32,806 matches
-
3. În motivarea sesizării de neconstituționalitate, autorii arată că, în data de 23 noiembrie 2021, Biroul permanent al Senatului a luat în dezbatere și a decis punerea pe ordinea de zi a plenului Senatului din aceeași zi a propunerii de revocare a doamnei senator Anca Dana Dragu din funcția de președinte al Senatului, semnată de senatorii Lucian Romașcanu, liderul grupului PSD, Daniel Fenechiu, liderul grupului PNL, și Lorand Turos, liderul grupului UDMR. Propunerea de revocare s-a întemeiat pe art. 64
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
din aceeași zi a propunerii de revocare a doamnei senator Anca Dana Dragu din funcția de președinte al Senatului, semnată de senatorii Lucian Romașcanu, liderul grupului PSD, Daniel Fenechiu, liderul grupului PNL, și Lorand Turos, liderul grupului UDMR. Propunerea de revocare s-a întemeiat pe art. 64 alin. (2) și (5) din Constituție și pe art. 22 din Regulamentul Senatului, fiind invocate totodată deciziile Curții Constituționale nr. 601 din 14 noiembrie 2005, nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, nr. 1.631 din
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
fiind invocate totodată deciziile Curții Constituționale nr. 601 din 14 noiembrie 2005, nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, nr. 1.631 din 20 decembrie 2011 și nr. 805 din 27 septembrie 2012. Plenul Senatului s-a pronunțat prin vot, hotărârea de revocare fiind aprobată cu 82 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 9 abțineri. În Hotărârea Senatului nr. 131/2021 s-au invocat drept temei legal art. 64 alin. (2) și art. 67 din Constituție, precum și dispoziții nespecificate ale Regulamentului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
ani, în timp ce membrii biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. În plus, în privința calității de membru în biroul permanent al președintelui Camerei, această calitate este una subsidiară celei de președinte, astfel că reglementarea care indică posibilitatea revocării membrilor biroului permanent îi are în vedere pe acei membri care sunt numiți în această funcție. Textul constituțional nu îi poate viza pe cei doi președinți ai Camerelor Parlamentului, întrucât ei nu au calitatea de membri în birourile permanente în
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
ei nu au calitatea de membri în birourile permanente în mod direct, ci calitatea de președinți de Cameră le conferă, de drept, și calitatea de membri și președinți ai birourilor permanente. Prin urmare, orice aplicare a normelor constituționale ce vizează revocarea membrilor birourilor permanente, prin analogie, și pentru revocarea președinților Camerelor este una contrară literei și spiritului Constituției. ... 5. Autorii sesizării evidențiază elemente relevante ale jurisprudenței Curții Constituționale în ceea ce privește interpretarea și aplicarea art. 64 alin. (2) din Constituție
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
permanente în mod direct, ci calitatea de președinți de Cameră le conferă, de drept, și calitatea de membri și președinți ai birourilor permanente. Prin urmare, orice aplicare a normelor constituționale ce vizează revocarea membrilor birourilor permanente, prin analogie, și pentru revocarea președinților Camerelor este una contrară literei și spiritului Constituției. ... 5. Autorii sesizării evidențiază elemente relevante ale jurisprudenței Curții Constituționale în ceea ce privește interpretarea și aplicarea art. 64 alin. (2) din Constituție, invocând Decizia nr. 467 din 28 iunie 2016
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
2016, paragrafele 50 și 51, care sintetizează practic această jurisprudență. Se impune cu claritate concluzia că instanța de contencios constituțional a stabilit fără echivoc faptul că prevederile art. 64 alin. (2) din Constituție nu pot fi interpretate în sensul că revocarea președintelui unei Camere ține doar de existența unei majorități parlamentare, conjuncturale sau nu. Dimpotrivă, Curtea a statuat că revocarea reprezintă o sancțiune de ordin juridic ce trebuie afirmată și dovedită. Or, în condițiile în care propunerea de revocare formulată de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
constituțional a stabilit fără echivoc faptul că prevederile art. 64 alin. (2) din Constituție nu pot fi interpretate în sensul că revocarea președintelui unei Camere ține doar de existența unei majorități parlamentare, conjuncturale sau nu. Dimpotrivă, Curtea a statuat că revocarea reprezintă o sancțiune de ordin juridic ce trebuie afirmată și dovedită. Or, în condițiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare ale PNL, PSD și UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenței unei noi majorități parlamentare, fără a
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
sensul că revocarea președintelui unei Camere ține doar de existența unei majorități parlamentare, conjuncturale sau nu. Dimpotrivă, Curtea a statuat că revocarea reprezintă o sancțiune de ordin juridic ce trebuie afirmată și dovedită. Or, în condițiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare ale PNL, PSD și UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenței unei noi majorități parlamentare, fără a fi indicat vreun motiv de încălcare a regulamentului Camerei sau a Constituției, Hotărârea Senatului nr. 131 din 23 noiembrie
