568 matches
-
de un dramatism al relațiilor, chiar de o destructurare a instituțiilor ce au consacrat principiul natural constitutiv al familiei. Retorica invocată este departe de a rămâne cantonată în sfera privată a relațiilor dintre bărbați și femei, adică în familie. Ea reverberează în structura socială a societăților noastre contemporane într-o asemenea măsură, încât putem spune fără exagerare că multe dintre cele care se vor întâmpla în economie, politică sau cultură depind de recunoașterea și afirmarea noilor roluri ale femeilor și bărbaților
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
toți cei implicați să le accepte necondiționat și mai ales să le practice consecvent. Conflictele personalizate dintre bărbați și femei relevă de fapt acele conflicte din structura socială care se rostogolesc peste sferele private ale vieții, pentru ca apoi acestea să reverbereze din nou într-o structură socială care se schimbă. O astfel de afirmație o consider importantă. Ea nu se referă doar la viața de zi cu zi a bărbaților și femeilor, a familiilor și a copiilor, ci vizează ordinea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
familiei nucleare tradițional constituite și fără schimbarea structurilor instituționale existente ale pieței muncii ar fi posibil să se înlăture stereotipurile de gen tradiționale. O astfel de abordare separă familia de structura socială și chiar speră că schimbările din prima ar reverbera în cealaltă. De exemplu, ar admite că inegalitățile de gen din structura socială ar fi anihilate de construcția egalității parteneriale în familie. O astfel de abordare este evident naivă sociologic. Instituțiile și structurile sociale sunt interferente, una facilitează sau blochează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a constituit tradiționalitatea relațiilor de gen. Când avem în vedere prima sursă, constatăm că expresivitatea acelor relații de gen din familie care sunt specifice modernității recente este prezentă cel mai adesea în bucătărie și în dormitor, pentru ca alteori să-și reverbereze ecourile în întâlnirile cu socrii și prietenii, ba chiar să apară pe ecranele TV în emisiuni care exploatează sentimente de nefericire sau dorințe de recunoaștere. O astfel de stare este asociată cu o anume pudicitate a familiei, care tradițional și-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unii, cu amnezia. Încrederea în sine a unei adevărate inteligențe nu se poate disocia de exigența unui dialog constant cu bogățiile de gând și vis care o precedă. Într-o asemenea perspectivă, tradiția apare ca prag al unei construcții înnoitoare. Reverberând țeluri aflate în penumbra uitării, împotrivindu-se grăbitei înstrăinări de sine a veacului, tradiția pune temelia înțelepciunii. Cum poate depăși tradiția prestigiul echivoc al „tradiționalismului”? Cum se folosește majuscula în cazul Tradiției fără a se recurge la gnoză? De ce este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Noul Teolog se împletește prin câteva sonore metafore nupțiale cu motivul depășirii doxologice a distanței dintre lumea creată și slava „dimprejurul” lui Dumnezeu (aici silezianul redând o imagine tipică pentru Grigorie de Nyssa, s. 234). Viziunea angelică a parcursului ascensional reverberează, măcar în parte, învățătura unui Dionisie Areopagitul. Ne vom reaminti aici că universul autorului bizantin prezintă rosturile îngerului în simfonia nesfârșit de bogată a întregii ierarhii cerești - „o comunitate mântuită și mijlocind mântuire”1. Ierarhiile sunt ferestre deschise luminii care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
diferit, gesturile consecutive micromâncărimilor de pe brațe și antebrațe transmit mesaje cu un conținut la fel de semnificativ. Micromâncărimile sau reprimarea dorințelor Ne mângâiem brațele și antebrațele când ne simțim bine și declanșăm micromâncărimi în aceste zone atunci când în noi izbucnesc contradicții. Acestea reverberează în trup și apar „mâncărimile”. Atunci când trebuința emoțională de deschidere nu este acceptată definitiv, „ne mănâncă”. Două atitudini mentale diferite se exprimă prin două gesturi diferite. Observați evoluția atitudinii mentale a lui Syner între prima și a doua ilustrație. În
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Mai întâi, Cetatea și Dunărea, realități interferente, puncte de reper în peisaj (exterior și interior), apar disputate de viață și de fantasmaticul ei dublu. Și în nebuniile de-o clipă ale lui Șefki, în învălmășeala gândurilor, în visele sale treze, reverberează concomitent impulsul spre viață și simțământul zădărniciei. Cea mai rezonantă și somptuoasă imagine a întâlnirii vieții cu nemișcarea o răsfrânge un personaj, Vicie, neguțătoare de aur și nestemate. Din bocceaua ei, destăinuită cu gesturi încetinite, după anume reguli și dichisuri
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
