619 matches
-
Urmuz, Tristan Tzara și Ion Vinea, ca factori reformatori incipienți, Ilarie Voronca schimbă în mod esențial modul de a gândi și a face poezia, schimbare definitivă ce deschide o breșă istorică în sistemul codificat al poeziei române. MARIN MINCU SCRIERI: Restriști, cu desene de Victor Brauner, București, 1923; Colomba, cu două portrete de Robert Delaunay, Paris, 1927; Ulise, cu un portret de Marc Chagall, Paris, 1928; ed. (Ulysse dans la cité), tr. autorului în colaborare cu Roger Vaillant, pref. Georges Ribemont-Dessaignes
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
au, căciulă iarna și vara sau umblă pe ger și arșiță cu capul descoperit. Hrana se compune din grăunțe fierte, păsat, lapte de capră sporit cu apă, pâine amestecată cu mălai - aceasta în condiții de „prosperitate” - ori, în vremi de restriște, adică în mod obișnuit, din ștevie, mujdei de usturoi, fiertură de urzici, de fasole, praz, susai, de rădăcini chiar, iar când ghearele foamei scurmă din cale-afară de nemilos, se ajunge la ronțăirea unor bucăți de pământ ars. În asemenea condiții
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Partidului Național Liberal. În primii ani, în spațiul restrâns acordat literaturii, pot fi întâlniți cu versuri Ludovic Dauș, Caton Theodorian, Panait Zosîn, A. C. Cuza, Smara, Dem. Moldoveanu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti. Lui Al. Macedonski i se publică poezia În restriște, iar din G. Coșbuc se reproduc mai multe versuri. Traduceri din Charles Baudelaire și din Henri Murger dau Ludovic Dauș și C. Z. Buzdugan. În foiletonul gazetei apar schițe de I. A. Bassarabescu (Prozaici), N. M. Condiescu (care debutează aici
VOINŢA CRAIOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290631_a_291960]
-
din pricina lipsei informațiilor directe și a marii discreții a lui P., va fi perioada primei conflagrații mondiale. Probabil că a fost pe front, date fiind absența în acești ani din paginile publicațiilor și tonul unor poeme din anii ’20 (Poemele restriștei, 1920), în care se pot recunoaște impresii, amintiri, notații din război. În 1915 își susținuse licența cu o teză intitulată Stilul lui Dimitrie Cantemir, sub îndrumarea lui Ovid Densusianu. Demersul analitic se sprijină, pe de o parte, pe unele sugestii
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
menționat în lucrările de specialitate. Mult mai târziu a început să fie publicată o ediție (proiectată în patru volume), conținând opera de exeget al literaturii anglo-saxone și de comentator al literaturii române. SCRIERI: Stilul lui Dimitrie Cantemir, București, 1915; Poemele restriștei, București, 1920; Zvon de pretutindeni, București, 1921; Valoarea latină a culturei engleze, Cernăuți, 1923; Un Classique moderne: William Congreve, pref. Louis Cazamian, Paris, 1924; Caracterul de rasă al literaturii engleze, Cernăuți, 1925; William Congreve. Prose, Miscellanies, and Letters, București, 1925
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
vesele din Windsor, București, f.a.; Teatru englez (Bernard Shaw, Eugene O’Neill, John M. Synge), I, București, 1943; Eugene O’Neill, Michael și Anna (Welded), București, 1946; G. B. Shaw, Casa inimilor sfărâmate, București, f.a. Repere bibliografice: Em. Bucuța, „Poemele restriștei”, „Tinerimea nouă”, 1920, 10; Ion Vinea, „Poemele restriștei”, ADV, 1920, 11 080; Claudia Millian, „Zvon de pretutindeni”, „Dacia”, 1921, 286; M.R. [Mihai Ralea], „Caracterul de rasă al literaturii engleze”, VR, 1925, 7; Perpessicius, Opere, II, 416-419, VI, 71-75, 318-321, IX
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Shaw, Eugene O’Neill, John M. Synge), I, București, 1943; Eugene O’Neill, Michael și Anna (Welded), București, 1946; G. B. Shaw, Casa inimilor sfărâmate, București, f.a. Repere bibliografice: Em. Bucuța, „Poemele restriștei”, „Tinerimea nouă”, 1920, 10; Ion Vinea, „Poemele restriștei”, ADV, 1920, 11 080; Claudia Millian, „Zvon de pretutindeni”, „Dacia”, 1921, 286; M.R. [Mihai Ralea], „Caracterul de rasă al literaturii engleze”, VR, 1925, 7; Perpessicius, Opere, II, 416-419, VI, 71-75, 318-321, IX, 136-144, XII, 242-244, 419; Lovinescu, Scrieri, IV, 542
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
acestuia, în 1516. Urmează un deceniu dedicat studiului și vieții ecleziastice: secretar episcopal și canonic de Pécs (1518), arhidiacon de Komáron (1522) și canonic-lector (director de studii) la Strigoniu (Esztergom). Calitățile dobândite îl recomandă în 1526, într-un moment de restriște pentru soarta Ungariei, pentru funcția de secretar și consilier al regelui Ludovic al II-lea, iar după moartea acestuia în dezastrul de la Mohács, va îndeplini cu fidelitate aceleași îndatoriri pe lângă regina văduvă, Maria de Habsburg, însoțind-o în exil. Cinci
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
a spătarului Nicolae Milescu. Cronica lui N., care folosește totuși și unele izvoare scrise, se divide în douăzeci și cinci de capitole inegale, fiecare corespunzând uneia dintre domniile ce s-au succedat în perioada 1662-1743. Până la Dimitrie Cantemir, se remarcă anii de restriște din vremea lui Gheorghe Duca și Dumitrașco Cantacuzino, când țara era bântuită de jefuitori străini, împilată de dări grele, risipită și pustiită de epidemii, de foamete, iar legile și obiceiurile pământului erau nesocotite și batjocorite. Ceva mai așezate și mai
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
de evenimente externe. Doar spre final se mai înseninează, consemnând domnia ceva mai bună a lui Constantin Mavrocordat, care, între altele, a reorganizat școlile și a creat condiții de învățătură pentru fiii de boieri. În general, Letopisețul... evocă vremuri de restriște, pline de războaie, invazii, fărădelegi, omoruri și jafuri, cu mari risipiri de oameni și bunuri, o lume plină de primejdii, mereu răscolită. O sintagmă cu rezonanțe apocaliptice - „Și feliuri de feliuri de spaime îmbla” - rezumă teribila realitate a timpului. N.
