22,587 matches
-
îndelungat, după împrejurări. Tot pentru a-și crea relații printre țărani, lucrătorul operativ atunci când vine în comună se oprește pe stradă și stă de vorbă cu diferiți țărani, chiar și cu chiaburii" (p. 221). Sfatul "directivei" de lucru printre informatori, rezidenți, țărani oarecare și dușmani se bazează pe o psihologie elementară de prozator al realismului socialist: "Aceasta nu înseamnă că întotdeauna lucrătorul operativ trebuie să tragă pentru dormit, mâncat etc. numai la rezident sau informator. El trage o dată la rezident sau
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
p. 221). Sfatul "directivei" de lucru printre informatori, rezidenți, țărani oarecare și dușmani se bazează pe o psihologie elementară de prozator al realismului socialist: "Aceasta nu înseamnă că întotdeauna lucrătorul operativ trebuie să tragă pentru dormit, mâncat etc. numai la rezident sau informator. El trage o dată la rezident sau informator și altă dată la diverși cetățeni care nu colaborează cu noi, tocmai pentru a deruta dușmanul și a păstra conspirativitatea" (p. 222). Grija pentru conspirativitate, adică pentru păstrarea secretului, este una
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
informatori, rezidenți, țărani oarecare și dușmani se bazează pe o psihologie elementară de prozator al realismului socialist: "Aceasta nu înseamnă că întotdeauna lucrătorul operativ trebuie să tragă pentru dormit, mâncat etc. numai la rezident sau informator. El trage o dată la rezident sau informator și altă dată la diverși cetățeni care nu colaborează cu noi, tocmai pentru a deruta dușmanul și a păstra conspirativitatea" (p. 222). Grija pentru conspirativitate, adică pentru păstrarea secretului, este una dintre cele mai delicate în toate documentele
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
Grija pentru conspirativitate, adică pentru păstrarea secretului, este una dintre cele mai delicate în toate documentele, din 1947 până în 1987. Întreaga muncă de investigație pe care o face securistul, denumit "investigatorul", se sprijină pe două categorii de colaboratori: informatorii și rezidenții, "sursele de bază cele mai serioase și conspirative pentru obținerea rezultatelor care ne interesează în investigație" (p. 310). Definițiile, chiar dacă datează din 1953, merită reținute. Informatorii sunt "locuitorii sectorului unde lucrează investigatorii, care prin activitatea lor atât în trecut cât
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
de a ne furniza informații asupra persoanelor care ne interesează, asupra stării de spirit și manifestărilor de orice natură care ar putea interesa Securitatea Statului, precum și persoanele nerecrutate pe care lucrătorul operativ le-a întrebuințat în trecut" (p. 310). Despre rezidenți nu am prea auzit vorbindu-se în presa postdecembristă, deși responsabilitatea lor era mult mai mare decât a unui simplu informator: "Rezidenții sunt colaboratorii acoperiți, neîncadrați în statele organelor Ministerului Securității Statului, care conduc activitatea rețelei de informatori care le-
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
interesa Securitatea Statului, precum și persoanele nerecrutate pe care lucrătorul operativ le-a întrebuințat în trecut" (p. 310). Despre rezidenți nu am prea auzit vorbindu-se în presa postdecembristă, deși responsabilitatea lor era mult mai mare decât a unui simplu informator: "Rezidenții sunt colaboratorii acoperiți, neîncadrați în statele organelor Ministerului Securității Statului, care conduc activitatea rețelei de informatori care le-a fost transmisă în vedera legăturii, în obiectivele și problemele deservite de organele de Securitate. Ei se încadrează din rândurile membrilor de
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
Hop Fest) a avut loc la Sighișoara, județul Mureș, dorindu-se a fi “SeptemberFest” al Transilvaniei. Doritorii au avut parte, pe lângă bere, de produsele meșteșugarilor locului, mâncarea tradițională germană și de spectacole ale unor formații rock și artiști folk: Alternosfera, Rezident Ex, Byron, Luna Amară, Grimus, Fără Zahăr, Ducu Bertzi, Nicu Alifantis, Adrian Ivanițchi, Ana Maria Georgescu, Rotilos, Gentian. Concertele au avut loc pe două scene: una în Piață Mare din Cetatea Medievală, iar cealaltă în zona Centrul istoric de jos
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
cultura lor. A ufost teatru, arte plastice, carte, fotografie, film, workshop-uri pe diverse teme, forme artistice variate, mai mult sau mai putin convenționale, arta tradițională. A fost a 8-a ediție. Că și anul trecut, s-a contactat un artist rezident - Maïa Vidal (SUA), apoi Zaz - tot pentru prima oara în România, devenită nouă voce a Franței, a revenit Patrice - combinație de pop reggae, funk, soul, rock, Vieux Farka Touré (Mâli), urmașul celebrului Ali Farka Touré, Babă Zula(Turcia), formația Nuevo
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
