopotrivă lui G. Ibrăileanu și lui H. Streitman. Cunoscător al literaturii germane, acesta din urmă avea observații pătrunzătoare asupra eroului în romanul lui Zola (Zola și Spielhagen). Raicu Ionescu-Rion (semna și Paul Fortună) face critica civilizației românești, resimțită ca o imagine a formelor fără fond, și își manifestă admirația pentru Eminescu, într-un articol asupra entuziasmului în artă. Panait Mușoiu dă un studiu de psihologie, Dragostea. Se traduce din Ludwig Büchner (Forță și materie) și Max Nordau (Minciunile
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
de „acțiune”, de „comportament”, de „comunicare”. Ele vor viza, în totalitatea lor, capacitatea de „adaptare/integrare” a persoanei în sistemul complex al vieții în comunitățile din cetate. Sănătatea mintală și boala psihică vor oscila permanent între nevoia de satisfacere pulsională (resimțită ca „libertate individuală”) și interdicțiile impuse de normele de viață socială (resimțite ca „obligații” și „datorii”). Membrii societății se simt în egală măsură protejați de „sistemul social”, dar și constrânși de obligativitatea „datoriilor social-morale”. Echilibrul dintre „drepturi” și „datorii” se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
capacitatea de „adaptare/integrare” a persoanei în sistemul complex al vieții în comunitățile din cetate. Sănătatea mintală și boala psihică vor oscila permanent între nevoia de satisfacere pulsională (resimțită ca „libertate individuală”) și interdicțiile impuse de normele de viață socială (resimțite ca „obligații” și „datorii”). Membrii societății se simt în egală măsură protejați de „sistemul social”, dar și constrânși de obligativitatea „datoriilor social-morale”. Echilibrul dintre „drepturi” și „datorii” se va reflecta în sfera conștiinței morale, pe plan sufletesc, și în adaptarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Scheler, M. Florian, R. Le Senne, C. Enăchescu). Pentru M. Scheler, suferința este o rezonanță afectivă, o reacție sau o atitudine emoțională a persoanei în raport cu situațiile neobișnuite ale vieții trăite. Ea este o experiență emoțional-afectivă cu semnificație morală. Suferința este resimțită sau, mai exact spus, trăită de individ prin senzațiile și sentimentele pe care le declanșează. În sensul acesta, de acord cu M. Scheler, diferențiem patru grupe de sentimente legate de experiența suferinței: sentimentele sau senzațiile localizate la periferia organismului, manifestate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
B. Mount, M. Schattner, R. Zitton, N. Steiner). Schimbarea datorată suferinței modifică modul și posibilitățile de comunicare ale pacientului cu anturajul. Boala terminabilă, incurabilă, se însoțește de o suferință psihoafectivă deosebit de intensă pentru bolnav sau bătrân, fiind în egală măsură resimțită și de anturajul acestora (M. Schattner). În aceste situații asistăm la următoarele modificări ale stării de sănătate mintală: transformarea imaginii de sine; pierderea autonomiei și a posibilităților de a se face util; teama de dependență și de schimbarea rolului familial
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individului respectiv. Mediul profesional trebuie „înțeles” și „resimțit” ca un „sector” care aparține individului și cu care acesta se identifică. Ceva care corespunde cerințelor sale, care îi împlinește vocațiile și prin aceasta răspunde așteptărilor și aspirațiilor acestuia. Mediul profesional trebuie resimțit ca „familial”, nu ca „ostil”, cu caracter psihotraumatizant, ca o „povară” generatoare de conflicte și situații nevrotice, de eșecuri, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală. Mediul profesional trebuie să aibă pentru individ un caracter stimulant, care să asigure
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viață cu care era obișnuit. Sistarea activității profesionale presupune schimbări importante în viața individului, pe care le putem sintetiza astfel: schimbarea stilului de viață, diminuarea veniturilor materiale, pierderea statutului și rolului socio-profesional anterior; îngustarea considerabilă a comunicării, a relațiilor personale, resimțite ca o „închidere” a lumii și ulterior ca o situație de „excludere” socială; întreruperea sau retragerea din viața profesională este, în foarte multe situații, resimțită ca un eveniment psihotraumatizant cu efecte negative multiple, de tipul: pierderea motivației, sentimentul propriei inutilități
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
veniturilor materiale, pierderea statutului și rolului socio-profesional anterior; îngustarea considerabilă a comunicării, a relațiilor personale, resimțite ca o „închidere” a lumii și ulterior ca o situație de „excludere” socială; întreruperea sau retragerea din viața profesională este, în foarte multe situații, resimțită ca un eveniment psihotraumatizant cu efecte negative multiple, de tipul: pierderea motivației, sentimentul propriei inutilități, insomnii, iritabilitate, depresie; se notează în multe cazuri, în special la persoanele de vârsta a treia, manifestări nevrotice de factură depresivă, accentuarea proceselor de involuție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
claustrare carcerală. În al doilea rând, ea este percepută ca o degradare morală și socială. În al treilea rând, ca o „separare”, o scoatere din lume. Toate acestea vor antrena după ele un întreg cortegiu de manifestări clinico-psihiatrice și social-morale, resimțite direct și intens de către bolnav. Acestea sunt următoarele: izolarea individului, cu ruperea comunicării cu familia sau prietenii; impresia de reprimare; carențele emoționale; starea de anxietate; sentimentul abandonului; privațiunea de libertate individuală; obligativitatea de a veni în contact cu alți bolnavi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comun întâlnite în timpul chimioși radioterapiei. Durerile, care pot apare în oricare țesut moale din cavitatea orală, vor face dificilă înghițirea, alimentarea, vorbirea și respirația. Dacă aveți dureri în cavitatea bucală, medicii dumneavoastră vă pot prescrie medicamente care să minimalizeze durerea resimțită în timp ce măncați, beți sau vorbiți. Puteți de asemenea folosi agenți anestezici pe care îi aplicați direct peste zona dureroasă, „amorțind-o”. Puteți reduce durerile din cavitatea orală evitând condimentele și mâncărurile acide (cum ar fi curry sau sucul de portocale