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
episoade („anecdote”) vesele și triste din existența „bieților actori” este „Din culisele teatrelor”. Sunt povestite, cu haz mărunt, farse, întâmplări „tragicomice” de prin turnee, dominantă rămânând însă compasiunea pentru destinul de „martiri” al artiștilor, împinși de nepăsarea statului într-o „restriște” fără speranță. Prins în vârtejul publicisticii, N. găsește timp și pentru confecționarea câtorva „romane sociale” (Crime sociale, apărut în „Acțiunea” din 1905, Dreptate!) sau pedalând pe senzațional („romanele originale” Incestul din București și Misterele Ocnelor Mari, publicate în „Depeșa”, 1901
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
Veac de iarnă, își amplifică rezonanța. În fizionomia nenumitului voievod se deslușesc trăsături ale unor domnitori desprinși din letopiseț, îmbinând prudența unui Brâncoveanu cu diplomația dibace a lui Vlaicu Vodă. El este purtătorul de aspirații al unui neam neiertat de restriște, trecând prin vremuri de urgie ca printr-un „veac de iarnă”, răbdând povara umilinței, dar răzvrătindu-se atunci când ajunge la capătul răbdării. Ce poate să însemne pentru greu încercatul domn puterea în împrejurări mereu neprielnice, dacă nu renunțare, jertfă (laitmotiv
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
în dauna conținutului profund sau a necesităților argumentației. Echilibristica generează sintagme de genul: românul „ciorănit”, „bolnav de hamangită”, care „s-a parcat în parcă”, „Hamburgheria salvează țara”, „vrem Securitatea fără securiști”, „matriotismul” (varianta noastră de patriotism), „aceste vremi de veselă restriște”, „erotizarea României” sau asociații de idei precum aceea că Blaga și Ceaușescu ar fi „fața și reversul aceleiași monede calpe”, concluzie absurdă care pleacă de la premisa unui cult al geniului în cultura română, care generează „delirul elitist al ființei”. Lucrarea
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
cotidianul „România”, în 1917, este autor de stihuri mobilizatoare, patriotice, iar la rubrica intitulată „Carnetul unui pribeag”, folosind semnătura Ac., poate și pseudonimul Idem, scrie note critice, uneori adevărate pamflete, precum și articole izvorâte din obida și suferințele acelor zile de restriște. Tot la Iași mai colaborează la „Unirea”, apoi, după întoarcerea la București, numele îi va apărea, în decursul următoarelor trei decenii, sub articole, nuvele, fragmente de roman sau de piese de teatru, în paginile unor reviste și gazete ca „Ramuri
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
ne interesează aici decât mărturia despre existența unei cărți sfinte care instituie și reglementează viața cultică În Iudeea la Începutul secolului al VII-lea Î.Hr. Ulterior este admisă În canon și literatura profetică, atât de importantă În perioada, de restriște, a exilului babilonian. Ageu, Zaharia și Malachia formează ultima serie (În viziunea rabinică) de profeți inspirați de către Duhul sfințeniei (ruah ha-qodesh). În perioada elenistică se vorbește despre structura tripartită a Bibliei ebraice: Pentateuhul (Torah); Profeții (Neviim); celelalte cărți sau hagiografii
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a creat numeroase roluri comice memorabile. În literatură, debutează cu nuvela Gheorghiță (1930), urmată de alte povestiri și poeme în proză, publicate în „Universul” și „Ordinea”, din care câteva vor fi adunate în volumul Victoria (1941). Narațiune „din vremile de restriște și de avânt”, Gheorghiță relatează peripețiile unui „cercetaș” în vremea primului război mondial. Adesea, firul epic, bogat și destul de interesant, e părăsit în favoarea discursului grandilocvent ori polemic. Mai bine surprinsă e progresia spaimei în sufletul adolescenților, confruntați cu întâmplări nu
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