actuale. Înțeles uneori ca o cale de dispariție a particularităților și de impunere a unor modele generalizatoare (și, de aici, unele reacții vehemente de respingere), alteori ca o mișcare de unificare naturală a structurilor și modurilor de acțiune, mondializarea a reverberat într-un mod specific și la nivelul strategiilor de realizare a educației. Tendința convergenței modelelor și a realizării unor concordanțe parțiale între mai multe sisteme naționale de educație (sub aspectul conținuturilor, proceselor, validărilor etc.) este din ce în ce mai evidentă. Ceea ce la un
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cunoașterii, despre industrializarea învățământului, despre piața de formareă Sub impulsul conjugat al noilor tehnologii informaționale, dar și al liberalizării capitalului, domeniul educației și al formării intră sub zodia unor prefaceri fundamentale de ordin structural și procesual. Această tendință „externă” poate reverbera, într-un mod specific, și la nivelul dispozitivelor „tehnice” interne, al strategiilor didactice care se vor replia corespunzător. Pedagogicul pare din ce în ce mai ocultat, instrumentalul ocupând întâietatea. Până nu demult, sistemul de învățământ, caracterizat printr-o inerție adesea criticabilă, resorbea tehnicul mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin decența rostirii. Poetul schițează adesea mici solilocvii pe teme morale, cochetează fără exagerare cu tonul gnomic. Tabloul general e al unei cronici a înțelepciunii eului liric prin acomodare cu contingentul. „Peisagistica lăuntrică” și cea exterioară intră în comunicare și reverberează în același registru, de regulă fără picturalitate. Se rețin câteva crochiuri „de voiaj”, ocazionale, cu subiect lutețian sau, mai larg, galic, tributare întrucâtva unui anumit „exotism” cultural convențional (Luteția dezbrăcată, Din Turnul Eiffel, Pădurea de la Barbizon, Amurg breton ș.a.), precum și
BALAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
și unele strofe de pastel: „Și liniști galactice-adie;/ sub albul lor cântec stelar / orașul adoarme-n câmpie / cu lună în inelar” (Poarta soarelui). În continuare, B. se va îndruma spre descripția sobră, cu notație eliptică și delicată. Noaptea corridei (1976) reverberează o Spanie pitorească, patrie de elecție a poetului, cu muntoase „spinări jupuite / de vânturi și soare”, reminiscențe maure, toponime a căror simplă rostire induce atmosfera specifică. Cum s-a observat, volumul se resimte de contactul intim cu poezia lui Federico
BALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285588_a_286917]
-
clădirii se Înălța vocea Profetului. Începea În aulă, cu trei etaje mai jos. Se strecura În jos, prin trapa de pe scenă, din care, la vechile Întruniri ale tutungiilor, răsărea fata Rondega, purtând ca veșmânt doar o panglică de trabuc. Vocea reverbera În spațiul Îngust care ducea spre culise, după care intra Într-un canal de Încălzire și circula de jur Împrejurul clădirii, ajungând distorsionată și cu ecou, până când izbucnea fierbinte prin grătarul În fața căruia Îngenunchea acum Desdemona. ― EDUCAȚIA MEA, CA ȘI SÎNGELE REGAL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În fața magazinului, În semn de pace. Dar acum Milton auzi ceva. Clanța de la ușă, parcă. Ascultă. În ultimele câteva ore auzise tot felul de lucruri. Și ochii Îi jucaseră feste. Se ghemui În spatele tejghelei, mijind ochii În Întuneric. Urechile Îi reverberau ca scoicile de mare. Auzea focuri de armă În depărtare și sirenele sunând. Auzea bâzâitul frigiderului și ticăitul ceasului. La toate acestea se adăuga năvala sângelui său, vuindu-i prin canalele din cap. Dar de la ușă nu se auzea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
puiule. Ne vedem dimineață. ― Noapte bună. Dar nu puteam să dorm. Mă tot gândeam la cuvântul acela: „bine“. Ce voia să spună tata? Ce aveau de gând să-mi facă? Sunetele străzii ajungeau până sus În cameră, ciudat de clare, reverberând din clădirea de piatră de vizavi. Ascultam sirenele poliției, claxoanele furioase. Perna mea era subțire. Mirosea a fumător. Dincolo de fâșia de mochetă, mama mea deja dormea. Înainte de conceperea mea, se Învoise să ia parte la planul bizar al tatălui meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Mai puternic. Mai puternic. Mai puternic! Asurzitor! Nu auzeam, nu eram conștient decât de un singur cuvânt. O singură idee: Nemuritor! Nemuritor! Nemuritor! Nemuritor! Una, două, zece, o sută, mii de voci îmi sunau în cap, iar ecourile lor se reverberau de oasele craniului meu, toate spunând același lucru. "Nemuritor". Stai jos! Auzisem ca într-un vis. Vladimir. Nu-l vedeam. Era întuneric și eu eram neputincios. Neputincios în propria minte, propriul trup. Nu puteam face nimic. Eram furios și stăpânit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
