876 matches
-
mijloc pedagogic)"69. Acest citat reflectă o atitudine tipică a criticii literare față de instrumentul intens folosit al rezumatului 70. Este surprinzător faptul că pînă acum naratologia și teoria interpretării au neglijat aproape complet rezumatul în sensul acestuia de mijloc de revelare a acelor componente ale procesului narativ care determină forma specifică a intermedierii într-un roman sau într-o povestire 71. Desigur, este "lipsit de sens rezumatul unui text de ficțiune", dacă este vorba despre "miezul lucrurilor" unei povestiri, după cum este
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
monadice sau diadice conduc întotdeauna către o diferențiere mai abruptă, prin confruntarea directă a unui grup de forme cu celălalt 133. Continua solidaritate a formelor este accentuată și prin construcția sistemului în concordanță cu tipurile ideale. Construcția vizează mai mult revelarea unor posibilități exemplare decît delimitarea clară a categoriilor narative. Să sperăm că, în lumina acestor circumstanțe, noua definiție a noțiunii de "perspectivă" oferită în această ediție încurajată în primul rînd de critica lui Cohn va stabili că elementul constitutiv "perspectivă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
opoziție cu uzură literară pe care înșiși protagoniștii prozei europene o recunosc, pronosticul pe care-l da Milan Kundera, atunci când vorbește despre o posibilă moarte a românului 70. Susține că românul a murit o dată cu Cervantes, creatorul erei moderne, românul fiind revelarea condiției umane, semnul căutării sale eliberatoare, iar în fața totalitarismelor, atât de prezente pe bătrânul continent, românul nu are decât de pierdut. Sábato crede că tocmai literatura de azi este cea adevărată, "dificilă și tragică", de o duritate pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
să transmită singurătatea să morală, Cioran vrea să transmită "ce-i mai greu", susține Susan Sontag 48: "Nu este vorba despre faptul ca eseurile sale ar fi dificil de citit, ci că morală lor, ca să spunem așa, este o interminabila revelare a dificultății". Spune Cioran în Sur une civilisation essoufflée49: "Mintea omului are nevoie de un adevăr simplu, de un răspuns care să-l elibereze de întrebările pe care și le pune, de o biblie, de un mormânt. Momentele de rafinament
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
românele mele, pe care o găsim în forme încărcate de mister, deosebit de ascunse sau la oamenii cei mai umili."74 Cioran nu are speranța, nu se lasă ademenit de iluzia că viața ar fi și altceva decât așteptarea morții, iar revelarea simbiozei viață-moarte nu face decât să-i accentueze sentimentul de iluzoriu și fragilitate a vieții: Dacă stau și mă gândesc la momentele vieții mele, oricare ar fi ele, la cele mai agitate, ca și la cele mai neutre, ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
să utilizez aici termeni care aduc o încărcătură aparte prin rezonanța și profunzimea pe care li le-a conferit Lucian Blaga. în Trilogia culturii, vorbind despre creație ca mod privilegiat de a fi al omului „în orizontul misterului și pentru revelare“, Blaga introduce categoriile abisale ale spontaneității ca matrice stilistică la nivelul inconștientului, ce constituie precondiția de posibilitate a oricărui gest creator autentic (contribuție care nu a fost, până astăzi, pusă în lumină la adevărata ei valoare): „Spiritul uman, complex structurat
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fabuloaselor mijloace de călătorie inițiatică din basme. La un moment dat, limuzina se oprește în fața unui uriaș ecran pe care apare seducătorul mesaj de iubire adresat iubitei în limba română. Avem de-a face cu o altă formă postmodernă de revelare a destinului: ecranul o Pithye seculară, accesibilă tuturor contra cost. Fascinația ineditului și imposibilului, dublată de o veritabilă simplificare a metaforei, o regăsim și în scenariul valentinian al dăruirii "lunii de pe cer". Evident este un număr de magie executat profesionist
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
aceea de a fi membrii ai comunității vieții. 4.4. Un argument antropologic bazat pe "diferența ontologică" Consider că ideea lui Blaga 160 cu privire la "diferența ontologică" dintre orizontul specific uman, caracterizat prin aspirația spre cultură și deschidere spre mister și revelare și orizontul imediatului, specific vieții animale, caracterizat prin centrarea pe instinct și supraviețuire, exprimă în mod adecvat diverse formulări și accente pe care le regăsim în literatura de specialitate în susținerea unui argument de sorginte antropocentrică în favoarea eticii mediului. Un