frapează melomanii, ca și pe simplii telespectatori, prin ineditul situațiilor ivite. Amintirea câtorva personaje implicate a rămas de altfel de neșters. Dacă e să vorbim de anii ’60, celebru a rămas astfel chitaristul Alexandru Arion (de la „Sincron”, apoi „Capitol”), astăzi rezident în Grecia, care construia boxe de difuzoare, la început folosind cutii de transportat pălării de pe vremea bunicilor. Apoi existau tot felul de lutieri care sculptau (sau modificau) la comandă corpuri, grifuri (gâturi) de chitare, pe care Sandu și Corneliu „Bibi
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
La ora filmării, prezenta un program cu valențe cultural-educative (în acel caz dedicat spiritului brazilian), la o petrecere românească din Toronto, un proiect la care ține la fel de mult ca la grupurile formate cu marii jazzmani. TAVI IEPAN și REZIDENT EX (Germania, Franța, Australia). Ediție specială dublă cu mai mulți muzicieni pop-rock timișoreni emigrați din ultimii ani ’80 încoace. Unii au reușit să cânte până în prezent, alții au trebuit să trăiască dintr-o altă profesie. Dar cu toții au sperat să
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
să rămână și profesional în muzică, lucrând atât în occident cât și în România. Și de fiecare dată când a născut un proiect acasă, a chemat alături alți muzicieni emigrați. După mai puțin cunoscutele Sector, Flying Wood și Locatarii, grupul Rezident Ex este cea mai importantă realizare de grup a sa, cucerind topurile și marile scene românești de la primul concert. Din 2010, i-a strâns pe scenă, în acest grup multinațional, pe chitaristul Adrian Popescu (Paris), basistul Cristian Podratzky (Berlin), Ovidiu
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
Adrian Popescu (Paris), basistul Cristian Podratzky (Berlin), Ovidiu Ioncu Kempes (până la urmă revenit în România de la Antipozi) și pe chitaristul german Matthias Lange, iar în arene cohorte de fani. După un disc în 2012 și o schimbare la vârf, trupa Rezident Ex a avut puterea să o ia de la capăt cu noul solist Sebastian Simonis! EXPERIMENTAL Q și NICOLAE BUCACIUC (Stockholm). Dispărut în anii ’80, o dată cu plecarea muzicienilor componenți în străinătate, grupul Experimental Q s-a reunit în 2010 pentru un
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
apropiate de folk-pop decât de folkul tradițional, muzicieni de valoare la care se observă imediat experiența, texte care pendulează constant între umor și lirism, o sinceritate și o bucurie de a cânta evidente: iată ingredientele unui album de bună calitate. Rezident Ex: „alpha” Formația este de fapt un super-grup, fiind compusă din artiști de valoare (majoritatea afirmați cu ani în urmă la Timișoara), cunoscuți atât publicului din România cât și din afara țării: Tavi Iepan (inițiatorul proiectului Rezident Ex, chitară, Hamburg, ex-
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
album de bună calitate. Rezident Ex: „alpha” Formația este de fapt un super-grup, fiind compusă din artiști de valoare (majoritatea afirmați cu ani în urmă la Timișoara), cunoscuți atât publicului din România cât și din afara țării: Tavi Iepan (inițiatorul proiectului Rezident Ex, chitară, Hamburg, ex- Progresiv TM, Cargo, Flying Wood, Locatarii), Christian Podratzky (bass, Berlin, ex- Impact, Pro Musica, Poems for Layla, Abra), Matthias Lange (chitară, Hamburg, ex- Metalium, Sinner), Florin Cvasa (tobe, ex- Neurotica), Adrian Popescu (chitară, Paris, ex- Metamorf
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
pe plaja din Vama Veche, iar intrarea este liberă, informează Agerpres. Autor: Raluca Țena Printre cei mai importanți artiști care vor participa la festival se numără Gheorghe Zamfir, Vasile Șeicaru, Ada Mîlea, Vită de Vie, Criști Minculescu & Nuțu Olteanu Supergrup, Rezident Ex, Grigore Lese, Celelalte Cuvinte, Zdob și Zdub, Mircea Florian, Florin Chilian, Ducu Berzi & Mihai Neniță, Nicu Alifantis, Taxi, Vama, Ștefan Hrușcă, Baniciu-Kappl-Lipan & Friends (Vlady Cnejevici, Teo Boar), Maria Gheorghiu, Zoia Alecu și mulți alții. De la festival nu vor lipsi
Festivalul "Folk You! Florian Pittiş", din 1 august la Vama Veche by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77579_a_78904]
-
este în vigoare și astăzi”, el reprezentând de fapt principalul motiv pentru ostilitatea arătată de Germania față de aderarea României la Schengen. „Dacă adăugăm ca ingredient, faptul ca actualul cancelar Angela Merkel provine din RDG și că Vladimir Putin a fost rezidentul KGB la Berlin, am putea trage concluzia că anumite înțelegeri bipolare au rămas în vigoare. Faptul că astăzi, după ce România a finalizat cu succes toate cerințele tehnice de integrare în spațiul Schenghen, dar se vede pusă la zid de Germania
Oreste: Pactul Ribbentrop-Molotov, motivul pentru care suntem boicotați de Germania by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79993_a_81318]
-
la tehnologiile digitale, crearea de produse, servicii sau politici sociale bazate pe principii inclusive. R: Care sunt oportunitatile de studiu pentru persoanele cu dizabilități, în Canada? C.A.: Întrebarea necesită o nuanțare. Oportunitățile sunt diferite pentru canadieni, ne referim la rezidenți, cetățeni non-canadieni, vizitatori sau cetățeni străini. În primul rând diferența e dată de posibilitățile de finanțare. Costurile pentru non-canadieni în legătură cu școala sunt mai mari în timp ce posibilitățile de finanțare sunt mai restrânse și mai puțin flexibile decât în cazul studenților canadieni
