784 matches
-
sunt în chip evident ale lui Platon crede și Petru Creția care, de asemenea, sintetizează motivele pentru care Platon a pus în gura Diotimei ceea ce punea de obicei în gura lui Socrate. Motivele ar fi: doctrina Diotimei are un caracter revelat, fapt care nu contravine funcției sacerdotale, dimpotrivă; discursul Diotimei e, totuși, un elogiu, deși de alt fel. Fiindcă acesta era și „programul” serii și Socrate nu era obișnuit să rostească elogii, transferă Diotimei sarcina pentru a nu fi nepoliticos față de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ale lui Valla, un manuscris pe care-l descoperise în biblioteca mănăstirii norbertiene din Parc, lângă Louvain. Apoi el redactează cele două parafraze ale Eleganțelor limbii latine ale aceluiași. Pasiunea pentru latină, necesitatea de a lucra asupra surselor textelor pretins revelate, de a le citi ca filolog, deci ca istoric, Erasmus le are de la maestrul său italian, căruia îi va face foarte de timpuriu elogiul în corespondența sa. Iar atunci când scrie Eseu asupra liberului arbitru î1524), influența lui Lorenzo Valla nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
unei școli care nu se reduce doar la texte, la documentele și la cărțile copiate de generații de glosatori cu spiritul critic adormit. Primul care transcrie prima eroare strecurată de un compilator rău intenționat sau prost informat fabrică un adevăr revelat pe care generații întregi se mulțumesc să-l reproducă - în cea mai mare parte a cazurilor, cu ajutorul Universității. Foarte adesea, în istoria filosofiei, adevărul se reduce la suma locurilor comune cristalizate de obișnuință și de lenea intelectuală. Epicur nu s-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe care nu-l condamnă din moment ce Îl consacră ca obiect de studiu, iar râsul e pentru Jorge Într-un raport antinomic cu credința. Arogându-și dreptul de a lua totul În derizoriu, el deschide calea Îndoielii, care este dușmanul adevărului revelat: - Dar ce te-a speriat În discuția aceasta despre râs? Nu faci să piară râsul dând pierzaniei această carte. - Nu, desigur. Râsul este slăbiciunea, putreziciunea, lipsa de gust a cărnii noastre. Este gâdilatul pentru țăran, nerușinarea pentru bețiv, chiar și
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Facultatea de Litere și Filosofie (secția limbi moderne) a Universității din București. Din cauza sănătății precare, nu a profesat niciodată. Luminoasă prezență în viața culturală a Brașovului, G.-V., devenită soția poetului D. Gherghinescu-Vania, a fost și ea o subtilă scriitoare, revelată postum prin fragmente de jurnal și decupaje din corespondență, ce intră în Cartea pierdută (1973) și în epistolarul (scrisori către Lucian Blaga, din anii 1941-1948) intitulat, după cuvintele lui Blaga, Domnița nebănuitelor trepte (1995). Dintr-o exigență extremă (dar și
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
Neculce, dar conține și adaosuri (unele dintre acestea putând fi atribuite cronicarului, altele aparținând strict copistului), care corectează și anumite exagerări ale autorului (în genere, cele xenofobe). Ediția, prevăzută un studiu și cu un aparat critic complex, luminează atelierul cronicii, revelat acum - afirmă editorii - ca „mai laborios, cu reveniri și reformulări ale judecăților de valoare asupra personalităților și evenimentelor, cu suplimentarea și revizuirea propriei informații, cu o preocupare sporită în ceea ce privește judecata urmașilor asupra paginilor sale”. SCRIERI: Fapte trecute și basarabeni uitați
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