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ce provoacă o miraculoasă alchimie a lumii. De cealaltă parte, eul liric, oglindă a Omului care a întâlnit dragostea, trăind aventura cunoașterii eului și noneului prin eros. Cele două prezențe lirice apar în prima secvență, în care este surprinsă clipa revelării iubirii întrun ritual cinegetic (prezent și în orațiile de nuntă românești). Simbolizat metaforic ca o superbă felină, sentimentul iubirii ia forma agresivă a leoaicei care pândisen încordare mai demult. Întâlnirea cu Iubirea e violentă, imprevizibilă, având forța unui impact resimțit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
forța creatoare a cunoaș terii poetice. Eul liric apare acum în ipostaza de creator care îmbogățește tainele lumii cu propriul înțeles și nențeles, participând astfel la actul demiurgiei. Analogia eu-luna sugerează ideea că actul de creație poetică este iluminare și revelare a tainelor existențiale aflate dincolo de zariștea cunoașterii omenești: așa îmbogățesc și eu întunecata zare / cu largi fiori de sfânt mister. Ultima secvență are valoare concluzivă, motivând prin iubire relația de comuniune a eului lumină cu esența misterioasă a universului. Iubirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat, semnificative pentru romanul experienței Temele romanului se leagă direct de experiențe cu rol inițiatic: iubirea imposibilă - trăită ca ruptură de nivel ontic, ca experiență a libertății absolute -, cunoașterea ca revelare a sacrului, creația ca act de autoîntemeiere. Alcătuit ca o confesiune la persoana întâi (narațiune autodiegetică), romanul ilustrează o formulă narativă modernă, cea a jurnalului comentat. Aceasta e textualizată prin tema naratorului și laitmotivul jurnalului, care apar în incipitul romanului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Din perspectiva lingvisticii discursului, analogia se înrudește cu inducția și cu comparația și exploatează efecte importante de sens, prin punerea în relație a unui fapt problematic cu unul mai bine cunoscut. Din această perspectivă, discursivă, procedeul reprezintă o activitate de revelare a asemănărilor structurale și calitative a două discursuri, dar și una de reformulare, încît analogia desemnează și un fenomen al actului de interpretare, o manifestare a activității generale ce deosebește unitățile pentru ca apoi să le utilizeze. V. argumentare, inducție. SAUSSURE
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
încă destul de mare de evenimente. Al doilea criteriu: alegerea În articolul lui Barthes menționat mai sus, se face o delimitare între evenimentele funcționale și cele nefuncționale. Evenimentele funcționale oferă ocazia alegerii între două posibilități, a realizării acestei alegeri ori a revelării rezultatelor unei astfel de alegeri. O dată ce alegerea este făcută, ea determină cursul pe care îl va lua fabula. Să comparăm următoarele segmente de text: g) Liz iese din casă pentru a merge la serviciu. O ia la stînga și merge
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
puteam, ochi având, să nu văz, văzând, să nu iau aminte, luând aminte, să nu aseamăn, asemănând, să nu judec binele și răul și să nu pohtesc a-l face arătat compatrioților mei?”). Călătoria ajunge astfel un mod esențial de revelare a identității în dublu sens: țara și propriul eu. În greoaiele lui veșminte orientale, hotărât să vadă tot ce ar fi demn de văzut, mereu avid de înțelegere și învățătură, G. caută și găsește pretutindeni exemple, modele. Asemenea unui edil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
În prima sa lucrare de anvergură, Essai pur la création artistique - Contribution à une esthétique dynamique, Liviu Rusu pornește de la teza că o estetică nu este posibilă decât luându-se ca un punct de plecare creația artistică. Creația este o revelare a sensului existenței, iar orice operă de artă are o bază existențială. Analiza creației ca și tipologia propusă În acest eseu constituie o bază pentru cercetarea semnificațiilor filosofice În folclor, idei reluate În Viziunea lumii În poezia noastră populară. De la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sfârșesc și norocul nu ține cât lumea. Torsul, asemenea altor activități de o deosebită importanță pentru viața locuitorilor societăților arhaice spune Antoaneta Olteanu a fost Înconjurat de o aură de mister și de magie: este vorba, pe de parte, de revelarea treptată, prin inițiere, În cadrul unor organizații secrete, feminine, a misterului transformării fibrelor naturale, animale sau vegetale, În fire, mai apoi În obiecte (ca În povestea cânepei), respectiv a practicilor legate de această activitate În scopul aplicării ei și a rezultatului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
