634 matches
-
țipăt ușile iubirii și ale fastului” (s.n.). Legătura cu poezia lui Voronca se vede imediat. Aceeași „obsesie modelatoare” funcționează și În cărțile sale de versuri, unde motivul liric al călătoriei-revelație, cu variantele sale, organizează spațiul imaginar, - de la „preumblările bolnave” din Restriști, la itinerariile din Ulise, Brățara nopților, Petre Schlemihl sau Patmos; tot atîtea redescoperiri ale lumii În conjuncție cu starea de spirit frenetică a eului peregrin, În care se poate afirma năzuința, caracteristică atitudinii avangardiste, de transmutare, În Înțeles alchimic, a
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
caracteristică poetului, un model generator al structurilor imaginarului, ce poate fi identificat deopotrivă la nivelul configurării „cosmosului” specific, al conturării eului liric, al unei anume dinamici a limbajului. Fără să prefigureze prea mult din spectaculoasa evoluție avangardistă a lui Voronca, Restriști-le debutului trasau totuși o schiță semnificativă a ceea ce urma să se definitiveze ca vectori ai viziunii sale În Întreaga creație următoare. Rezolvată, pentru moment, În interiorul convenției simboliste de coloratură bacoviană, „schema” structurantă viza organizarea universului imaginar ca spațiu Închis
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lui, dar de-a dreptul lacom de Înfățișările lumii, gata să „Înregistreze” totul, acumulînd „impresii”, dar mai ales dispus să se implice În dinamica spectacolului universal, să o provoace, să o elogieze. Totul se petrece ca și cum „personajul” itinerariilor elegiace din Restriști ar fi descoperit dintr-o dată acel spațiu de „dincolo de mîhniri”, - invocat Într-unul din poemele vechi, iar această revelație i-ar produce o adevărată stare de euforie a libertății regăsite, de bucurie intensă a numirii lucrurilor, de exaltare a tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
totul, În două cuvinte” - cerea Marinetti Într-un manifest), constructiviști („expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”) și suprarealiști (prin care reia definiția imaginii dată de Pierre Reverdy mai Înainte, dar adaptînd-o la „fundamentele constructiviste” al momentului). Versurile din Restriști arată Însă că Încă În acea fază neosimbolistă a Începuturilor poetul manifesta un gust aparte pentru imagine (exemplul cel mai spectaculos, printre precursorii imediați, putea fi, cum s-a observat, Adrian Maniu din Figurile de ceară ori Salomeea, tratat În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
moment, la un fel de numitor comun al „fracțiilor” avangardiste, mizînd cu precădere pe repertoriul tematic general al dezbaterilor, cu nuanțări necesare, dar a căror estompare pe parcurs evită șocul cotiturilor radicale. Cu excepția, notabilă, a saltului de la simbolismul extenuat al Restriștilor către experiențele extreme de după 1923, itinerariul său traversează mai multe zone de interferență: dadaismul, atît cît este, intră În aliajul mai complex al manifestelor și poemelor din 75 H.P., Punct și Integral, alături de elemente futuriste și constructiviste, - acestea din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dinspre Europa Orientală floarea soarelui, soia și cânepa, din nordul continentului secara, inul și sfecla de zahăr, iar de la sud vița de vie, orezul, porumbul, tutunul și piersicul. Ne-au hrănit și adăpostit în vremuri de tihnă, dar și de restriște. Ne-au înveșmântat pământul, acoperind munți, dealuri și câmpii. În subsol se găsesc bogății uriașe făurite din măcinarea plăcilor tectonice. În această natură splendidă, și-au găsit locul sălbăticiuni care ne-au vrăjit dintotdeauna cu puterea lor. Le-am atribuit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-au pripășit încă din cele mai vechi timpuri, așa cum s-a petrecut și în alte zone sudice ale Europei, respectiv Grecia și Italia. Dar spațiul românesc a fost atât un teritoriu unde omul s-a adăpostit în vremuri de restriște, cât unul dintre primele în care s-a stabilit în Europa. Nu putem face abstracție de faptul că, pe linie paternă, plaiurile noastre reprezintă locul de baștină a singurului haplogrup autohton. Totodată, se remarcă supraviețuirea în această regiune a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