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
hotărârilor adoptate de acesta. Astfel, pentru ca o hotărâre a Parlamentului să fie compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, aceasta trebuie, la rândul ei, să se circumscrie limitelor trasate de Constituție și de regulamentele Camerelor. Atunci când Senatul hotărăște în privința revocării președintelui său, dreptul pozitiv trebuie să conțină prevederi constituționale sau legale pe care o astfel de hotărâre să se întemeieze. ... 7. Constituția impune ca legile, deci, implicit, și hotărârile adoptate de Senat, să respecte cerințele de accesibilitate, claritate (normele trebuie
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat) (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016). Or, în cazul de față, lipsa accesibilității, clarității, preciziei sau previzibilității normative a hotărârii Senatului de revocare a președintelui acestei Camere este evidentă atât timp cât nu poate fi identificată o normă constituțională, legală sau regulamentară care să reglementeze procedura de revocare a președintelui Senatului. ... 8. Sub acest aspect, este important de subliniat faptul că Legea fundamentală
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
în cazul de față, lipsa accesibilității, clarității, preciziei sau previzibilității normative a hotărârii Senatului de revocare a președintelui acestei Camere este evidentă atât timp cât nu poate fi identificată o normă constituțională, legală sau regulamentară care să reglementeze procedura de revocare a președintelui Senatului. ... 8. Sub acest aspect, este important de subliniat faptul că Legea fundamentală impune Parlamentului ca, prin adoptarea unor regulamente proprii, să stabilească modul de organizare și funcționare a Camerelor [art. 64 alin. (1) din Constituție]. Deși Constituția
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
8. Sub acest aspect, este important de subliniat faptul că Legea fundamentală impune Parlamentului ca, prin adoptarea unor regulamente proprii, să stabilească modul de organizare și funcționare a Camerelor [art. 64 alin. (1) din Constituție]. Deși Constituția nu prevede posibilitatea revocării președintelui unei Camere, ad absurdum, se poate considera că singurul sediu al materiei acestei instituții ar putea fi regulamentul. Or, după cum se poate observa, Regulamentul Senatului nu conține nicio prevedere în vigoare care să reglementeze o procedură de revocare
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
revocării președintelui unei Camere, ad absurdum, se poate considera că singurul sediu al materiei acestei instituții ar putea fi regulamentul. Or, după cum se poate observa, Regulamentul Senatului nu conține nicio prevedere în vigoare care să reglementeze o procedură de revocare a președintelui acestei Camere, astfel că hotărârea de revocare criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 9. De asemenea, autorii sesizării susțin și încălcarea principiului constituțional al configurației politice a Camerelor Parlamentului, consacrat de art. 64 alin. (5
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
că singurul sediu al materiei acestei instituții ar putea fi regulamentul. Or, după cum se poate observa, Regulamentul Senatului nu conține nicio prevedere în vigoare care să reglementeze o procedură de revocare a președintelui acestei Camere, astfel că hotărârea de revocare criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 9. De asemenea, autorii sesizării susțin și încălcarea principiului constituțional al configurației politice a Camerelor Parlamentului, consacrat de art. 64 alin. (5) prin raportare la art. 2, 36 și 37 din
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
din Constituție. ... 9. De asemenea, autorii sesizării susțin și încălcarea principiului constituțional al configurației politice a Camerelor Parlamentului, consacrat de art. 64 alin. (5) prin raportare la art. 2, 36 și 37 din Constituție. Consideră că înlocuirea președintelui Senatului, prin revocarea doamnei senator Anca Dana Dragu, membră a Grupului parlamentar USR, s-a realizat ca urmare a dinamicii conjuncturale a compunerii și recompunerii forțelor politice din Parlament, ulterioare constituirii Senatului. Autorii arată că, în esență, prin principiul configurației politice a Camerelor
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
situațiile care s-ar crea în timpul legislaturii prin desfacerea unor alianțe politice și constituirea altora. Autorii invocă în susținerea acestei concluzii considerentele Deciziei nr. 601 din 14 noiembrie 2005, arătând că, prin această decizie, Curtea recunoaște existența posibilității de revocare a președintelui Senatului, atât pentru pierderea sprijinului politic, când cererea poate fi făcută exclusiv de grupul parlamentar din care acesta provine, cât și pentru încălcări ale ordinii de drept, când cererea nu trebuie obligatoriu să provină de la grupul parlamentar
