2,173 matches
-
de roiuri de albine, Așa mi-e gândul, plin numai de tine Și zi și noapte și din seară-n zori. Iar anotimpul nu se mai reține, Ne dăruiește-ntruna sărbători, Chiar dacă soarele se pierde-n nori, Developăm imagini pe retine. Te regăsesc pe tine-n orice poze, Deși sunt, uneori, puțin voalate, Ca să scăpăm de stres și de nevroze, Am vrea și noi, când primăvara poate, Să împărțim mereu mai multe roze Și zâmbete și gânduri delicate. SĂGEȚI Prin noapte
PRIMĂVARA LA ECHINOX de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384672_a_386001]
-
roade se pârguie. Ultimele flori își dezvăluie splendoarea. Octombrie are culoarea lui. E veselă și tristă în același timp. Roșu cu galben devine portocaliu sau arămiu. Așa sunt și sufletele noastre. Bucuroase pentru contopirea culorilor ce se imprimă plăcut pe retina amintirilor, sau triste la vederea desprinderii frunzelor într-un dans sentimental, cu zbor ușor spre așternutul blând al clipelor. Se aud doar scâncetele lor sub tălpile trecătorilor... Se trezise târziu. Era ziua ei liberă și avea ocazia, în sfârșit, să
LINIȘTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382346_a_383675]
-
unor melodii de demult, iar camera de zi miroase a lămâi, parfum dulceag, pe care Mira îl folosește mai ales atunci când se simte singură. Se liniștise acum. Cu o săptămână în urmă primise un diagnostic surprinzător de la un consult oftalmologic. Retina era distrusă, iar medicamentul care îi provocase această problemă era indispensabil pentru tratamentul celorlalte boli de care suferea. Vizita la un specialist in retinologie însă, îi readuse starea de liniște provizorie. Diagnosticul fusese eronat. Avea nevoie de ochelari cu o
SFÂRȘIT DE AUGUST de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382343_a_383672]
-
Acasa > Versuri > Iubire > FARAONICĂ Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului După amiaza locuiesc în tine. Să nu închizi ferestrele mistrale. Căci voi rămâne-un flutur în retine și-or să te doară corzile vocale. Parfumul tău îmi amintește, iată, De un pelin de mai și herghelii. Grăbiți, lăsasem ușa descuiată, Și ne-au surprins abulici, doi scatii. Metalul luciului din buze te-asemăna cu Cleopatra, Când se
FARAONICĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382363_a_383692]
-
ACEEAȘI VINĂ Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt adesea somnoroasă în diminețile de iarnă. Și sufăr des de insomnie când somnu-n mine se răstoarnă. Te-așez ades într-o retină și-n samovarul plin cu ceai. Și plâng dar tu n-ai nicio vină și nici nu știi în care rai, M-am exilat din neglijență, Și am rămas să mă consume, O nestatornică prezență a unui greier fără nume
ACEEAȘI VINĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382430_a_383759]
-
de-adevăr. În fum de smirnă mai stau trează sperând că ai să mă găsești, Când mă gândesc cu-atâta groază, Că tu de fapt,...nu mă iubești! Îți dau un pic din somnul meu ce mi se plimbă prin retină la miezul nopții și mereu, Căci suferim de-aceeași...vină! Referință Bibliografică: ACEEAȘI VINĂ / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ACEEAȘI VINĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382430_a_383759]
-
de neagră. Ah! Mi-aduc aminte că citeam undeva, nu știu unde, despre rostul mantiei. Ocrotește și trup și suflet, adăpost îi dă purtătorului la ceas de-ncercare... Parc-așa era! Dar vai, ochii mă uimesc. Filamente de bec am acum pe retină. Deschiși ori închiși totuna-mi arată! Sârmulițe gălbii, lucitoare cu forme atât de curioase! Mișcătoare, mai lent, mai rapid, se trădează. Litere sunt! Câteva. Aaa! Patru la număr! Iar a cincea e dublată. Sunt asaltată de ne-nțeles. În noapte
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
Autorului Vreau să institui uzufruct pe trupul meu vitrificat. Să mă păstrezi ca pe un fruct, Pe noptiera mov și-n pat. Din când în când, să muști din mine ca dintr-un măr nevicios, Care-ți va stoarce în retine, Polen de mai, incestuos. Pot să-ți fiu strugure versat, Să storci din el un râu de vin. Să te îmbeți inopinat, În raiul coapselor, divin. Nu știe nimeni unde, când, Vom dispărea intempestiv. De-aceea vreau, în primul rând
UZUFRUCT de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383840_a_385169]
-