spre Dumnezeu. Contemplarea e o operă a intelectului. Cassian reia schema origeniană a lui Evagrius, eliminând sau atenuând concepția „gnostică” ce stă la baza ei. Există două momente ale spiritualității, unul teoretic și celălalt practic; teoria este contemplarea misterului divin revelat, dar această contemplare nu se sprijină exclusiv pe o atitudine de separare de viața trupului, nu este încredințată exclusiv intelectului. Cu siguranță, viața contemplativă e mai presus decât viața activă, înțeleasă ca mortificare a pasiunilor. Dar viața contemplativă este și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și universale. Pe urmele lui René Guénon, mentorul său spiritual, L. aprofundează cu fiecare scriere secretele științelor așa-numite tradiționale, științe care, transmise prin inițiere de la maestru la discipol, sunt socotite a perpetua de-a lungul generațiilor adevărul metafizic primordial, revelat unui număr restrâns de „aleși”. Iar calea cea mai sigură pentru surprinderea acestui adevăr este studiul mitului. Spre deosebire de mentalitatea modernă, pentru care mitul nu este altceva decât o fabulă, o poveste, științele tradiționale îl consideră a fi explicația ontologică a
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
cu excepția notării datei, nimic din ceea ce se înțelege de obicei printr-un jurnal, însemnările lui L. transpun pas cu pas desăvârșirea sa spirituală ca transmutare inițiatică în acord cu regulile științei tradiționale - a trecerii „plumbului” existenței cotidiene în „aurul” adevărului revelat. Toată critica mateină a vorbit de ezoterismul Crailor... V. Lovinescu vrea să dovedească mai mult decât atât: Craii... este o scriere deliberat hermetică, un Athanor, un «vas filozofal» alchimic, în care aflăm toate simbolurile hermeneutice fundamentale (de la «crucea cosmică» la
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
302-308; Cornel Ungureanu, „Strada care urcă la cer”, O, 1978, 5; Monica Lazăr, „Strada care urcă la cer”, CRC, 1978, 7; Doinaș, Lectura, 175-181; Felea, Aspecte, II, 20-27; Cornel Regman, „Timp scufundat”, VR, 1981, 9; Nicolae Balotă, Timp scufundat și revelat, RL, 1981, 39; Doina Uricariu, Utopia lui Dominic Stanca, RL, 1981, 45; Vartic, Modelul, 152-163; Ion Lungu, O carte reprezentativă, ST, 1982, 5; Gheorghe Tomozei, Un mare scriitor - Dominic Stanca, F, 1983, 10; Valentin Tașcu, „Un ceas de hârtie”, ST
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
spre Dumnezeu. Contemplarea e o operă a intelectului. Cassian reia schema origeniană a lui Evagrie, eliminînd sau atenuînd concepția „gnostică” ce stă la baza ei. Există două momente ale spiritualității, unul teoretic și celălalt practic; teoria este contemplarea misterului divin revelat, dar această contemplare nu se sprijină exclusiv pe o atitudine de separare de viața trupului, nu este încredințată exclusiv intelectului. Cu siguranță, viața contemplativă e mai presus decît viața activă, înțeleasă ca mortificare a pasiunilor. Dar viața contemplativă este și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
problemă de relație, de acord, pentru cei care vin În contact cu mine. Acordul dintre persoane nu este posibil decât printr-o cunoaștere interpersonală. Dar acest lucru Îmi arată că, deși sunt unic, eu am sau port În mine dualitatea (revelată metodologic de reflecție În câmpul conștiinței meleă naturii mele ca ființă umană: cel ce sunt și cel care Îl gândește pe cel care sunt. Eu sunt unic ca natură, dar ca ființă, În planul conștiinței mele sunt dublu. Din acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
începuturi până azi, înțelesuri descoperite în vorbire, în literatură și cultură. T. este, înainte de toate, un practician al stilisticii literare, preferând analiza, examenul simpatetic al textelor, în cursul căruia fiecare amănunt, fiecare nuanță, reperate cu har, sunt raportate la ansamblu, revelat astfel ca o „lume”, dintr-o perspectivă mai puțin frecventată de critică. SCRIERI: Studii de stilistică eminesciană, București, 1965; Stilul artistic al lui Ion Creangă, București, 1969; Expresia artistică eminesciană, Timișoara, 1975; Dincolo de cuvânt, București, 1976; O seamă de cuvinte