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
poate fi făcută exclusiv de grupul parlamentar din care acesta provine, cât și pentru încălcări ale ordinii de drept, când cererea nu trebuie obligatoriu să provină de la grupul parlamentar care l-a propus. Cu toate acestea, în ambele situații, revocarea președintelui Senatului nu poate conduce la pierderea, de către grupul parlamentar din care acesta provine, a funcției de președinte al Camerei, funcție dobândită în virtutea rezultatelor obținute în alegeri, precum și în temeiul principiului configurației politice, principiu de rang constituțional
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
alegeri, cu respectarea principiului configurației politice. ... 10. Mai mult, autorii sesizării menționează considerentele Deciziei nr. 601 din 14 noiembrie 2005, potrivit cărora „statutul președintelui Senatului, distinct de statutul celorlalți membri ai Biroului permanent, implică un plus de exigență în reglementarea revocării acestuia înainte de expirarea mandatului“ și precizarea făcută de Curte în sensul că orice reglementare care ar face posibilă revocarea președintelui Senatului, ori de câte ori s-ar realiza majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri, ar fi de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
potrivit cărora „statutul președintelui Senatului, distinct de statutul celorlalți membri ai Biroului permanent, implică un plus de exigență în reglementarea revocării acestuia înainte de expirarea mandatului“ și precizarea făcută de Curte în sensul că orice reglementare care ar face posibilă revocarea președintelui Senatului, ori de câte ori s-ar realiza majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri, ar fi de natură să creeze o instabilitate instituțională perpetuă, contrară voinței electoratului, care a definit configurația politică a Camerelor Parlamentului pentru întregul
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
ciclu electoral, și intereselor cetățenilor pe care Parlamentul îi reprezintă. Curtea a invocat cu acel prilej propria jurisprudență, respectiv Deciziile nr. 46 din 17 mai 1994 și nr. 62 din 1 februarie 2005, care, în esență, rețin că cererea de revocare a unui membru al biroului permanent, deci inclusiv a președintelui Camerei, se poate face doar de către grupul parlamentar al cărui reprezentant este respectivul membru al biroului permanent. ... 11. O altă critică de neconstituționalitate vizează încălcarea prevederilor art. 147 alin.
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
de a le pune în acord cu normele Constituției. Autorii sesizării arată că, prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, dispozițiile art. 30 alin. (1) și (2) din Regulamentul Senatului [actualul art. 29 alin. (1) și (2)], ce reglementau revocarea, au fost declarate neconstituționale. Implicit, prevederile art. 29 alin. (3) și (4) din Regulamentul Senatului, fiind norme juridice de trimitere la alin. (1) și (2), au rămas fără obiect. Senatul României nu a pus dispozițiile regulamentare în acord cu decizia
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
rămas fără obiect. Senatul României nu a pus dispozițiile regulamentare în acord cu decizia Curții, astfel că ele și-au încetat aplicabilitatea. Față de această situație, în prezent, Regulamentul Senatului nu cuprinde niciun text în vigoare care să reglementeze instituția revocării președintelui Senatului sub aspectul condițiilor, motivelor și procedurii specifice. Or, revocarea ar trebui să aibă la bază o listă exhaustivă de condiții clare și rezonabile, definite de lege, condiții care să fie fundamentate pe criterii esențiale ce trebuie interpretate restrictiv
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
acord cu decizia Curții, astfel că ele și-au încetat aplicabilitatea. Față de această situație, în prezent, Regulamentul Senatului nu cuprinde niciun text în vigoare care să reglementeze instituția revocării președintelui Senatului sub aspectul condițiilor, motivelor și procedurii specifice. Or, revocarea ar trebui să aibă la bază o listă exhaustivă de condiții clare și rezonabile, definite de lege, condiții care să fie fundamentate pe criterii esențiale ce trebuie interpretate restrictiv. ... 12. Autorii subliniază că nici propunerea de revocare a președintelui Senatului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
procedurii specifice. Or, revocarea ar trebui să aibă la bază o listă exhaustivă de condiții clare și rezonabile, definite de lege, condiții care să fie fundamentate pe criterii esențiale ce trebuie interpretate restrictiv. ... 12. Autorii subliniază că nici propunerea de revocare a președintelui Senatului și nici Hotărârea Senatului nr. 131/2021 nu invocă norme regulamentare concrete și relevante în susținerea demersului de revocare. ... 13. Prin comparație, art. 26 din Regulamentul Camerei Deputaților, care reglementează procedura revocării președintelui acestei Camere, prevede următoarele: „Președintele
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]