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
în ciclurile Grădina gutuiului singur și Jelna din antologia Ritualul melancoliei (2002) - pare a avea mai multe afinități cu cea de-a treia direcție dominantă a epocii, subsumabilă neoexpresionismului ardelean. De altfel, experiența originară a poeziei lui o constituie exilul, resimțit deopotrivă în plan poetic și existențial, iar modalitatea de surmontare a crizei constă în proiecția de universuri alternative prin exploatarea resurselor imaginarului. Notele distinctive nu sunt mai puțin relevante, căci, pe de o parte, cadrul poemului nu mai este unul
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
disciplinați de părinții lor. De regulă, sunt implicate aici concepții învechite care nu prea au relevanță sau eficiență în lumea de azi. Un model de parenting are întotdeauna tendința de a se perpetua, chiar dacă el a fost unul nefericit și resimțit ca atare. Reacția poate fi inversă, în cealaltă extremă: ne creștem copilul evitând să procedăm ca părinții noștri. De fapt, fiecare părinte se confruntă cu partea din el în care a rămas copil. Împărtășim cu puștii noștri bucuria de a
PARENTINGUL ESTE O ARTĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Şufaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1409]
-
disciplinați de părinții lor. De regulă, sunt implicate aici concepții învechite care nu prea au relevanță sau eficiență în lumea de azi. Un model de parenting are întotdeauna tendința de a se perpetua, chiar dacă el a fost unul nefericit și resimțit ca atare. Reacția poate fi inversă, în cealaltă extremă: ne creștem copilul evitând să procedăm ca părinții noștri. De fapt, fiecare părinte se confruntă cu partea din el în care a rămas copil. Împărtășim cu puștii noștri bucuria de a
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
că, datorită, în primul rând, politicii de stimulare a pensionării timpurii de după 1990, a crescut rapid numărul de pensionari, în timp ce numărul salariaților a scăzut, mai ales prin emigrarea tinerilor în afara granițelor țării. În acest context, îmbătrânirea populației accentuează o problemă resimțită deja în societatea românească: persoanele vârstnice au nevoie de îngrijire medicală și asistență personală cu mult peste resursele de care dispun atât ei înșiși, cât și sistemul de asigurări și de asistență socială. În România, persoanele în vârstă de 60
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați de imperativul resimțit ca o somație a ieșirii din „barbarie” și a intrării în lumea civilizată (europeană), ca înaintașii lor, ci erau preocupați de o evaluare mai calmă, cuprinzătoare și riguroasă a căii parcurse pentru a imagina soluții de viitor. Ei aveau de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
uman”. În Dicționarul enciclopedic de psihiatrie agresivitatea este abordată mai complex, ca un „ ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constângerii, negării sau umilirii unui obiect investit cu semnificație, conduite resimțite ca atare și neprovocate de acesta”. Tot aici violența este definită ca o acțiune intensă, brutală realizată cu forța, Îndreptată Împotriva unei persoane, situații, instituții, comunități sau a oricărui alt obiect, acțiune În urma căreia obiectul poate fi distrus”. Violența, În
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
unei personae sau a unui stat - Din lat. aggressio-atac”. Gorgos definește agresivitatea ca “ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, in scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect investit de semnificație, conduite resimțite ca atare și neprovocate de acesta”. Registrul de manifestare a agresivității se extinde de la atitudinea pasivă și indiferentă, evitare, refuzul de a Înțelege sau de a ajuta pe altul, ironie, opoziționismul pasiv sau activ, tachinare, până la atitudinea de amenințare și
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
și științifică. El se constituie, așa cum am mai spus, în cadrul relației de co-prezență dintre „observat” (bolnavul psihic) și „observator” (medic și/sau psiholog). Latura empirică a acestuia este reprezentată de „discursul narativ” al bolnavului care-și expune propria sa suferință, resimțită ca o „schimbare” de factură anormală a naturii sale. Latura științifică a „discursului clinic”, reprezentată prin „discursul medico-psihologic” este rezultatul unei elaborări a intelectului analitic-cunoscător al medicului sau psihologului, care, plecând de la informațiile cuprins în conținutul „discursului narativ” al bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desprins în sensul acesta câteva aspecte principale, după cum urmează în continuare. Funcțiile „discursului bolnavului”, respectiv „narațiunea clinică” a acestuia sunt următoarele: a) funcția expresivă de a comunica în exterior, celorlalți, propria sa suferință; b) funcția proiectivă de exteriorizare a suferinței resimțit ca ceva „străin”, „impropriu”; c) funcția de transfer, înrudită cu precedenta, constă în actul de separare sau de desprindere a persoanei de propria sa suferință; d) funcția de catarsis, are semnificația „descărcării tensionale” pe care o dă suferința, resimțită ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferinței resimțit ca ceva „străin”, „impropriu”; c) funcția de transfer, înrudită cu precedenta, constă în actul de separare sau de desprindere a persoanei de propria sa suferință; d) funcția de catarsis, are semnificația „descărcării tensionale” pe care o dă suferința, resimțită ca o stare negativă de care bolnavul vrea să se desprindă. În ceea ce privește „discursul clinic medico-psihologic”, acesta are o configurație și funcții diferite. Discursul clinic reprezintă „câmpul epistemic” care relatează și explică suferința ca „boală” din perspectiva unei organizări științifice riguros
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]