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
Idealiștii pasionali Această grupă cuprinde indivizi înclinați în a adopta sau în a adera la o credință, sau sectă, care să se transforme în convingere, dominând gândirea și comportamentul lor. Ei reprezintă acea categorie de bolnavi psihici care admit „adevăruri revelate”, „intuiții irecuzabile”, „certitudini supranaturale” etc. Din punct de vedere clinico-psihiatric se notează următoarele forme: idealiștii îndrăgostiți, marii mistici, care de fapt nu interesează sfera psihopatologiei, ci numai bolnavii „deliranți mistici” diferiți de primii, inventatorii, reformatorii religioși de tipul „deliranților profetici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neobișnuit „caz” din istoria pedagogiei europene și analiza sa printr-o hermeneutică situațional-contextuală. Înaintea Iluminismului, cu care a debutat Era Modernă a Europei, au existat „iluminații”. Zorii Iluminismului par a fi marcați de victoria definitivă a Adevărului Cercetat asupra Adevărului Revelat. Evul Mediu debutase cu domnia absolută a celui din urmă. „Știința păgână” a elinilor fusese repudiată de creștinism cu brutalitate. Vreme de un mileniu, cultura europeană a mortificat pe Epistemè și a glorificat pe Pistis. Cele două dimensiuni ale spiritului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din urmă. „Știința păgână” a elinilor fusese repudiată de creștinism cu brutalitate. Vreme de un mileniu, cultura europeană a mortificat pe Epistemè și a glorificat pe Pistis. Cele două dimensiuni ale spiritului „funcționau” total diferit, urmând principii opuse. Aflarea Adevărului Revelat urma o regulă simplă și comodă: „Crede și nu cerceta!”. În schimb, aflarea Adevărului Cercetat reclama principiul dificil și nesigur al neîncrederii. Regula dubitației nu a putut fi formulată, explicit, decât târziu, când Descartes a îndrăznit să proclame vestita lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spre a ajunge la Cer; nu este nici Michelangelo, care se încăpățânează să-l sculpteze pe piticul David mai gigantic decât Goliath. Pe scurt, Homo pansophicus nu este „titanul” Renașterii. Pansophia christiana nu se rezumă, dar se sprijină pe Adevărul revelat; ea își extinde împărăția asupra întregii cunoașteri omenești, dar își are izvoarele în Atotștiința Sacră. Prin urmare, Homo pansophicus nu-i doar un erudit. Pe lângă eruditio, el este înzestrat cu moralitas și pietas. Situarea sa în centrul Creației îl determină
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pansophicus va putea lua parte și înțelege profund miracolul nocturn al resurecției hristice. A doua zi le va putea pătrunde surâzător și duminical în lumea a șaptea, mundus spiritualis, „lumea evlaviei și a religiei”, care permite accesul deplin la partea revelată a pansofiei. Este lumea senectuții senine, când Homo pansophicus este pe deplin pregătit să înceapă o nouă săptămână, de data aceasta eternă. Pentru această trezire din dimineața unei noi zile de luni este necesar formidabilul antrenament pansofic. Comenius nu uită
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
transformării lor în demersuri științifice coerente, dar și un impuls pentru adâncirea în continuare a prăpastiei culturale dintre „învățământul umanist” și „învățământul realist”. Odată cu Revoluția franceză, școala s-a separat de Biserică abandonând misiunea grea de a sluji autoritatea Adevărului Revelat. În școlile iluministe, Sfânta Scriptură a fost înlocuită cu „marea carte a Adevărurilor Cercetate”, Enciclopedia. Curricula iluministe au păstrat structura alcătuită din cele septem artes liberales, dar misiunea religioasă care le reunea a fost abandonată și curând s-au separat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