Autorului Poezie bilingvă (turcă-română) autor Urfet Șachir Mi-e dor de tine, mamă! Mi-e dor de tine, mamă, Mi-e dor de nu se poate! Mi-apari în vis, în noapte Și-atunci te simt aproape. Mi-ai ocupat retina În zilele-mi toate. Te strig, în noapte, mamă, Te strig și ziua toată, Dar nu-mi răspunzi. Bag samă Că numa-n vis s-arată Chipul tău de înger, Surâsul tău din cer. Mi-e dor de tine, mamă
MI-E DOR DE TINE, MAMĂ! ( POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ-ROMÂNĂ) ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383876_a_385205]
-
o lacrimă mută de opal- Cheia cu care îi vei descoperi magia- Și un zâmbet tandru și rece cu parfum galben-pal. Dacă ai să înveți să suferi odată cu ea Te va săruta, leneșă, cu o licărire De zâmbet în colțul retinei și chiar s-ar putea Să accepte să-i mângâi amarul din privire. Atunci ea ar fi mai voioasă în orice noapte Și ar putea să rămână așa totdeauna Iară tu vei rămâne-mplinit până la moarte, Că ești muritorul care a
SĂ MÂNGÂI LUNA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383891_a_385220]
-
a sinelui deconectat se pare că și-a înghițit refluxul din reflex la masa de joc scaunele tac brâncușian mirosind a lemn ( încă) viu jucătorii își (men)țin respirația sacadată simțind cum urcă un fluid în sângele liniștii îmi închid retina cu imaginea râului ce-mi spală picioarele în sâmbăta morților ce-ar fi dacă aș învăța să pierd pe cartea vieții? se sparge fereastra cabotină a zilelor ascund cartea morții în fluierul piciorului pirogravată până la os nimeni nu va observa
JOC CABOTIN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383555_a_384884]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ILUZII Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului ILUZII Din fire de lumină plămădiți, azi ne privim și nu ne recunoaștem. Retina corodată de dogme și minciuni, ca o oglindă strâmbă, imagini false naște. ARMURI Cum tot alergi din zori și până-n seară să-ți făurești din glorie și bani, zală cu zală o armură tare, zâmbesc și te întreb mirat: -Sub
ILUZII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382966_a_384295]
-
mai banale, la cele mai grave; patru puncte cardinale ale unei persoane care a trăit, a iubit, a urât, a râs și a plâns. Acum se relevă doar un gol cu patru laturi, o grotă cu reverberații neînțelese, orbite fără retină. În fața acestui punct de impas, apare artistul, care reclădește pe acest schelet musculo-cavitar o sumedenie de imagini și de idei, de culori și de trăiri. Nu asamblează piesele unui puzzle ci plămădește, creează - derivata întâi, derivata a doua - o matematică
La Sala Dalles din Bucureşti, medicină, artă plastică şi poezie [Corola-blog/BlogPost/93010_a_94302]
-
pentru că taciturnul mă călca pe nervi inclusiv când se chinuia să pară cât de cât amabil. Am intrat Într-o Încăpere spațioasă, ceva Între salon de primire și birou de companie I.T. last generation. Prima imagine care mi-a izbit retina dilatată de uimire Înfățișa frumoasele mele geamantane gri-petrol așezate cuminți pe mocheta vișinie, la doi metri distanță de ușă. Un fel de a spune cuminți: cuvântul potrivit ar fi mai degrabă sfidător... 8 Individul mă mințise: nu mă aștepta nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
probabil din nevoia de a găsi un oricât de scheletic punct de sprijin În oceanul de ostilitate care mă Înconjura), În acele ore Înfrigurate, mi se destrăbălaseră În minte o mie și unul de gânduri și Îmi defilaseră pe dinlăuntrul retinei cam tot atâtea imagini aleatorii, frânte, disparate, succedându-se fără nici o noimă, Într-o dezordine aiuritoare. Mama, care Îmi mai spunea și acum, la fiecare despărțire, ca În copilărie, „să fii cuminte”, cele două Marii, profesorul Richard Blacke de la Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
doar până În clipa când am avut inspirația să deschid computerul de pe biroul din cameră. Nu era parolat, monitorul afișa un singur folder care, la rându-i, conținea doar un fișier. Dar ce fișier! În ordine alfabetică, subteranii Îmi defilau pe dinaintea retinei lărgite de uimire: nume ilustre, În măsură să onoreze cea mai pretențioasă academie, fiecare cu fotografia și CV-ul aferente, dispunerea pe birouri, plus câte o adresă de e-mail și un număr de telefon. Tipul care Îmi servise de șofer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sub acele Înșiruiri de litere de pe listă. Fără prima propoziție, a doua n-are nici o valoare. Eveline și-a acoperit ochii cu degetul mare și arătătorul mâinii drepte și i-a frecat Îndelung, ca și când ar fi vrut să Îndepărteze de pe retină o vedenie urâtă. Îi venea greu să admită