565 matches
-
culturală omonimă, aflată sub președinția lui Pavel Al. Macedonski. Director: Mihail Frunză; redactori: Radu Mihai Teodorescu și Dinu Cruceanu. Publicația este menită să întrețină cultul lui Al. Macedonski, ale cărui articole și versuri sunt reluate; astfel, în numărul inaugural se retipărește articolul Forța morală, care ține loc de program, și e inclusă poezia Imn regal; în alte numere intră în sumar poemele Mângâierea dezmoștenirei, Formele, un fragment din piesa Saul, schița Pomul de Crăciun. Se reproduc, de asemenea, scrieri de Traian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290755_a_292084]
-
Pompiliu Păltânea, Theodor Solacolu, Const. A. Giulescu. Sunt traduse cugetări, „paradoxuri” și impresii ale lui Charles Baudelaire și proza Binefăcătorul a lui Oscar Wilde. Sunt evocați Emil Gârleanu și Dimitrie Anghel, apar fragmente din cuvântările regelui Carol I. Volumul este retipărit în 1921, fără nici o modificare, cu titlul „Calendarul literar al României Mari”. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286020_a_287349]
-
un număr mare de pagini și de referințe bibliografice, fiind adresat mai ales teoreticienilor, din nevoia simplificării și, mai ales, din necesitatea oferirii unor informări mai concrete practicienilor, Mintzberg a publicat în 1983 lucrarea Structure in Five: Designing Effective Organizations (retipărită în 1993). Alte două lucrări (Power in and Arround Organizations, 1983; Mintzberg on Management. Inside Our Strange World of Organizations, 1989) întregesc concepția lui Mintzberg cu privire la organizații și la structurile organizatorice. Lucrările autorului canadian au fost traduse în limba franceză
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Independent de Studii în Drept și Economie CISED (www.cised.ro). Scrisă inițial pentru selecția de eseuri Frédéric Bastiat editată de George B. de Huszar, traducere de Seymour Cain, publicată de Foundation for Economic Education, Irving-on-Hudson, New York, în 1964 și retipărită în 1995; disponibilă on-line grație Library of Economics and Liberty, Liberty Fund, Indianapolis, Indiana (www.econlib.org). Compoziție apărută în Journal des Débats, numărul din 25 septembrie 1848; text reprodus după textul din ediția originală în șapte volume a Operelor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
1957) și Vârstele timpului (1971), cărora li se adaugă o carte de „învățături” pentru tineri, Catargele înalte (1972), colecție de pseudoeseuri politice, alternând tonul sfătos cu prezentarea liricizantă a realităților comuniste. Mai interesantă este culegerea Farmecul pământului (1977), revizuită și retipărită în 1982 cu titlul Parfumul amar al pelinului verde. Subintitulată Jurnal la marginea dintre vis și viață, scrierea este una hibridă: amestec de memorialistică (idealizând satul natal și începuturile sale publicistice), însemnări cotidiene, jurnal de călătorie cu numeroase intruziuni eseistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
și C. Stere, în perioada următoare comentariile despre conducătorii mișcării legionare devenind tot mai frecvente și fiind însoțite de multă iconografie. Aproape număr de număr sunt publicate poezii populare culese din Bucovina, dar și din alte părți ale țării. Sunt retipărite, pentru a sublinia legăturile cu tradițiile literaturii de inspirație rurală, poeme de George Coșbuc (Spinul, Lupta vieții), St. O Iosif (E mult de-atunci). Alături de o astfel de literatură, în periodic apar și primele producții aparținând la ceea ce se va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]
-