știința s-a semețit să uzurpe rolul milenar jucat de religie. De atunci și până de curând, ideile lui Francis Bacon și René Descartes ne-au lecuit nedumerirea originară și rănile spirituale. Adevărul cercetat a învins în bătălia cu adevărul revelat. Cel din urmă mai agonizează doar la periferia supratehnologizatei Rome și a Ierusalimului înarmat până în dinți. Științele experimentale și pozitive ne-au dictat cu măiestrie modul de a percepe și a trăi realitatea. Au descris-o ca pe un teren
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
perfectă”, creație a divinității iudeo-creștine, nu era decât o variantă a „lumii armonioase” stăpânite de zeii olimpieni platonico-pitagoreici. Începând însă cu Renașterea, viziunea asupra lumii a început să se modifice. „Lumea lui Dumnezeu” a început să devină „Lumea Omului”. Adevărul revelat a început să cedeze locul adevărului cercetat - produs al minții omului. Tronul celest al lui Dumnezeu - centru al Lumii - a fost uzurpat de l’uomo unico, l’uomo universale, pe care Pico della Mirandola îl descria ca pe un Titan
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2000; Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii, București, 2000; Scrisori către lady Di, Craiova, 2003. Traduceri: Loredana Bogliun, Vorbind despre noi, Craiova, 1989; Alberto Moravia, Cum să trăiești cu o soție necredincioasă, Craiova, 1991; Mimmo Morina, Kuma. Oracol despre cuvântul revelat, Craiova, 1991; Antonino Contiliano, Exilul utopiei, Craiova, 1991; Cartea tibetană a morților, Craiova, 1992; Giovanni Verga, O păcătoasă, Craiova, 1994; Leonardo Sciascia, Cu orice risc, Craiova, l995; Sören Kierkegaard, Maladia mortală, pref. trad., Craiova, 1997; Umberto Eco, Cinci scrieri morale
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
secundar, absolvit în 1910 la Liceul Internat din orașul natal, a fost decisiv pentru formația științifică a lui N. Când își începea studiile universitare, la secția de limbi clasice a Facultății de Litere din Iași, avea deja o pregătire serioasă, revelată atât de câteva traduceri din Teocrit date la iveală în 1911 în „Convorbiri literare”, la care va continua să colaboreze destul de susținut și mai târziu, cât și de o lucrare de seminar, intitulată Despre utilitatea studiilor clasice, apărută în același
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Eseu despre poezia lui Aurel Pântea, Cluj-Napoca, 2002; Anatomia frigului. O analiză monstruoasa, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Ion Pop, Aurel Pântea în monografie, „Piața literară”, 2002, 13; Livius Ciocârlie, Scrisoare pe marginea unei cărți, VTRA, 2002, 5-6; Nicoleta Cliveț, Postmodernismul revelat, „Cuvântul”, 2002, 7; Al. Cistelecan, Extras dintr-un manuscris, VTRA, 2002, 8-9; Nicoleta Sălcudeanu, O carte prea perfectă, „Discobolul”, 2002, 7-9; Ana-Roxana Mihalache, „Între extreme”, ECH, 2002, 10-11; Catrinel Popa, Virgil Podoaba despre Aurel Pântea, OC, 2002, 135; Rareș Moldovan
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
acest punct de vedere, solidaritățile familiale, prin efectele lor redistributive, Întăresc procesele redistributive ale politicilor sociale. Diversitatea reciprocităților - legăturile din cadrul familiei ni se dezvăluie În toată profunzimea istoriei lor atunci când sunt reconstituite pornind de la persoanele vârstnice. Prin intermediul acestor legături este revelată diversitatea formelor de schimburi restrânse sau mai largi, sunt identificate reciprocitățile directe sau indirecte, imediate sau diferite În timp. Sugestivă, În acest sens, este perspectiva deschisă de Marcel Mauss (1923/1960, 145-312), care subliniază că toate formele de schimburi se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]