Cătălin Albu, românul imobilizat care a obţinut incluziune profesională şi socială în Canada - Interviu () [Corola-journal/Journalistic/81212_a_82537]
-
inclusiv o societate mixtă constituită în conformitate cu prevederile legislației române, sau orice entitate care este considerată persoană juridică în vederea impozitării; ... f) termenii întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant; ... g) termenul național înseamnă: ... i) orice persoană fizică care are cetățenia unui stat contractant; ... îi) orice persoană juridică, societate de persoane și asociație care își dobîndește statul juridic în conformitate cu legislația în vigoare într-un stat contractant
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
termen care nu este altfel definit are sensul ce i se atribuie de către legislația acelui stat contractant care reglementează impozitele ducînd obiectul convenției, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită. Articolul 4 Domiciliul fiscal 1. În sensul prezenței convenții, termenul rezident al unui stat contractant indică orice persoană care, în virtutea prevederilor legale ale acelui stat, este subiect de impunere în acest stat datorită domiciliului sau, rezidentei, sediului conducerii sau oricărui alt criteriu de natură analoaga. 2. Cînd, conform dispozițiilor paragrafului 1
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
în acel celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuși suficient pentru a face din una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte. Articolul 6 Venituri imobiliare 1. Veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant din bunuri imobile (inclusiv veniturile din exploatările agricole ori forestiere) situate în celălalt stat contractant sînt impozabile în acel celălalt stat. 2. a) Termenul bunuri imobile este definit, sub rezerva subparagrafelor b) și c), în conformitate cu legea
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
nave, atunci se va considera că acesta se află în statul contractant în care este situat portul de armare al navei sau, daca nu există un atare port de armare, în statul contractant în care cel care exploatează navă este rezident. 3. Dispozițiile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, beneficiile obținute din participările într-un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internațională de transporturi. Articolul 9 Întreprinderi asociate 1. Atunci cînd: a) o întreprindere a unui
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
va ține cont și de celelalte prevederi ale convenției, iar dacă este cazul, autoritățile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc. Articolul 10 Dividende 1. Dividendele plătite de către o societate care este rezidență a unui stat contractant către un rezident al celuilalt stat contractant se impun în acel celălalt stat. 2. Totuși, aceste dividende pot fi impuse și în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu poate depăși
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
dividendelor. 3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, atît timp cît Cipru nu percepe un impozit pe dividende în plus față de impozitul stabilit pe beneficiile sau venitul unei societăți, dividendele plătite de o societate care este rezidență a Ciprului unui rezident al României vor fi scutite de orice impozit în Cipru, care poate fi stabilit pe dividende în plus față de impunerea beneficiilor sau veniturilor societății. 4. Autoritățile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modalitățile de aplicare a paragrafelor
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
a statului contractant în care este rezidență societatea distribuitoare. În acest context, beneficiile distribuite de societățile mixte române subscriitorilor de capital sînt asimilate dividendelor. 7. Prevederile paragrafelor 1, 2 și 3 nu se aplică în cazul cînd beneficiarul dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară în celălalt stat contractant, în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, activități industriale sau comerciale prin intermediul unui sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celălalt stat profesiuni independente printr-o baza fixă situat
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
aplică prevederile art. 7 sau ale art. 15, după caz. 8. Cînd o societate rezidență a unui stat contractant obține beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de societate rezidenților primului stat menționat ori să supună beneficiile nedistribuite ale societății unui impozit pe beneficiile nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite sînt compuse, în total sau în parte, din beneficii sau venituri provenind din acel celălalt stat. Articolul 11 Dobînzi
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]