420 matches
-
acum de frumoasele principii exprimate de Wilson, principii în numele cărora orice comunitate etnoculturală e în drept să pretindă autonomie. Numai că între principii și realitate distanța era considerabilă. Se poate spune că odată cu sistemul de la Versailles s-a născut și revizionismul, ideea unui alt echilibru, care a produs noi tensiuni și în cele din urmă un alt război mare, ale cărui consecințe dramatice se cunosc. Divizată în două lagăre, cu supraputeri deținătoare de armament atomic, lumea a trăit, decenii în șir
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
privațiunile la care fusese supus Mihail Sebastian sub un regim represiv de dreapta care nu se putea compara totuși decât cu stalinismul, nu cu ceaușismul; Nicolae Manolescu, într-o luare de poziție stridentă, a intrat pe terenul extrem de periculos al revizionismului și negaționismului, lăsând unora impresia că îl apără, fie și oblic, pe proteicul radical Roger Garaudy (una din ilustrațiile perfecte ale similitudinii dintre extrema stângă și extrema dreaptă). Liiceanu și Manolescu au fost imediat executați, în țară și în străinătate
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe care le cunoscuse direct; polonezii și cei familiarizați cu istoria poloneză recunosc ușor personajele reale care l-au inspirat pe Mißosz, de la Koßakowski (acest mare „sceptic fascinat de credință” - formula e a lui Kenneth Minogue -, convertit succesiv la stalinism, revizionism marxist, conservatorism și catolicismul pe care-l combătuse în tinerețe pe terenul unei opoziții tomiste între rațiune și credință) la Zbigniew Herbert (inițial cu totul de partea lui Julien Benda, apoi tot mai apropiat de disidența anticomunistă). Acțiunile și motivațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu UE. Acum, proiectul Ahtisaari constată eșecul Planului de Stabilitate și, pentru a-l justifica, acuză Acordul final de la Helsinki din 1975, care a fost pentru noi toți, cei care ne-am angajat din 1990 să combatem orice fel de revizionism și naționalism în regiune, un argument esențial. Întorsătura pe care a luat-o problema Kosovo este umilitoare, căci ea tinde să justifice discursul antioccidental asupra modului arbitrar de a acționa al marilor puteri, care decupează lumea după bunul lor plac
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
manual ar merita să fie scos în piața publică și ars" (Pârâianu, 2002, p. 94). Canonada împotriva manualului a fost continuată de mass-media, unde subiectul a inflamat spiritele pentru următoarele două săptămâni. Denunțat ca antinațional și ca expresie a interesele revizionismului maghiar, sub presiunea publică, politică și a mass-media (ai cărei reprezentanți au pronunțat cele mai categorice incriminări la adresa manualului, ca de exemplu Cristian Tudor Popescu și Marius Tucă), manualul a fost retras din ordinul noului ministru al educației, Ecaterina Andronescu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bună" decât perioada comunistă a fost recodată ca "Perioada actuală este mai bună", în timp ce răspunsurile potrivit cărora perioada actuală este "mai rea" și "mult mai rea" decât cea comunistă au fost recodată ca "Perioada comunistă era mai bună". 36 Termenul "revizionism", încetățenit în vocabularul istoriei academice, este pe de-a-ntregul neinspirat întrucât semantica sa sugerează că concluziile istorice, odată formulate și acceptate prin consensul majoritar al comunității de specialiști, intră în categoria enunțurilor definitive, devenind, ipso facto, nerevizuibile. Or, această concepție
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
slujba boierimii, ei vor să lovească în interior populația țării. Să ne răpească puținele libertăți, să ne facă să strângem și mai mult c ureaua și în locul deplinei dezvoltări, a independenței naționale, să ne pună jugul imperialismului hitlerist și al revizionismului hortist. Aceasta n‐o vrem noi, n‐o vor antifasciștii, n‐o vrea poporul întreg. Și n‐au vrut‐ o și nici nu o vor cei peste 1500 de antifasciști care zac în temnițele țării române ști. Luptătorii pentru interesele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
parteneri. Relațiile Japoniei cu SUA și cu China au dat semne de tensionare, iar acest fapt crește neliniștile cu privire la securitatea din regiunea Asiei de Est. Conform neorealismului, cu siguranță că afirmarea Chinei ca putere regională majoră a alarmat cu privire la efectele revizionismului său asupra balanței de putere. De asemenea, instituționalismul oferă o perspectivă utilă pentru analiza unor aspecte ale strategiilor celor trei țări. Comportamentul Germaniei față de cadre multilaterale precum NATO, UE și unele regimuri economice globale este, cu siguranță, foarte mult influențat
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