I2 continuând să fie majoritar sau dominant în pofida tuturor vicisitudinilor pe care le-a îndurat. Îl găsim repliat masiv în lanțul muntos carpato balcanic, unde s-a readaptat condițiilor naturale. Așa a reușit să supraviețuiască acest genotip în vremurile de restriște. Invadatorii s-au mulțumit să-l fugărească, fără a-l urmări prin depresiunile împresurate de codrii întunecoși unde s-a ascuns. De aceea, în România, haplogrupul a ajuns să fie și în zilele noastre majoritar în Carpații Orientali 99. Năvălitorii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de factorul religios ca instrument politic. Între zidurile cetății Pe tărâmuri scufundate în adâncul codrilor sau ridicate pe înălțimea munților, s-a întins, pe parcursul istoriei noastre, o măreață cetate. Între zidurile ei de nepătruns, ne-am adăpostit în vremuri de restriște, împinși fiind de mânia cotropitorilor vremelnici ai pământurilor noastre. Am transformat cărări de pădure și poteci de munte în ulițele acestei fortărețe naturale. Cu cât erau mai întortocheate și mai înguste, cu atât ne credeam mai în siguranță. Le-am
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
atât de mult, încât să fie siguri de clipa când bate ceasul dezrobirii pentru a acționa. La aceste populații, supunerea de bunăvoie a devenit nu doar un mod de a trăi, ci de a rămâne în viață în vremuri de restriște, iar istoria va judeca în ce măsură au avut sau nu dreptate. Pe un astfel de fond, au fost generate mentalități care au cântărit greu inclusiv în balanța existenței lor istorice. Un asemenea mod de a înțelege viața a înclinat decisiv talerul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o ținută deschisă în raport cu alte publicații ale vremii. În L. Macedonski retipărește o bună parte din opera sa poetică apărută până atunci (Ură, Plecare, În Arhanghel, Sub stele, Vis de mai, Gusla, Naiada, Noapte de aprilie, Noapte de iunie, În restriște, Ecourile nopții), iar în proză publică Pe drum de poștă, Piratul, Surugiul, Casa cu numărul 10, Pomul Margaritei, Observațiune asupra d-rei Teste. Cincinat Pavelescu, Carol Scrob, Al. Obedenaru, D.N. Saphir, G. Russe-Admirescu, toți din cercul „Literatorului”, sunt prezenți cu versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale unor hoarde hrăpărețe Îi obligau să-și părăsească așezările și să se ascundă pe căile tainice ale codrilor prielnici. Materia primă medicinală din flora noastră, mai puțin poluată decât În restul Europei, este tot mai mult
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
lui E. Lovinescu, fiind descris de amfitrion ca un tânăr „timid, nostalgic, sentimental”, „iepure de casă pitit după o frunză de varză”. A debutat cu poezia Tristeți de toamnă la „Sburătorul literar” în 1922, iar editorial în 1923 cu placheta Restriști. Desfășoară o intensă activitate publicistică proavangardistă. În octombrie 1924 scoate împreună cu Victor Brauner, Marcel Iancu, M. H. Maxy ș.a. unicul număr al revistei „75 HP”. Semnează atât cu numele literar (dat de E. Lovinescu), cât și cu pseudonimele Alex. Cernat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
despletite aleargă prin foburg, înlănțuindu-se în jazzul frazelor vertiginoase” ș.a. Pe de altă parte, în „Adevărul” abordează teme diverse, inclusiv sociale și politice. După E. Lovinescu, poemele care exprimă plenar „substanța adevărată a psihologiei” lui V. sunt cele din Restriști, placheta de debut. Ele transmit vibrațiile unei sensibilități de o delicatețe maladivă, ale unui „suflet moldovenesc [...] risipit în vânt ca o scamă de păpădie, suflet de toamnă și de învins”. O fac însă fără a instaura un stil nou, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Urmuz, Tristan Tzara și Ion Vinea, ca factori reformatori incipienți, Ilarie Voronca schimbă în mod esențial modul de a gândi și a face poezia, schimbare definitivă ce deschide o breșă istorică în sistemul codificat al poeziei române. MARIN MINCU SCRIERI: Restriști, cu desene de Victor Brauner, București, 1923; Colomba, cu două portrete de Robert Delaunay, Paris, 1927; Ulise, cu un portret de Marc Chagall, Paris, 1928; ed. (Ulysse dans la cité), tr. autorului în colaborare cu Roger Vaillant, pref. Georges Ribemont-Dessaignes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Partidului Național Liberal. În primii ani, în spațiul restrâns acordat literaturii, pot fi întâlniți cu versuri Ludovic Dauș, Caton Theodorian, Panait Zosîn, A. C. Cuza, Smara, Dem. Moldoveanu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti. Lui Al. Macedonski i se publică poezia În restriște, iar din G. Coșbuc se reproduc mai multe versuri. Traduceri din Charles Baudelaire și din Henri Murger dau Ludovic Dauș și C. Z. Buzdugan. În foiletonul gazetei apar schițe de I. A. Bassarabescu (Prozaici), N. M. Condiescu (care debutează aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290631_a_291960]
-
dumneavoastră la alarmă? I.T.: La alarmă, lucrând la pregătirea de luptă, eram în comandament și urma să primim situațiile, să le rezolvăm. Nu aveam o misiune specială. Eu lucram deja în comandament, dar aveam colegi subordonați care, la vremuri de restriște, trebuiau să meargă cu plutonul de intervenție la aeroport, să participe la misiuni de recunoaștere și aveam planuri de intervenție la întreprinderi mari, precum era "Acumulatorul", "23 August", "Neferalul". Deci eu doar primeam situațiile spre rezolvare. S.B.: Pe 17 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
