KorAP: Find »[drukola/base=revărsat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...29 >

706 matches

Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

procesul tumoral. Face distincție mai bună între tumoră și mușchiul cardiac, prin aprecierea intensității semnalului în T1 și T2 [18]. ANALIZA LICHIDULUI PERICARDIC Pericarditele maligne, identic cu pleureziile maligne, pot prezenta un revărsat lichidian seros, sero-sangvinolent sau hemoragic [14]. În revărsatele asociate pericardo- pleurale, caracterul macroscopic al lichidului pericardic poate fi diferit de cel din pleură. Am întâlnit în unele cazuri revărsat pericardic hemoragic, asociat cu pleuro-revărsat serocitrin. Recoltarea lichidului pericardic se poate face prin puncție subxifoidiană, care are rol diagnostic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
LICHIDULUI PERICARDIC Pericarditele maligne, identic cu pleureziile maligne, pot prezenta un revărsat lichidian seros, sero-sangvinolent sau hemoragic [14]. În revărsatele asociate pericardo- pleurale, caracterul macroscopic al lichidului pericardic poate fi diferit de cel din pleură. Am întâlnit în unele cazuri revărsat pericardic hemoragic, asociat cu pleuro-revărsat serocitrin. Recoltarea lichidului pericardic se poate face prin puncție subxifoidiană, care are rol diagnostic și terapeutic (decomprimarea cordului) sau în timpul realizării ferestrei subxifoidiene sau pericardo-peritoneale. Fenestrarea pericardo-pleurală este urmată de amestecarea lichidului pericardic cu cel

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
și terapeutic (decomprimarea cordului) sau în timpul realizării ferestrei subxifoidiene sau pericardo-peritoneale. Fenestrarea pericardo-pleurală este urmată de amestecarea lichidului pericardic cu cel pleural, ceea ce nu contraindică însă efectuarea de analize specifice. Este important de a ajunge la un diagnostic etiologic al revărsatelor indiferent de localizare - pericardică sau pleurală. În pericarditele maligne frecvent lichidul este hemoragic, pe când în cele paramaligne revărsatul lichidian poate fi seros, sero-hemoragic sau chiar hemoragic. Din lichidul recoltat, chirurgul va solicita o serie de determinări, care la bolnavul ce

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pericardic cu cel pleural, ceea ce nu contraindică însă efectuarea de analize specifice. Este important de a ajunge la un diagnostic etiologic al revărsatelor indiferent de localizare - pericardică sau pleurală. În pericarditele maligne frecvent lichidul este hemoragic, pe când în cele paramaligne revărsatul lichidian poate fi seros, sero-hemoragic sau chiar hemoragic. Din lichidul recoltat, chirurgul va solicita o serie de determinări, care la bolnavul ce nu are tumoră malignă cunoscută - vor fi mai aprofundate. Astfel, se determină - glucoza, LDH, proteinele, pH-ul, citologia

