42,154 matches
-
foarte diferit de clișeele curente - romane polițiste cu mafioți ruși, story-uri sentimentale à la Doctor Jivago, memorii și mărturii despre ororile totalitarismului ori dezbateri interminabile în jurul problemelor democrației ruse. Cunoscătorii avizați ai scenei literare ruse se referă la o adevărată revoluție culturală, manifestată printr-o deschidere fără precedent spre circuitul de valori, idei și bunuri din întreaga lume, dar în prelungirea unor tradiții ale literaturii ruse postbelice neoficiale, în care groaza și absurdul sunt categorii estetice constant frecventate. Din această generație
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
pentru alții o veșnică sărbătoare (cei proveniți din producție, sau cu părinți în mediul muncitoresc, înscriși la facultate fără examen, pe baza unui dosar sănătos). Memorialistul își reamintește cu lux de amănunte ampla acțiune de „demascare” care a urmat înfrîngerii revoluției maghiare, în urma căreia și el a fost exmatriculat din Facultatea de Filozofie. Au fost cîteva zile de teroare în care zeci de studenți și profesori au fost aruncați pe drumuri pe baza unor acuzații care azi ar putea stîrni rîsul
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
două decenii, nici el, nici alți traducători chinezi n-au putut continua opera de traducere în limba chineză, întrucât China aproape și-a închis porțile în domeniul relațiilor culturale cu străinătatea și a intrat, din vara anului 1966, în perioada „revoluției culturale”. Deși pe la mijlocul deceniului al VIII-lea, favorizate de relațiile politice speciale dintre China și România, au fost editate în limba chineză cărți de istorie și geografie a României, totuși, timp de mai bine de zece ani, nu s-a
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
tensiunea cerută de subiect. Ce pare să ignore poetul e faptul că nu e de-ajuns să folosești câteva cuvinte pentru a și crea automat o realitate complexă sau măcar a da un contur satisfăcător unei idei complicate. Manifestul „micii revoluții” nu are forța de a convinge și de a mobiliza. Până la urmă, iată că soluția minimalistă are și ea limitele ei! Nu orice subiect se pretează la o rezolvare, fie ea și poetică, fără o implicare serioasă (în sensul travaliului
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
într-o familie de țărani din Caraș-Severin, trecut prin experiența de muncitor necalificat la Uzinele Mecanice din Oțelul Roșu și, ulterior, la ICVA București, absolvent al Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice București, ajuns după revoluție funcționar guvernamental la Ministerul Culturii, apoi colaborator al postului de radio „Europa Liberă” și al „României literare”, considerat, în anii din urmă, drept unul dintre principalii specialiști români în domeniul artelor plastice), Pavel Șușară a devenit, după 1996, an în
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
Lenin, Radek și Zinoviev își aveau acolo cartierul general, pregătindu-se să preia puterea în Rusia. Pe hîrtie, între rigoarea bolșevică și furia nihilistă Dada pare să se caște o prăpastie uriașă. E greu de imaginat ce căuta statul-major al revoluției mondiale în harababura de la Cabaretul Voltaire. Și totuși, Lenin și Tzara s-au întîlnit! Intermediarul a fost un anume Willy Müzenberg, un apropiat al lui Lenin. De fapt, un personaj cu multe fețe, revoluționar de profesie, patron de presă și
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Biblioteca «Jacques-Doucet». 17) Citat de Marc Dachy. Journal du mouvement Dada, op. cit. 18) Coprespondența Hugnet, Dictionnaire du Dadaïsme, op. cit. 19) Citat de Marc Dachy, Journal du mouvement Dada, op. cit. (Fragment din volumul Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția Dada, în curs de apariție la Editura Compania.) (Titlul fragmentului aparține redacției.)