probabil că restructurarea relațiilor de securitate ale SUA cu Japonia și reducerea prezenței militare americane în regiune vor oferi un mijloc eficient pentru creșterea stabilității regionale. Mai mult, comportamentul asertiv al Chinei nu trebuie privit întotdeauna ca decurgând dintr-un revizionism chinezesc agresiv. Politica SUA poate, la rândul ei, să trimită un mesaj neclar către Beijing și să genereze o reacție negativă, implicând că și America trebuie să-și asume o parte din responsabilitate pentru perioadele în care relațiile nu au
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a Franței și Angliei, sacrificarea Cehoslovaciei și chiar a Austriei prin pasivism și conciliatorism, dispariția Ligii Națiunilor (ca urmare a boicotului promovat de Germania și URSS) sunt puncte de plecare în modificările raportului de forțe ce au urmat Primului Război Mondial. Ascensiunea revizionismului, încurajat de ideologia fascistă și de nazism, instaurarea dictaturii în cea mai mare parte a țărilor europene au determinat statele vizate să încheie tratate de alianță regională și europeană. Contextul internațional părea a fi favorabil promovării unor politici de securitate
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
urma să trăiască laolaltă cu poporul român, este de a înțelege [...] că nici o agitație sterilă nici un fel de afirmare lipsită de înțeles, goală de înțeles, venită de peste hotare, nu poate schimba situația". Mai departe, Pătrășcanu acuza guvernul de la Budapesta de "revizionism" și de tentative perseverente de a modifica noile granițe ale României. Dar "A cere revizuirea frontierelor este un amestec în treburile noastre interne" (Constantiniu: 2001, 143-146, subl. în orig.). Reacțiile nu au întârziat să apară. În ședința Biroului Politic, convocată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
națională". "Greșesc acei tovarăși români care nu precizează că Transilvania a fost alipită României democratice", prelungește Dej șirul acuzelor. Apoi lansează un avertisment voalat asupra viitorului politic al lui Pătrășcanu, afirmând că "nu poate fi combătut cu succes șovinismul și revizionismul, dacă nu se combat cu toată hotărârea și nu se elimină influențele șovine și reprezentanții lor ce pătrund în partid" (Dej: 1952, 95-96, subl. în orig.). În ciuda formației sale de jurist, Pătrășcanu nu a fost invitat să contribuie la elaborarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a urmat alegerii sale în funcție, acesta "a început să atace cu egală vigoare staliniștii dogmatici și reformiștii eclectici". Sensibil la pericolul subminării comunismului printr-un exces de democratizare, Gomułka va declara hotărât că ""Dogmatismul nu poate fi vindecat de revizionism"" (Taras: 1986, 54-55). Scurtul puseu liberal experimentat de către societatea, PMUP și statul polonez va intra astfel pe o pantă descendentă, pe măsură ce liderul în care fuseseră investite atâtea speranțe își consolida poziția și reușea să manipuleze cererile populare prin intermediul unui tot
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
iugoslavi. Aceștia, așa cum urmează să vedem, avuseseră o atitudine ambivalentă față de revoluția maghiară, fapt care a afectat încă o dată relațiile dintre Belgrad și Moscova, deși nu la aceeași intensitate ca în timpul conflictului Tito-Stalin. "Dogmatismul" trebuia considerat la fel de periclitant ca și "revizionismul" pentru comunismul internațional, argumentau reprezentanții Poloniei, care nu aprobau nici "tezele despre rolul Uniunii Sovietice în fruntea țărilor socialiste și ca centru al unității mișcării comuniste internaționale" (Cătănuș: 2004a, 28). Ungaria, pe de cealaltă parte, a avut o evoluție diferită
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de altfel, a fost receptivă la evenimentele din Ungaria, confirmând astfel temerile PMR, care a luat numeroase măsuri de securitate în vederea prevenirii unei revoluții române (Bottoni în Cătănuș, Buga: 2006, 381-385). Pe de altă parte însă, este total improprie considerarea revizionismului ca unul dintre principalele imbolduri ale revoluției maghiare. Așa cum remarcă și Andor Horváth sau Tibor Méray, în documentele oficiale ale revoluției maghiare nu există referințe iredentiste la problema Transilvaniei (Horváth în Jela, Tismăneanu: 2006, 136; Méray: 2000, 338-339). Chiar dacă manifestări
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
două state (Lungu, Rețegan: 1996, 394). Hrușciov a interpretat acest comportament drept o acțiune "îndreptată împotriva unității țărilor lagărului socialist" prin care Iugoslavia a "căutat să-și sporească prețul pe arena internațională" (Hrușciov: 1959, 610-611), acuzând periodic în anii următori "revizionismul" iugoslav și masiva contribuție americană la "construirea socialismului" în această țară (Hrușciov: 1959, 566, 587, 590, 609-628). Pe scurt, se poate afirma că Iugoslavia a căzut în capcana revoluției maghiare, după ce inițial sperase, la fel ca și Uniunea Sovietică, să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în raport cu "imperialismul", a cărui sucombare datorită "contradicțiilor interne" era doar o chestiune de timp; aspirațiile statelor socialiste pentru o dezvoltare pașnică și