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
globulele albe - formula leucocitară, globulele roșii, celulele maligne. În caz de lichid pericardic lactescent, se vor cere în plus - colesterol și trigliceride [2, 3]. Când nu este cunoscută o tumoră malignă, pentru a se putea stabili etiologia, eventual nemalignă, a revărsatului sunt necesare analize suplimentare: culturi - bacteriene (floră aerobă și anaerobă, BK), virale, fungice, mycoplasma. Eritrocitele în număr mare peste 100 000 ce pot ajunge până la 830 444 ± 552,091 (P.T. Campbell), pledează pentru malignitate pericardică, precum și creșterea LDH, deși raportul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
și anaerobă, BK), virale, fungice, mycoplasma. Eritrocitele în număr mare peste 100 000 ce pot ajunge până la 830 444 ± 552,091 (P.T. Campbell), pledează pentru malignitate pericardică, precum și creșterea LDH, deși raportul cu LDH seric nu este semnificativ diferit față de revărsatele paramaligne. În același registru de nesemnificație statistică a celor două categorii de pericardite se încadrează și proteinele pericardice + serice, glucoza, trigliceridele și colesterolul - nefiind de ajutor în diagnosticul diferențial. Diferență ce se poate face prin studiul glucozei și proteinelor în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
paramaligne. În același registru de nesemnificație statistică a celor două categorii de pericardite se încadrează și proteinele pericardice + serice, glucoza, trigliceridele și colesterolul - nefiind de ajutor în diagnosticul diferențial. Diferență ce se poate face prin studiul glucozei și proteinelor în revărsatele pleurale. Citologia pozitivă a lichidului pericardic încadrează revărsatul pericardic în categoria malignă. Datorită însă particularităților patogenice de apariție a pericarditei la un bolnav cunoscut cu tumoră malignă, prezența malignității epicardice nu poate fi pusă în evidență prin citologie în toate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
celor două categorii de pericardite se încadrează și proteinele pericardice + serice, glucoza, trigliceridele și colesterolul - nefiind de ajutor în diagnosticul diferențial. Diferență ce se poate face prin studiul glucozei și proteinelor în revărsatele pleurale. Citologia pozitivă a lichidului pericardic încadrează revărsatul pericardic în categoria malignă. Datorită însă particularităților patogenice de apariție a pericarditei la un bolnav cunoscut cu tumoră malignă, prezența malignității epicardice nu poate fi pusă în evidență prin citologie în toate cazurile (58-78%). Este necesar să se fi produs

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Datorită însă particularităților patogenice de apariție a pericarditei la un bolnav cunoscut cu tumoră malignă, prezența malignității epicardice nu poate fi pusă în evidență prin citologie în toate cazurile (58-78%). Este necesar să se fi produs exfolierea celulelor canceroase în revărsatul lichidian [14]. EXAMENUL HISTOPATOLOGIC Examenul histopatologic se poate face din pericardul fibros, recoltat prin abord subxifoidian sau prin chirurgie toracoscopică. Biopsierea țintită a zonelor suspecte din pericardul fibros și/sau pericardul visceral se face prin pericardoscopie [11, 12]. Astfel, sensibilitatea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
un lot de bolnavi cu citologie pozitivă, a reușit să pună diagnosticul histopatologic, doar într-un procent de 45, restul de 55% din examinări fiind negative. Henri Le Porte [12], pe o serie de 44 de pacienți din 114 cu revărsate maligne pericardice, analizează sensibilitatea și specificitatea examenului citologic, examenului histopatologic pe piese de pericard, recoltat subxifoidian: fereastră pericardică, biopsie sub control palpator și vizual și țintit prin pericardoscopie. Autorul publică următoarele rezultate: •citologie (pericardocenteză) - 75% sensibilitate; •biopsie (fereastră pericardică) - 65

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
93% sensibilitate; •pericardoscopie - 97% sensibilitate. Un rezultat histopatologic fals negativ, se poate întâlni și după pericardoscopie, datorită zonelor greu abordabile (pericardul lateral ventriculului stâng). TRATAMENTUL PERICARDITELOR MALIGNE În decursul timpului s-au aplicat diverse procedee terapeutice - având drept obiective: evacuarea revărsatului pericardic - pentru a preveni instalarea tamponadei cardiace, recoltarea de lichid și țesut pericardic - pentru precizarea diagnosticului etiopatologic, desființarea spațiului pericardic - pentru a preveni recidiva pericarditei [14]. De interes istoric este radioterapia externă care, în doză de 35-45 Gy, pe tumorile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
14]. Desființarea spațiului pericardic prin procesul inflamator declanșat de tubul de dren, pare a fi principalul factor în prevenirea recidivei, un proces mai important decât fenestrarea propriu-zisă. Pericardoscopia Un obiectiv important în pericarditele maligne îl reprezintă stabilirea diagnosticului etiologic al revărsatului. Examinarea citologică a lichidului și examenul histopatologic pe fragment de pericard recoltat topografic (subxifoidian) nu au sensibilitate maximă. De aici a derivat biopsia țintită prin pericardoscopie, care a fost realizată de Santos Frezer în anul 1977 (citat de H.L. Porte