crispă pe mâner. Vru s-o scoată din umbra amorțelii din interiorul tecii, dar nu putu. Timp de o clipă, păru să se lupte cu sabia, de parcă ar fi avut o voință proprie, apoi se auzi un clinchet și aerul reverbera de glasul sabiei ce vedea lumina pentru prima oară după mulți, mulți ani. Lama avea un luciu metalic ce oglindea totul și părea să aibă de-a lungul ei, asemeni tecii, dar mai rar, motive vegetale. Eterna! zise Vladimir. Îngenunche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
început să sosească. Trebuie să se grăbească. Mai aruncă încă o privire în urmă, la cuburile lucioase de pe pereții fântânii. Bucățile de sticlă încrustate în căptușeala de mas tic, rășină și bitum par să capteze toată lumina soarelui și o reverberează apoi în jurul lor. Formele unghiulare, cu creste în tonuri mai vii, contrastează plăcut cu bordura din cochilii de scoici. Meșterii care au trudit la această fântână au știut să nu multiplice inutil nuanțele. Predomină albastrul închis și roșul ca focul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
folosiți la Hollywood pe platourile unde se filmează scene de bătăi În bar Între cowboy pentru westernuri. Dacă cineva strănuta sau emitea alte sunete fiziologice involuntare, pereții ar fi tremurat gata să se prăbușească, iar sunetele cu pricina ar fi reverberat de sus până jos și de la un capăt al coridorului la altul. Exact În aceste cutii de rezonanță s-au refugiat prietenii mei. Walter a reușit să-i cazeze În ciuda faptului că Harry Încă nu apăruse și asta era Îngrijorător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
oprit pentru o clipă sub un felinar să-și noteze ceva în jurnal cum avea obiceiul ca apoi să și grăbească pasul pentru a-l ajunge din urmă. Dar nu... Nu era nimeni. Doar propriile sale bocănituri preluate, amplificate și reverberate de labirintul întortocheat al ulițelor prin care părea că rătăcește fără scop precis. Pașii l-au dus însă în centrul labirintului, în parcul municipal. Se așeză pe banca lui, lângă chioșcul fanfarei, unde așteptase atâția ani venirea clienților doritori de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
oprit pentru o clipă sub un felinar să-și noteze ceva în jurnal cum avea obiceiul ca apoi să și grăbească pasul pentru a-l ajunge din urmă. Dar nu... Nu era nimeni. Doar propriile sale bocănituri preluate, amplificate și reverberate de labirintul întortocheat al ulițelor prin care părea că rătăcește fără scop precis. Pașii l-au dus însă în centrul labirintului, în parcul municipal. Se așeză pe banca lui, lângă chioșcul fanfarei, unde așteptase atâția ani venirea clienților doritori de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Mă Îndoiam de existența acelui „frate”... Normal că-i mai ușor să Încui un lacăt cu cifru decît să-l descui! Undeva, mai Încolo, se trînti o poartă metalică ce-mi răsună În urechi precum un oftat din rărunchii pămîntului, reverberînd prin conductele Îngroapte. Un lătrat slab rupse apoi liniștea din jur. Voiam să urinez și nu Îmi mai puteam stăpîni un tremur involuntar. Cred că ajunsesem la capătul puterilor. Aveam impresia că a Început să sclipească zăpada, dar mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
șterse geamul aburit cu palma. Aveam impresia că vrea să spună ceva. Nori plumburii se adunaseră undeva dincolo de calea ferată. Locul din mașină părea atît de strîmt, Încît n-aveai nici măcar cum să te miști. Îi auzeam parcă bătăile inimii reverberînd În propiu-mi trup. N-am scos nici o vorbă, de-al naibii ce eram. — Bine, vă spun. Întinse o mînă, se foi puțin și privi În gol, undeva departe. Vă rog să Închideți radioul. — Da, ar fi mai bine să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
să se ajungă la semnarea contractului, atunci aș fi putut să stabilesc o legătură cu dispariția LUI. Dar nu este cazul și constat cu dezamăgire că iar mi-am consumat bateriile magnetofonului În van. Undeva În zare răsună o explozie, reverberînd de ambele părți ale dealului În ecouri prelungi. O fi fost rateul vreunui motor puternic. Am apăsat pe butonul magnetofonului și am luat-o În urma tînărului care rostogolea cu Îndemînare butelia. — În legătură cu afacerile... credeți că există cineva care să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
FÎșii de teren, tăiate de mașini pe șenile, ca niște modele ornamentale, se strecurau printre ele. Un drum provizoriu făcea legătura Între șantier și strada principală. Deodată răsună o sirenă undeva peste rîu și huruitul motoarelor și al mașinilor care reverberase pînă atunci sub cerul Întunecau fu redus la tăcere. Trei camioane porniră dinspre cantină spre șantier. Fiecare camion avea, se pare, destule ajutoare și, privind insistent zona luminată, mi-am dat seama că se lucra În schimburi, neîntrerupt, douăzeci și patru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]