ariei cei de la sfatul popular înfipseseră în pământ o pancartă pe care scriseseră <<Nu ajutați pe chiaburi>>!”. h. „Numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor” Pe lângă mămăliga acră pe care trebuia s-o mănânce oamenii acelor vremuri de restriște, comuniștii le mai serveau la felul doi și lozinci, precum cea din inter-titlu. Țara fusese asfixiată, literalmente, de lozinci „mobilizatoare”, nefiind scutiți nici cei din fabrici, uzine sau șantiere. De altfel, la comanda expresă a rușilor atotstăpânitori în țara românească
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cotidianul „România”, în 1917, este autor de stihuri mobilizatoare, patriotice, iar la rubrica intitulată „Carnetul unui pribeag”, folosind semnătura Ac., poate și pseudonimul Idem, scrie note critice, uneori adevărate pamflete, precum și articole izvorâte din obida și suferințele acelor zile de restriște. Tot la Iași mai colaborează la „Unirea”, apoi, după întoarcerea la București, numele îi va apărea, în decursul următoarelor trei decenii, sub articole, nuvele, fragmente de roman sau de piese de teatru, în paginile unor reviste și gazete ca „Ramuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
va fi simțit apăsat, ani la rând, pe propriul umăr. Poate mă înșel, dar pe Doinaș cred că nu oricine are dreptul să-l judece. Sîrbu ar fi putut, însă l-a iertat, căutând la el sprijin în clipele de restriște. Cât despre Negoițescu, "geniul pustiu și pustiitor", cum îl caracteriza Gary, nu-i oare întristător aflând (vezi Ion Vianu, Exercițiu de sinceritate) că singurul mod, naiv-sublim, prin care găsea el să se răzbune pe Eugen Barbu, era să-l toarne
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Dragi elevi!... repetă, după ce-și drese glasul. Azi trăim cea mai mare încleștare de forțe, din câte a trăit omenirea vreodată!... Cei fără Dumnezeu și Cruce, sunt din nou la Prut, și, ca și strămoșii noștri, în vremi de restriște, trebuie să fugim din calea lor. Vechi altare vor sări în țăndări, apele se vor roși de sângele victimilor, codrii vor arde ca torțe aprinse și, cum scrie în Apocalips: „... oamenii se vor ascunde în peșteri și în stâncile munților
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
crestele dealului din stânga, Zidirea lui Petru Șchiopu-Vodă, Mănăstirea Galata, se înalța spre cer măreața, sclipind în razele asfințitului... Sfintele lăcașuri au fost, nu numai loc de retragere și închinăciune, dar și cetăți de pază și de ocrotire în zile de restriște. „Mănăstirea este Tinda Raiului și Poarta lui Dumnezeu”,o zicere din cărți, îmi veni în minte. Privindu-le, un gând ciudat îmi trecu prin minte, cu mirare.. că, le regaseam așa cum le lăsasem la plecare.. și, parcă, într-o muțenie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
S-au introdus cotele obligatorii, sărăcindu-l pe țăran până la ultima sită de făină... Ziarul opoziției, „Dreptatea”, miercuri 5 februarie, publica un portret al fruntașului țărănist Iuliu Maniu.. „..Nume de legendă. Figură de apostol. Icoană de mântuitor în vremuri de restriște. Orizont de viața liberă pentru neamul său. Nu seamănă, cu niciun om politic din sudestul Europei. Disprețuiește oportunismul și nu-i plac imitațiile. Din cauza aceasta l-au atacat naziștii și acum îl înjură comuniștii. Iuliu Maniu luptă de 50 de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Cortez, pentru talentul Domniei Voastre, pentru frumoasa carieră, pentru ambiția de a ajunge în acest club select, pentru forța cu care ați depășit greutățile vieții și ați ținut piept regimului comunist, pentru faptul că ați reprezentat România în vremuri de restriște și pentru că lăsați în urma Dumneavoastră o moștenire incontestabilă. După ce am citit aceste pagini mi-am dat seama de ce Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură trebuie să sprijine, cu toate eforturile, apariția acestei cărți. În primul rând, trebuie menționat faptul că
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în viitor, de urmările nenorocite ce atrage după sine greutatea (...) controlului asupra funcționarilor de toate treptele, precum a fost județul Constanța, care mulțumită preumblărilor dese ale acelora ce dețin în mâinile lor frânele guvernului, nu a cunoscut zilele noastre de restriște"2416. La scurt timp de la prezentarea acestui raport regelui Carol I, prin decretul regal nr. 4 356 din data de 15 decembrie 1900, "Majestatea Sa Regele a binevoit a aproba transferarea domnului Nicolae Rosetti-Bălănescu în funcțiunea de prefect al județului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]