profesorului Mărgineanu, arestat la Cluj în 1948. Romanul „Binecuvântată fii, închisoare”, cu un titlu împrumutat de la Alexandr Soljenițîn, al Nicoletei Valeria Bruteanu (Nicole Valery Grossu), nepoata lui Iuliu Maniu, a apărut în anul 1976 la editura pariziana Plon, a fost retipărit în 1977, 1978, 1983 și tradus în limbile engleză, germană, italiană, norvegiană și după 1989 în română 207. Autoarea spune că închisoarea este binecuvântată pentru că i-a dat ocazia să se întâlnească cu divinitatea: ”Imi dădeam seama, din ce în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
critic, atestă preocupări de ordin filologic și cultural ce pot justifica interesul, manifestat încă în tinerețe de Milescu, față de o asemenea lucrare. Paralel cu textul grecesc al Septuagintei, el a consultat mai multe ediții latinești (dintre care cel puțin două retipăreau versiunea latină oficială a Bibliei - Vulgata, iar o alta conținea o traducere mai nouă, independentă), precum și Biblia slavonă, tipărită în 1581, la Ostrog. Elaborată cu rigoare filologică, traducerea lui Nicolae Milescu ar fi fost revizuită de un grup de cărturari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
Egregij Domini Wolffgang de Harinna filiae scriptum, Albae-Iuliae, Ex Regii Thypographi officina Thypographica Raphaelis Hoffhalteri, Anno Domini MCD LXVII; ea poate fi consultată la Biblioteca Centrală Universitară Cluj, secția Colecții speciale, cota B.M.V. 388. Revista Manuscriptum, nr. 3, 1985 a retipărit originalul și traducerea în limba română a capitolului „De Re Transilvania” din Ruinae Pannonicae, însoțindu-le de un articol semnat de George Togan; vezi și Bitay Ilona, „Christian Schesaeus irodalmi munkăssăgĂnak magyar vonatkozăsai”, în Müvelödés történeti tanulmănyok, București, 1979, pp.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Nicolae Petrașcu și a Legiunii, căci viața lui se împletește în mod firesc cu viața Mișcării Legionare, este descris chiar de el, într-o carte de vreo 240 de pagini, tipărită în colecția Omul Nou, în 1952, care s-a retipărit din ordinul Comandantului Horia Sima din 30 noiembrie 1968, în Madrid, după trecerea la cele veșnice a Comandantului general Nicolae Petrașcu în țară. în partea introductivă ne povestește serbarea Crăciunului din anul 1939 la Berlin. În fosta locuință din cartierul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca fluturii, albinele și cărăbușii). N-am izbutit să-1 conving, și pentru că Payot adăugase că altminteri nu va publica volumul, am acceptat titlul propus de el. Cartea a avut mare succes, și de critică și de public (din 1949 se retipărește aproape în fiecare an), și a fost tradusă în numeroase limbi. Traducerile în italiană, spaniolă și portugheză au păstrat titlul de Trăite., dar versiunea engleză se intitulează Patâerns în Comparative Religion, cea germană Die Religionen und das Heilige, iar traducerile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
din 1912, odată cu publicarea eseului „The Elimination of Waste in Education”, Elementary School Teacher, 12 (3), februarie 1912, pp. 259-271. Definiția extinsă poate fi regăsită într-o formulare clară în F. Bobbitt, Curriculum Investigations, University of Chicago Press, Chicago, 1926 (retipărită în 1927). 41. J. Goodlad, Curriculum Inquiry: The Study of Curriculum Practice, McGraw-Hill, New York, 1979 (cf. Jackson, op. cit., p. 10; Pinar et al., op. cit., p. 27). 42. Despre disputa dintre Goodlad și Jackson (1992), mai pe larg în Pinar et
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