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
rînd, acesta îți răspunde că sub Ceaușescu trăia mai bine ca azi. Pe el nu-l omoară problema libertății, asta nu-i dă de mîncare. El are copii de crescut și o viață de trăit. Ce i-a adus lui revoluția? Nimic! Revoluția i-a îmbogățiti pe unii, dar pe el l-a sărăcit. Același om obișnuit crede că averile care s-au făcut după ’89 au fost dobîndite prin hoție. S-ar zice că și azi trăim în plin ceaușism
Obsesiile ceaușismului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13519_a_14844]
-
îți răspunde că sub Ceaușescu trăia mai bine ca azi. Pe el nu-l omoară problema libertății, asta nu-i dă de mîncare. El are copii de crescut și o viață de trăit. Ce i-a adus lui revoluția? Nimic! Revoluția i-a îmbogățiti pe unii, dar pe el l-a sărăcit. Același om obișnuit crede că averile care s-au făcut după ’89 au fost dobîndite prin hoție. S-ar zice că și azi trăim în plin ceaușism ideologic și
Obsesiile ceaușismului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13519_a_14844]
-
o experiență de viață. ALA: Nu am vorbit niciodată despre război. Este prea putred. Prea atroce. Nu poți vorbi despre război, poți vorbi doar despre lucrurile colaterale. Știți, eram locotenent și căpitanul mă însoțea și în postura de ideolog al revoluției. Am rămas foarte buni prieteni, dar nu am vorbit niciodată despre război. Numai cînd era pe moarte, răpus de un cancer, a început să povestească. Dar cînd soția sa se apropia de noi, el nu mai putea vorbi. Era ceva
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
numele parcului să devină Ion Voicu, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la nașterea violonistului. Cronicarul precizează că nu are nimic ca Ion Voicu să devină nume de parc, dar cînd există parcul Moghioroș și altele care au supraviețuit revoluției, PSD-ului îi cășună pe istoria Bucureștiului. În privința asta, dnii Iliescu și Năstase se dovedesc demni continuatori ai regimului Ceaușescu ca atentatori la istoria Capitalei. Ceaușescu o făcea cu buldozerul, Iliescu se mulțumește cu botezul.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
pe Magda Cârneci să devină și un foarte bun comentator literar, iar eseurile și interpretările ei asupra specificității artistice a creației scriitorilor generației optzeci pot fi citite cu folos și astăzi. În tumultul fonic de după 1990 vocea Magdei Cârneci (după revoluție a renunțat la pseudonimul Magdalena Ghica) nu a mai răzbătut suficient de pregnant chiar dacă scriitoarea a adăugat multiplelor sale chipuri publice și pe acela, foarte la modă, de militant în plan civic. Am sentimentul că volumele sale apărute în anii
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
primi scriitori postmoderni și de rolul jucat de ei în pregătirea mentală a românilor pentru evenimentele din decembrie 1989. În ianuarie 1990 scriitoarea a ținut la Paris o superbă conferință cu nuanțe confesive, reprodusă în volum cu titlul Poezie și revoluție. Textul excelează prin luciditate și spirit critic. Magda Cârneci sesizează cu luciditate analitică problemele reale ale societății românești în primele zile de după căderea comunismului. În partea a doua a conferinței ea dezvăluie și modul programatic în care literatura optzecistă a
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
destructurantă a gesturilor noastre artistice. Și cred că aceste gesturi au contribuit cu ceva important, deși invizibil, la starea de spirit a tinerei generații, cea care aprecia cel mai mult stilul literar optzecist și care a înfăptuit în bună măsură revoluția.” (p. 48) După căderea comunismului, ajunsă la o vîrstă a deplinei maturități (35 de ani), Magda Cârneci a avut parte de o experiență inițiatică în adevăratul înțeles al cuvântului. La sfîrșitul anului 1990 a obținut o bursă de studii la
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
felului cum s-a jalonat distanța dintre dorința lui Cuza (un regim democratic) și realitatea politică a vremii (ostilă reformelor și democrației), ca și depistarea mutațiilor care au avut loc în conștiința, mentalitatea și comportamentul membrilor generației ce a făcut Revoluția de la 1848 și, apoi, Unirea din 1859. Aceste două obiective conturează atît orientarea textului, cît și elementele sale „tehnice”: o asemenea substanță și un asemenea sens al dezvoltării narațiunii presupun apelul la criteriul verosimilității și asumarea, chiar dacă ușor ironică, a
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
se pulverizeze dintr-odată, să lase un cer senin al aplicării principiilor democratice și al bunelor moravuri. Originile perspectivei comuniste asupra literaturii se află în texte de sumbră doctrină precum articolele lui Lenin despre ,,literatura de partid” (1905), Literatura și revoluția al lui Troțki (1922), documentele congreselor comuniste ale partidului și scriitorilor sovietici. În fond avem a face cu tactica militară a unui organism militar, partidul unic năzuind a pregăti soldați fideli, fanatici sub flamura idealului zis al proletariatului. Fascismul, nazismul
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