evitarea conflictelor militare; succesele partidelor comuniste "în combaterea sectarismului și dogmatismului, prin înlăturarea consecințelor cultului personalității" și respingerea "revizionismului" (iugoslav), concomitent cu apărarea "purității" ideologiei marxist-leniniste. Aspectul cel mai apreciat de către comuniștii români a fost acela că partidele comuniste urmau să interrelaționeze în baza "internaționalismului proletar", combinând ""unitatea strânsă, colaborarea și lupta comună a tuturor partidelor muncitorești și revoluționare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care dăunează, prin absența compromisurilor văzute ca o adeziune la puritatea idealului revoluționar, intereselor mișcărilor comuniste în ansamblu), în timp ce ultimii îi acuzau pe primii, datorită acceptării recente a posibilității de a se ajunge la comunism și pe cale pașnică, parlamentară de "revizionism" și de "trădare" a principiilor marxist-leniniste clasice (Soulet: 1998, 138-146; Copilaș: 2009c, 97-111). Încă de la primele semne ale disputei între cei doi coloși ai lumii comuniste, RPR s-a plasat, din convingere, de partea Moscovei (Neagoe-Pleșa, Pleșa: 2006, 246-247). Poziția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
unde patimile na? ionaliste s�nt mai pu? în �nd�rjite că �n Europa central? r? s?ritean?. Dac? E.�H.�Carr are dreptate, �nseamn? c? modific? rile generale produse �n scrierea istoriei apar de la o genera? ie la alta. Noi le numim revizionism, un termen inadecvat, chiar dac? istoria manifest? o anumit? preferin?? pentru el. Dac? ne g�ndim la schimb? rile spectaculoase petrecute �n Europa central? r? s?ritean? �ncep�nd cu 1989, aproape c? nu exist? �ndoial? asupra faptului c? vor ap
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi agresive ? i pe for?? �5. ?în�nd cont de toate acestea, analiza aceasta nu este exhaustiv?. Rom�nia era aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro? ungar ? i a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit �mpotriva revizionismului. To? i politicienii aveau preten? îi revizioniste �nainte de a ajunge la putere; odat? ajun? i �n cabinete, orice preten? ie revizionist? era dat? uit? rîi, din respect fă?? de sentimentele regelui. Regele p? stră distan? a �ntre societatea rom�neasc? ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o? vene? iene. Iorga nu avea prea mult? simpatie fă?? de aspiră? iile croa? ilor, fă?? de caracterul croat al Dalma? iei sau de inten? iile italienilor �n aceast? privin??. Chiar ? i dup? ce Mussolini a devenit sus? în? tor al revizionismului maghiar, Iorga a continuat s? cultive no? iunea cooper? rîi rom�no? italiene. Dar Italia era slab? ? i nu prezenta garan? îi: se pare c? Iorga nu a prea pus la inim? descrierile tipurilor politice italiene ale lui Gregorovius: Machiavelli
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un gest �n favoarea Ungariei, �ncerc�nd s?? i �napoieze c�teva zone locuite doar de unguri. �n ciuda faptului c? �l admira pe Măsar? k, Iorga a avertizat c? un asemenea gest va deschide o cutie a Pandorei, �ntruc�ț era convins c? revizionismul integral ? i nu autodeterminarea era scopul urm? riț de unguri; �Scopul ungurilor este s? restaureze �Ungaria a? a cum a fost ? i cum Ungaria nu poate fi��20. S? medit? m pu? în asupra rezultatului ofertei lui Măsar? k. Guvernul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i a unei pozi? îi de importan?? european? (elementul maghiar domină �n Imperiul austro? ungar) �n schimbul uneia de relativ? insignifian?? , ? i toate acestea �n numele �autodetermin? rîi� at�ț de cinic aplicat?! Datorit? acestui e? ec al autodetermin? rîi pentru unguri va deveni revizionismul maghiar at�ț de puternic. Iorga sus? inea c? nu autodeterminarea, ci restitutio ad integrăm era scopul urm? riț de unguri. Versailles era locul unde acest lucru putea fi verificat! Dar nu s? a �nt�mplat a? a. �n ceea ce prive? te
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
chide u? a �n nas�78. Dup? r? zboi, Iorga avea inten? îi bune fă?? de ungurii din Transilvania, at�ț cre? tini, c�ț ? i evrei, �n cadrul Rom�niei Mari. Dar atunci c�nd a �nceput s? se loveasc? de realit?? ile revizionismului maghiar din? untru ? i din afara Transilvaniei a ajuns la o concluzie pragmatic?: ungurii din Transilvania trebuie s? renun? e la revizionism, dup? care vor primi drepturi ? i vor fi accepta? i �propor? ional� cu loialitatea lor ? i cu recunoa? terea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�ț ? i evrei, �n cadrul Rom�niei Mari. Dar atunci c�nd a �nceput s? se loveasc? de realit?? ile revizionismului maghiar din? untru ? i din afara Transilvaniei a ajuns la o concluzie pragmatic?: ungurii din Transilvania trebuie s? renun? e la revizionism, dup? care vor primi drepturi ? i vor fi accepta? i �propor? ional� cu loialitatea lor ? i cu recunoa? terea de c? tre ei a Rom�niei Mari79. Rom�nii nu au mers at�ț de departe că ungurii �n campania de rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]