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
chirurgi preferă cauterul bipolar pentru a realiza rezecția pericardului. Riscul de fibrilație ventriculară, impune prezența unui defibrilator electric, disponibil, în sala de operație. Fenestrarea pericardo-pleurală pe cale mini-invazivă este o procedură de preferat pe un bolnav stabil, în special dacă asociază revărsat pleural uni sau bilateral [14, 15]. Fenestrarea pericardo-peritoneală Fereastra pericardo-peritoneală reprezintă o variantă de drenaj a revărsatului pericardic în cazul unui bolnav fragil respirator, care nu suportă ventilația pe un singur plămân și care a avut o intervenție chirurgicală pe

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
electric, disponibil, în sala de operație. Fenestrarea pericardo-pleurală pe cale mini-invazivă este o procedură de preferat pe un bolnav stabil, în special dacă asociază revărsat pleural uni sau bilateral [14, 15]. Fenestrarea pericardo-peritoneală Fereastra pericardo-peritoneală reprezintă o variantă de drenaj a revărsatului pericardic în cazul unui bolnav fragil respirator, care nu suportă ventilația pe un singur plămân și care a avut o intervenție chirurgicală pe mediastinul antero-inferior și/sau intervenții chirurgicale pe ambele cavități pleurale. Pentru prima dată în România, acest tip

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Se reperează centrul tendinos diafragmatic, care este eversat, datorită presiunii lichidului intrapericardic. Se practică o mică incizie la acest nivel (3-5 mm), lichidul se evacuează lent; se vor recolta probe pentru determinări citologice, biochimice și bacteriologice. După evacuarea parțială a revărsatului se prelungește incizia în sens vertical (3 cm), adăugându-se o incizie transversală, de aceeași lungime. Va rezulta o dublă incizie freno-pericardică sub formă de cruce grecească. Lambourile freno-pericardice superioare și inferioare, în număr de 4, se vor rezeca și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de supraviețuire. O alternativă la fereastra pericardo-peritoneală este șuntul Denver pericardo-peritoneal, care asigură drenajul unidirecțional al lichidului din pericard spre peritoneu (Wang, 1994) (citat de [14]). Pericardectomia Rezecția parțială sau completă a pericardului a reprezentat o procedură chirurgicală în tratamentul revărsatelor maligne, fiind realizată prin sternotomie sau toracotomie antero-laterală. Deși rata de succes este importantă - 83,3%, morbiditatea de 67% și o mortalitate de 13,3% face ca pericardectomia să aibă în prezent o indicație discutabilă [14]. Procedura poate intra în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de reconstrucție se poate folosi plasa de mersilene, Marlex („ochiuri” mari), Dual Mesh (necesită fenestrare). Pericardoplastia trebuie să atingă 4 obiective: profilaxia hernierii cordului, protecția cordului, profilaxia acumulării de lichid și profilaxia constricției cardiace. PROGNOSTICUL Prognosticul imediat al bolnavului cu revărsate pericardice maligne este influențat de riscul de apariție a sindromului de debit cardiac scăzut postoperator (SDCSP). SDCSP nu pare a fi influențat de natura revărsatului malign, paramalign sau benign, cauzele sale se încearcă a fi lămurite. Au fost incriminați o

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
cordului, profilaxia acumulării de lichid și profilaxia constricției cardiace. PROGNOSTICUL Prognosticul imediat al bolnavului cu revărsate pericardice maligne este influențat de riscul de apariție a sindromului de debit cardiac scăzut postoperator (SDCSP). SDCSP nu pare a fi influențat de natura revărsatului malign, paramalign sau benign, cauzele sale se încearcă a fi lămurite. Au fost incriminați o serie de factori de risc: afectarea directă a miocardului de către procesul tumoral, ischemia miocardului din timpul tamponadei, efectul toxic al citostaticelor și anestezicelor asupra miocardului