gradul de imprecizie și de stranietate pe care suprarealismul autentic Îl realizează (destul de rar, ce-i drept, chiar la promotorii săi francezi cei mai Înflăcărați!). Similaritatea (metaforei) și contiguitatea (metonimică) funcționează la el nu atît (sau aproape deloc) În sensul revelării unor obscure straturi ale inconștientului, cît În direcția realizării unei viziuni caleidoscopic-spectaculare, În conturarea căreia o cvasiinfinitate de „obiecte” este convocată pentru a dezvălui Înrudiri posibile, analogii surprinzătoare, cu - adeseori - o pasiune și un rafinament de poet manierist și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ar trebui citit În primul rînd ca o amplă ars poetica. Deoarece, dacă În cărțile anterioare problema raporturilor eu-univers, a „definirii” poeziei sub semnul implicării subiectului În spectacolul „baroc” al dinamicii cosmice și al exersării (și exercitării) puterilor imaginative Întru revelarea Înrudirilor secrete dintre obiecte, apărea doar intermitent, În acest volum ea devine centrul ordonator al viziunii. Voronca Își structurează de fapt acum, pentru prima oară, Întregul discurs liric În funcție de problematica scrisului, asumat ca dimensiune existențială majoră, angajînd un destin uman
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu sens ambiguu - poarta - marcînd deopotrivă Închiderea și promisiunea unei deschideri, a unei comunicări. Trăirea (poetului) ca asumare a destinelor particulare apare aici, simbolic, drept element unificator Între cele două serii figurative, - posibil agent transfigurator al ambianței schițate, În sensul revelării unor orizonturi purificatoare. Cu cîteva rînduri mai jos, „mesajul” poetic apare de altfel explicit: „Aș fi vrut să smulg inima mea ca pe o lămîie din coșurile cu fructe, s-o arunc ca pe o promisiune de aur (s.n.) În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
școlărițe cu părul cearceafurilor despletit glasurile sunt scăzute ca gîrlele În secetă timpul Îmbrăcat În halat alb trece pe lîngă tine... Lăsînd la o parte faptul că intenția „absconsității” e străină autorului lui Ulise, programul său fiind, dimpotrivă, unul al revelării cît mai multor raporturi și analogii posibile Între evenimente, stări și obiecte, rămîne evidentă reminiscența „canavalei” pe care se țese discursul liric și pe care o „traduce” imagistic. Comoditatea relativei linearități a cadrului ideatic-descriptiv e Însă larg compensată de performanțele
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
care ea o presimte și a cărei stimulare secretă și căldură prevenitoare le descoperă în adâncul său”2. Omul, revelat ca persoană, nu este reductibil la o sumă de atribute substanțiale; „păstor al ființei” (Heidegger), el trăiește „întru mister și revelare” (L. Blaga). „E adevărat - spunea Petre Țuțea, cu tonul său apodictic și ireductibil - că misterul nu e comod, te neliniștește. Dar dacă misterul ar fi absent, neliniștea metafizică a cunoașterii ar dispărea și omul ar deveni mineral. Funcția pozitivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sugereze, indicând un adevăr frust și bine păstrat. „Aceasta e prima trăsătură decisivă a Adevărului creștinismului: faptul că nu diferă cu nimic de ceea ce el face adevărat.” 3 În perspectivă creștină, Dumnezeu e definit drept o coincidență totală între actul revelării (revelația) și conținutul ei (autorevelația)1. Identitatea între „ce” se arată și „cum” se arată, unitatea dintre adevăr și metodă (In 14,6), respectiv consubstanțialitatea dintre fenomenalitate și fenomen; toate acestea apar drept confirmări ale unei exigențe prescrise deja în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
extraordinare de Poe, traduse prin intermediul versiunii franceze a lui Baudelaire: O balercă de Amontillado și Masca. De influențele pe care le-a avut din partea lui Poe ar fi greu de vorbit, iar confruntarea cu acesta ar putea interesa doar pentru revelarea diferențelor. În cazul lui France, este însă mai mult decât influență. Încă mai înainte de a se putea vorbi de un contact între cei doi, au existat înrudiri de structură estetică. Ca și la Mérimée, cu alte coordonate, scrisul lui France
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
crea cuvântul pus în slujba fanteziei, nu sunt create dezinteresat, de dragul lor, ci, în ultimă analiză, pentru a le oferi altora ca o concepție, ca o norma mai justa de comportare, ne dăm semna că funcția cuvântului nu stă în revelarea gratuită și teoretică de mistere idee care stă la baza întregii filosofii a lui Lucian Blaga, ce e lipsită de orice obligament etic ci el exprimă o pretenție, un îndemn, o voința de-a obliga și are o uriașă putere
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
al sentimentelor, atmosfera ambiguă se regăsesc și în nuvelele din Abecedar de povestiri populare (1930), după cum revin, în mai mare sau în mai mică măsură, și în romane. Totodată, în multe proze atmosfera este invadată de oniricul îmbinat cu semne, revelări ale sacrului, deseori putându-se observa chiar parodierea vechilor scrieri biblice. Textul nuvelelor este concentrat, iar personajele sunt încercate parcă de convulsii aflate la granița normalității, experimentând neîncetat, și pervers uneori, în zona unei sexualități atotstăpânitoare. Pe de altă parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]