că nu Întrevăzuse această pistă. - Mai departe, a murmurat Încă neconvinsă, dar Îngândurată. - Unchiul tău a fost fără Îndoială un personaj excentric și contradictoriu, dar În nici un caz nu s-a numărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai diafan, mai neînsemnat, în fond, decât o pană de gâscă. De câte ori, în umbletul nostru existențial plin de importanță prin curți, pe lângă cotețe, pe drumuri de țară ori pe cărări de munte, n-am zărit, abia înregistrându-le în colțul retinei, pene mai mari sau mai mici mișcându-se de colo-colo sau de-a dreptul zăcând în noroi! De câte ori n-am trecut nepăsători pe lângă ele, ba câteodată, cu o inconștiență demnă de o cauză mai bună, nu le-am călcat sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un efort să înțeleg, dar dacă vrei să fiu sincer, nu pricep mare lucru. — Nu mă miră; nici eu, care sunt băgat în toată povestea asta, nu prea înțeleg. Afacerea trăiește din sublimarea impactului vizual al unui anumit logotip pe retina telespectatorului cu scopul ca mesajul publicitar să meargă direct la creier și să se fixeze acolo. Beduinul îl privea de parcă i-ar fi vorbit în chinezește, apoi dădu din cap ca pentru a alunga niște gânduri negre, în cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
în care apar la televizor lumea schimbă canalul. În schimb, se uită când o mașină sau o motocicletă ia foc, se îngroapă în nisip sau se dă spectaculos peste cap printre dune. — Așa e ! — Și știi ce rămâne întipărit pe retina spectatorului? — Nu, nu știu. — Marca țigărilor sau a băuturilor imprimată pe laturile și pe acoperișul vehiculelor. — Și ce-i cu asta? — Toate astea se petrec într-o perioadă în care majoritatea legilor occidentale interzice ca un programele de televiziune să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să se plângă. Nené Dupré își amintea perfect imaginile teribile ce înfățișau un mic grup de piloți de elicoptere care făceau eforturi disperate ca să salveze sute de mii de oameni în timpul teribilelor inundații din Mozambic, și îi rămăseseră întipărite pe retină scenele în care copiii și femeile cădeau în apă așa cum cad fructele coapte dintr-un pom, după ce zile întregi stătuseră cocoțați în copaci. Timp de două săptămâni cele șase elicoptere închiriate de la o companie particulară din Africa de Sud la prețul scandalos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ființa cea mai devotată pe care am Întîlnit-o. CÎnd Îi servești o viață Întreagă pe alții nu poți să nu fii recunoscător singurului om care te servește pe tine. Și totuși, simpatia care-mi corupe sufletul nu-mi poate mitui retina. SÎnt multe detalii ale iubirii pe care e mai bine să nu le vezi. Poate de aceea femeile Închid ochii În situațiile cele mai intime. Am văzut o dată la morgă cadavrul unei tinere; pe o masă de piatră un corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fără expresie - „să exiști În oglinzi paralele / șansa de-a răsplăti două patrii deodată“, nu știu, nici nu vreau să aflu ce mecanism secret le-a declanșat, ce amintire sau ce presimțire și-a tremurat pentru o secundă imaginea pe retină ca să-și lepede apoi de bunăvoie forma reală topindu-se docil În cîteva cuvinte. Am mai vorbit despre toate astea cu el mai de mult; mi-a spus că Înainte de a scrie adormea, o dată a visat un bărbat de gips
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
păr inelat îmi readucea în minte structura penelor ce păstrau miros de om sau de pasăre - retorte de filigran cu esențe personale, emanând secrete galactice. Dar îmi era frică, totul avea viteza unui film care se derula de la sine pe retina unui imens ochi fără privire. Se petreceau lucruri îngrozitoare în lume și nimeni nu le putea opri sau măcar încetini mersul. Uneori frica se transforma în fericire, o fericire care nu promitea nici un viitor. Soțul meu dansa mai departe pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
ai făcut un fund de ochi. Fii atent, măi băiete, ce faci cu lampa aceea! Exact în momentul în care Cristi întorsese capul, Vasilică apăsase pe declanșatorul aparatului de fotografiat, orbindu-l. Luminițe colorate îi jucau acum în fața ochilor, în timp ce retina rănită refuza să mai vadă ceva. Vă rog să mă iertați, n-am vrut! se scuză speriat agentul. Nu mă așteptam să vă întoarceți chiar acum. Lasă, nu te mai scuza! spuse Toma care se ridicase în picioare, frecându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]