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de risc: afectarea directă a miocardului de către procesul tumoral, ischemia miocardului din timpul tamponadei, efectul toxic al citostaticelor și anestezicelor asupra miocardului, hibernare miocardică prelungită și decomprimare pericardică rapidă [5]. SDCSP reprezintă principala cauză de mortalitate precoce la bolnavii cu revărsate pericardice. Este necesară monitorizarea cardiacă și suport inotrop pentru depășirea momentului critic. Prognosticul pe termen lung nu este influențat de vârstă, sex, interesarea pericardului de către procesul malign. Prognosticul tardiv este în relație strânsă cu tipul de tumoră malignă, care a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
necesară monitorizarea cardiacă și suport inotrop pentru depășirea momentului critic. Prognosticul pe termen lung nu este influențat de vârstă, sex, interesarea pericardului de către procesul malign. Prognosticul tardiv este în relație strânsă cu tipul de tumoră malignă, care a determinat apariția revărsatului malign. Astfel, supraviețuirea este mai mare în limfoame (20,4 luni), față de alte tumori maligne (4,9 luni) [5]. Iar din acestea din urmă, cancerul de sân are un prognostic mai bun (8,3 luni) [16]. Procedura chirurgicală nu influențează

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

Tatăl, care stă În Împărăția Luminii, veșnic prin originea sa, măreț prin puterea sa, adevărat prin natura sa, bucurîndu-se mereu În veșnicia sa, posedînd Înțelepciunea și atributele vieții, prin care se Înțeleg cele douăsprezece membre ale Luminii sale, adică bogățiile revărsate ale Împărăției sale. Iar În fiecare dintre membrele sale sînt Închise comori nenumărate și nesfîrșite. Iar Tatăl, care este cel dintîi prin gloria sa și de necuprins În măreția sa, Îi are, uniți cu sine, pe fericiții și slăviții eoni

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843

de a imprima concretului, ordinarului, o undă de mister. Acestea, toate, configurează fenomenul Stănescu. Lectorului, devenit părtaș, nu-i rămân în memorie strofe ori sintagme oximoronice; primează fervorile, atitudinile, fronda, o anumită demonie, într-un cuvânt un suflu de umanitate revărsată. Mormane de antiteze așteaptă în atelierul faurului, care, copleșit, dă aripi paradoxurilor, impunându-și, rar, pauze odihnitoare; un orizont matinal îi pare "un curcubeu culcat la margine de lunci". Altă dată: "Ninge cu ochi de pește; / cu ochi de șerpi

[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

este adecvat încă de la început. Complicațiile ce pot fi atribuite folosirii AMI în revascularizarea miocardului includ: 1. Infecția plăgii sternale (12), în special când au fost folosite ambele AMI, iar pacienții sunt obezi și/sau diabetici; 2. Incidența crescută a revărsatului pleural și a volumului drenajului toracic în perioada postoperatorie; 3. Disfuncție ventilatorie în cazul în care în timpul recoltării AMI s-a deschis cavitatea pleurală; 4. Dureri la nivelul peretelui toracic într-un procent semnificativ mai mare (23% comparativ cu 4

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
refacerea trunchiului venos brahiocefalic stâng. Dacă leziunea interesează joncțiunea cu vena cavă superioară atunci refacerea continuității venoase se va face folosind un petec de venă safenă sau de pericard. Tamponada cardiacă Deși la majoritatea pacienților apărea în perioada perioperatorie un revărsat pericardic, tamponada cardiacă care să necesite reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tardivă. Pacienții se prezintă pentru sindrom de debit cardiac scăzut, insuficiență cardiacă refractară manifestate prin dispnee progresivă, ortopnee, fatigabilitate (49). Venele jugulare sunt dilatate, zgomotele cardiace sunt rareori asurzite, radiologic, opacitatea cardiacă nu este mărită. Diagnosticul este ecocardiografic, evidențiindu-se revărsatul pericardic. Mecanismul de apariție al tamponadei cardiace tardive nu este pe deplin elucidat, dar în etiologia ei au fost incriminate tratamentul anticoagulant, sindromul postpericardiotomie, drenajul mediastinal prelungit, pericardita infecțioasă. Tratamentul constă în drenaj pericardic sub ghidaj ecografic. Rata de recidivă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]