în viitor, de urmările nenorocite ce atrage după sine greutatea (...) controlului asupra funcționarilor de toate treptele, precum a fost județul Constanța, care mulțumită preumblărilor dese ale acelora ce dețin în mâinile lor frânele guvernului, nu a cunoscut zilele noastre de restriște"2416. La scurt timp de la prezentarea acestui raport regelui Carol I, prin decretul regal nr. 4 356 din data de 15 decembrie 1900, "Majestatea Sa Regele a binevoit a aproba transferarea domnului Nicolae Rosetti-Bălănescu în funcțiunea de prefect al județului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Fratelui Alb Mai Mic. — Toată lumea și-a dat seama că Loot și Bootie se trag din zei, povestea bunica. Au fost trei semne... Primul a fost faptul că au supraviețuit amândoi acestei nașteri duble În niște vremuri de mare restriște - vremuri ale foametei, fără Îndoială. Dar În momentul În care cei doi au venit pe lume, o pasăre mare și grasă a căzut din cer - beată moartă pentru că mâncase fructe fermentate - și aterizase În cap, cu picioarele În sus drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tu să Mă cunoști. 6. Ca să se știe, de la răsăritul soarelui pînă la apusul soarelui, că afară de Mine nu este Dumnezeu: Eu sunt Domnul, și nu este altul. 7. Eu întocmesc lumina, și fac întunericul, Eu dau propășirea, și aduc restriștea, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri. 8. Să picure cerurile de sus și să ploaie norii neprihănirea! Să se deschidă pămîntul, să dea din el mîntuirea, și să iasă totodată din el izbăvirea! Eu Domnul, fac aceste lucruri." 9. "Vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
era nefericită în casa lui Mohamed măsurătorul, care o hrănea, o îmbrăca și nu o neglija niciodată mai mult de două nopți la rând. Și apoi, când cineva a trăit într-un oraș precum Granada, chiar și în vremuri de restriște, nu dorește să se întoarcă spre a se îngropa într-un sătuc din împrejurimile Murciei. Ne puteam închipui că astea îi cam erau gândurile, când fratele ei o scutură, nerăbdător: Copiii ăștia sunt ai tăi? Ea se rezemă de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Știi, timpul zboară, și numele odată cu el. — Da, a răspuns amuzat Vultur-în-Zbor. — De fapt mi se zice Lokki. Marele Lokki, la ordinele dumneavoastră. Demonstrații fenomenale de prestidigitație fenomenal realizate. Vai de mine, câte mai are omul de-ndurat în vremuri de restriște! Vremuri grele. Adevărul e că am devenit propriul meu descendent sau propriul meu strămoș, în funcție de perspectiva istorică. Problemele legale au fost enorme. în orice caz, am avut grijă să-mi tot las moștenire propria barcă, așa că îți mulțumesc c-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și conștiința asupritorului, precum și a altor popoare asupritoare ale lumii. Iată una din binefacerile legii ajutorului reciproc, acum când Națiunea trece prin mari încercări și greutăți, avem nevoie de dragoste și unitate, credință și luptă, pentru a scoate neamul din restriștea în care se zbate. Orice român trebuie să iasă din izolare și indiferență și să se integreze în marea luptă de mântuire a sa. Să nu ne gândim numai la viața noastră personală, ci și a Neamului, pentru ridicarea la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să fiu puternic, Mi-ai dăruit din sufletu-ți frumos. Când iți roiau prin curte numai fameni, Și casa era pusă la mezat, Sub nucul cel bătrîn, neîncetat, Mă învățai iubirea ta de oameni. Când au venit și vremuri de restriște, Din coșul de nuiele lânga drum, îți urmăream prin firele de fum, Trudeala ta cu alții la horiște. Dar soarta mea ne-a despărțit devreme, Și cât de mult am plâns și mi-a fost greu! Eram de-o schioapă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în interiorul castelului, nu în afară. Sunt convins că vasalii lui Katsutoyo vor veni astă seară aici. În timp ce analiza cuvintele lui Hideyoshi, Fujitaka medită din nou la vechea zicală: „Cel ce-și cruță oamenii îi va putea folosi în vremuri de restriște.“ Privindu-l pe Hideyoshi, fiul lui Fujitaka își aminti și el ceva. Când soarta clanului Hosokawa se aflase la o mare răspântie, iar vasalii săi se adunaseră cu toții pentru a stabili ce era de făcut, Fujitaka vorbise, arătând clar poziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cartea pentru faptul că e o veche prietenă a familiei Coloșenco, gândindu-mă și la faptul că la Centenarul Bibliotecii „S. Belloescu” a vorbit despre Petre Coloșenco, numindu-l „un basarabean bârlădean”, semn al unei statornice prietenii din vremuri de restriște. Cu ocazia vizitei actuale, Sergiu îmi oferă 10 exemplare din „Academia Bârlădeană”, în care prof. Elena Popoiu, fosta mea elevă, scrie pe două pagini un comentariu despre care am relatat ceva mai sus. Către orele 20, vorbesc la telefon cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]