n-a părăsit-o niciodată. Povești din anii ’30... În 1927, Rica a făcut prima călătorie în străinătate, la Constantinopol, unde s-a împrietenit cu un bey turc și a petrecut Paștele la restaurantul ținut de rușii albi, refugiați din cauza revoluției bolșevice. După terminarea facultății și obținerea licenței în Litere și Istorie, Profira Botez a plecat, ca profesoară, la Strehaia, apoi la Bazargic și la Balcic, unde a intrat în atmosfera inconfundabilă a lumii de la Mahmud și unde le-a cunoscut
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
și ce ai făcut în ultimii cinci ani, domnule X?”. Toată lumea se căznea să producă probele unui trecut fără pată și peste noapte apăreau tot felul de „jurnale” și „scrieri de sertar” care indicau drept disidenți anticomuniști și eroi ai revoluției niște oameni despre a căror existență nu știuse nimeni sau, mai rău, despre care se bănuiau lucruri prea puțin onorabile. Pe acest fond de agitație și harababură generală, Andrei Pleșu publică Jurnalul de la Tescani, un succint volum de însemnări din
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
harababură generală, Andrei Pleșu publică Jurnalul de la Tescani, un succint volum de însemnări din perioada - scurtă, de altfel - în care a avut domiciliul forțat, sub pretextul detașării ca muzeograf, în anul 1989, la Casa Memorială „George Enescu” (în lunile premergătoare revoluției s-a vorbit mult despre această detașare la postul de radio „Europa Liberă”). Or, spre dezamăgirea (N.B. - mărturisită în epocă!) a unora, Jurnalul de la Tescani nu deconspiră numele membrilor vreunei presupuse rețele anticomuniste, nici planurile unei eventuale lovituri de stat
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
citirea ei în superba ediție nouă din 2003 (care beneficiază și de cîteva desene din caietele lui Horia Bernea) este și acum, după zece ani, la fel de profitabilă. Și, totuși, ce făcea cu adevărat Andrei Pleșu la Tescani în lunile premergătoare revoluției? Cam ceea ce făceam fiecare dintre noi. O spune chiar Andrei Pleșu în cartea Transformări, inerții, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989 (Editura Polirom, Iași, 2002): „Eram la Tescani, ascultam ore întregi Europa Liberă. Mi-aduc aminte că urmăream
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
atitudine către care înclină un timp și S. Damian. „Fusese un companion foarte apropiat al lui Lenin în insurecția din 1917, întemeietor al armatei roșii, adversar al birocrației și al despotismului practicate de uzurpatorul I.V. Stalin.” Dar cine elaborase teoria „revoluției permanente”? S. Damian îl apreciază pentru pregătirea lui intelectuală superioară, care „examinase cu precădere ca un expert cu orizont teoretic mecanismul contradicțiilor sociale.” Adică marxist sadea! Mulându-se parcă după evoluția politică a lui Malraux, devine și S. Damian pe
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
deschis tirania și nu putea adera la intransigența lor eroică (Paul Goma, Mircea Dinescu). Oricâte observații judicioase făcuse la adresa unor aberații ideologice, Croh., „nu ajunge până la denunțara sistemului.” Rămăsese credincios legământului său comunist din tinerețe. El ținea să respecte „linia revoluției” (repetată și inadecvată perifrază pentru „linia Partidului”). Din acest punct de vedere, S. Damian se înscrie de partea lui Gh. Grigurcu, care cere o revizuire critică a valorilor de după 1944. Apoi, ne este înfățișat Croh. după 1989, care nu înțelegea
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
de ce nu-i ia nimeni în seamă? Și iar ne întoarcem la păcatul originar al României postcomuniste, la marea minciună ce-a făcut posibil dezastrul de astăzi. Cine-și mai amintește de lingușelile „emanaților”, care vorbeau cu prefăcută recunoștință despre „revoluția tinerilor”, pentru ca în nici câteva luni să nu mai vezi picior de tânăr în sferele deciziei politice? Își mai amintește cineva de sacrificiul lui Călin Nemeș, actorul-revoluționar din Cluj, care și-a pus capăt zilelor tocmai pentru că idealurile tinerilor au
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
Orbi în tranziție este mai degrabă un roman al tranziției decît un love story. Confesiunile întretăiate ale celor două personaje (Ligia și Popeye) sînt un excelent aide-mémoire al istoriei noastre recente. Amintirile celor doi îndrăgostiți înregistrează cu luciditate aspecte ale revoluției trecute neobservate sau uitate în frenezia zilelor care au urmat după istorica zi de 22 decembrie 1989. Își amintește Ligia: „Într-o zi l-am văzut la o adunare pe Arpad cel tînăr, cel care mă violase. Vorbea foarte frumos
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
ei regimul comunist ar fi rezistat o mie de ani, ca al führerului. Și mulțimea îl ovaționa. Nu știa că lucrase ca și taică-su în Securitate, sau nu mai conta. Ei, cei de acolo, cu el în frunte, făcuseră revoluția!” (pp. 28-29) Starea de confuzie din zilele revoluției nu a fost decît începutul unui lung șir de dezamăgiri. Ajuns jurnalist (inițial, în presa scrisă, ulterior, de televiziune) Popeye participă la toate evenimentele majore ale tranziției (mineriadele, schimbarea de putere din
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]