intitula, lămuritor, „Toward a Humanistic Curriculum Theory” („Către o teorie umanistă a curriculumului”)26. Volumul era puternic influențat de ideile lui Schwab, din opera căruia era reprodus semnificativul eseu The Practical: A Language for Curriculum (1970)27. De asemenea, erau retipărite opere cruciale, cu orientare viitorologică și prospectivă: Newman și Olivier (1967, 1972)28, Kohlberg (1966, 1972)29, Scriven (1972)30, Martin (1972)31, Grannis (1972)32, Lamm (1972)33 și Rogers (1972)34. Toți pledau pentru curriculumul „deschis”, „umanizat”, „spiritualizat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1984. Swaan, Abram de, In care of the State. Health care, education and welfare in Europe and the USA in the modern era, Politiy Press, Cambridge, 1988. Taylor, Michael, Community, Anarchy & Liberty, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (ed. I, 1982, retipărit '83, '85). Tismăneanu, Vladimir (coord.), The Revolutions of 1989, Routledge, Londra și New York, 1999. Tismăneanu, Vladimir, Fantasmele salvării. Democrație, naționalism și mit în Europa post-comunistă, Polirom, Iași, 1999. Tönnies, Ferdinand, Communauté et société. Catégories fondamentales de la sociologie pure, Retz-C.E.P.L.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în manuscris, intitulată Istoria vieții mele; avea, tot în manuscris, și un volum de satire și poezii lirice, care s-a pierdut. Artur Gorovei, ajungând în posesia memoriilor lui, le-a publicat în „Gazeta săteanului” (1892-1893) și separat în 1893, retipărind volumul în 1908. Istoria vieții mele este „prima carte de amintiri din literatura noastră” (Laurențiu Faifer). Dincolo de istoria intimă, paginile interesează sub raport documentar, schițând imagini pregnante ale diferitelor medii ale timpului: boiernași din Moldova și Basarabia, influenți negustori bucureșteni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
iulie 1892, când Weiss renunță la drepturile sale și Grandea poate relua titlul inițial. La R. Grandea a scris articole politice, romane (în foileton), versuri, articole de critică literară și teatrală, recenzii, articole polemice. Aici au apărut sau au fost retipărite poeziile sale cu subiecte din istoria națională, romanul satiric cu cheie Berlicoco, romanul Fulga ș.a. Au mai colaborat G. Crețeanu, cu articole și amintiri despre scriitori (Alexandru Sihleanu), Iosif Sterca-Șuluțiu (memorii privind evenimentele de la 1848-1849), C.C. Pleșoianu (versuri), N.T. Orășanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
nu numai împotriva misiunii lor, dar chiar direct împotriva lui Dumnezeu". Mihail Sebastian este un scriitor evreu încrezător în soluția unei integrări culturale, care nu este percepută ca atare. Acest eșec este preluat de Jurnal: "Aș fi foarte bucuros să retipăresc într-o zi cartea asta, fără prefața lui Nae și fără nici o explicație din partea mea". Interesante sunt datele publicate în două numere (12 și 13) ale României literare: "Cât timp a fost la redacția Cuvântului timp de șase ani, Sebastian
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de O. Carp, care întrebuințează pseudonimul Alastor. C. Popescu-Azuga tălmăcește din Byron și Heine, iar Cornelia V. Morțun din Maupassant. Câteva poezii și poeme în proză aparțin lui I. Păun-Pincio și lui V.G. Morțun. Din fabulele lui Grigore Alexandrescu se retipăresc Lupul moralist și Șarlatanul și bolnavul, iar dintre poeziile lui Mihai Eminescu, Sara pe deal. Sumarul cuprinde și articole de popularizare în maniera „Contemporanului”, scrise de C. Popescu-Azuga (sub pseudonimul Gregorian). R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288279_a_289608]
-
Marian sunt autorii unor culegeri de folclor bucovinean și din nordul Moldovei, dar literatură populară și articole de folclor trimit, de asemenea, Elena Niculiță-Voronca și Elena Sevastos. O implicită atitudine națională trebuie observată în preocuparea redacției de a tipări și retipări, număr de număr, literatura unor scriitori români reprezentativi: I. Budai-Deleanu, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, M. Eminescu. Se tipăresc și versuri de G. Coșbuc, Al. Vlahuță, D. Petrino, D. Nanu, G. Murnu, Tr. Demetrescu, A. Densușianu, A.C. Cuza, Gheorghe din Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
de zile în Elveția, 1897), multe apărute în „Adevărul” sub pseudonimul Radu Prelea. În presa vremii numele lui S. se întâlnește foarte des, pentru că basmele și snoavele publicate de el au fost mereu reproduse, peste munți, de pildă, fiind consecvent retipărite de „Gazeta Transilvaniei” și „Luminătoriul”. În „Foaia pentru toți” va include mult folclor și traduceri din literatura universală. Paralel cu munca la redacție, continuă să se preocupe de editarea volumelor din „Biblioteca pentru toți”, difuzând literatură română și universală, folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Stăncescu, Th. D. Speranția, neînsemnații G. Dympolescu, Aug. R. Clavel, D. P. Manolescu, superficialul N. G. Rădulescu-Niger, dar și I. A. Bassarabescu (din 1897) și Mihail Sadoveanu (în 1900 și 1901). Scriitorii pașoptiști, revendicați de „Literatorul” ca tradiție literară, sunt retipăriți și în paginile R.l.: Al. Depărățeanu, D. Bolintineanu (cu romanul Elena). Studii de istorie literară publică M. Gaster (Din scrierile lui Constandin Golescul ), T. G. Djuvara (Încercări asupra literaturii române de la început până în zilele noastre), Șt. Vellescu (Pagini din istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
lor liturgice, Mosad Ha-Rav Kook, Ierusalim (5) 706/1946 (în ebraică). Ha-Cohen, Joseph, Les Chroniques juives. La Vallée des larmes. Chronique des souffrances d'Israël depuis sa dispersion jusqu'à nos jours, publicată și trad. din ebraică de Julien Sée, retipărită cu o introdere de Jean-Pierre Osier, Centre d'études Don Isaac Abravanel UISF, Paris, 1980 (1881). Ha-Kohen, Joseph, Joseph Ha-Kohen Sefer "Emeq Ha-Bakha" (The Vale of Tears) with the Chronicle of the Anonymus Corrector, introd. și comentarii de Karin Almbladh
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dă fragmente din studiile sale de arheologie, Gr. H. Grandea își republică articole literare (Geneza poeziei, Starea literaturii noastre. Câțiva poeți noi), iar I. Heliade-Rădulescu trimite redacției, în 1868, o scrisoare în care își reafirmă credința în principiile etimologiste. P. retipărește, din „Convorbiri literare”, poezii de V. Alecsandri și Iacob Negruzzi, precum și studiul lui Titu Maiorescu În contra direcției de astăzi în cultura română. Lui G. Sion i se reproduce conferința despre Țiganiada de I. Budai- Deleanu. În decursul anilor se fac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289014_a_290343]
-
tipărite, la trei ani după debutul în „Ghimpele”. Apar, de asemenea, știri privind studiile universitare ale scriitorului, examenul de licență, întâii pași în magistratură, ca supleant la tribunalul din Hârșova. Mai publică aici I. C. Tacit, profesor din Brașov, și se retipăresc, din „Ghimpele”, poezii de N. Nicoleanu și o biografie a poetului, scrisă de G. Dem. Teodorescu, însoțite de un studiu al operei, care s-ar putea să-i aparțină lui Duiliu Zamfirescu. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289072_a_290401]
-
al reținerilor care îmi părea inițial mai înalt și mai strașnic ca Zidul chinezesc. La 15 ani după înregistrarea și difuzarea acelei discuții, iată că Jurnalul Național este interesat să publice astăzi cea mai bună parte a interviului și să retipărească un text al dlui Pacepa publicat în 1996, simultan în ziarul Ziua și săptămânalul newyorkez de limbă română Lumea liberă. La șase ani după discuția noastră, dl Pacepa încerca să atragă atenția încă și încă o dată că demantelarea Securității nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]