1,629 matches
-
Domeniile generale sunt: - formarea deprinderilor de viață cotidiană; - cultivarea capacităților și aptitudinilor pentru muncă; - educarea abilităților pentru diverse jocuri și petrecerea timpului liber. Pentru atingerea unui nivel funcțional optim în domeniile respective este necesară educarea subiecților în direcția obținerii unor rezultante performante specifice într‑o serie de structuri ale personalității, și anume senzorio‑motorii, cognitive și psihosociale. Au existat numeroase discuții în legătură cu delimitarea ramurilor de studiu care compun domeniul terapiei ocupaționale și al distincțiilor dintre ele. Astfel, în literatura românească de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
s-a produs în primul rând ca urmare a influenței lui Densusianu, influență ce va rămâne o trăsătură permanentă a liricii lui. E. Lovinescu va recunoaște în tânărul poet „un urmaș al lui Anghel”. Simbolismul lui P. e însă o rezultantă a unor înrâuriri diverse în care se numără, de pildă, și Panait Cerna, și poeții belgieni, cu efectele lor cromatice și cu fragmentele de peisaj industrial, și Ion Minulescu (fără tehnica melodică a cantilenei acestuia), și G. Bacovia (fără ca lexicul
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
bolii, prezența sa fiind obligatorie pentru diagnosticul ADPKD. Apariția și creșterea chiștilor este indusă de produsul genei patologice policistina 1/policistina 2. S-a demonstrat că acest produs genic contribuie la monitorizarea interacțiunii intercelulare și dintre celulă și matricea extracelulară. Rezultantele perturbării acestor interacțiuni sunt: celula epitelială tubulară anormală de la nivelul epiteliului chistic - incomplet diferențiată, care continua să prolifereze(dispariția inhibiției de contact) și să secrete lichid către interiorul chistului depășind capacitatea de drenaj a acestuia, apoptoza celulară precoce, alterarea calitații
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
scot în evidență o proprietate a variabilelor contextuale; ele nu sunt legate de variabila de explicat printr-o relație simplă, ci mediată, cel mai adesea prin circuite determinative multiple. Contribuția globală a unei variabile contextuale la explicarea variabilei efect reprezintă rezultanta unui fascicul complex de relații de determinare. În consecință, ea poate varia semnificativ de la un context social la altul. Relația variabilă contextuală/variabilă efect nu poate constitui cel mai adesea obiectul unor formulări generale, a unor legi universale. De multe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prezentând o autonomie relativă în raport cu sistemele care îl integrează ca subsistem, cu propriile sale subsisteme, cu sistemele cu care se învecinează. Starea reală a unui sistem social nu poate fi deci integral dedusă din logica sa internă autonomă. Ea reprezintă rezultanta suprapunerii și interferenței dintre o mulțime de sisteme. Presupoziția autonomiei nu este însă eronată. Ea descrie o tendință reală. În lipsa unor factori perturbatori sau împotriva acestora, orice sistem va tinde să-și promoveze propria sa logică, crescându-și gradul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemele finaliste sunt compuse din subsisteme. Întregul, sistemul, are preeminență asupra părților. Suprasistemul este rezultatul interacțiunii unei mulțimi de sisteme. În cazul său, doar elementele componente (sistemele) au finalități proprii. Starea sa nu reprezintă materializarea unei orientări finaliste globale, ci rezultanta echilibrărilor, compunerilor, agregărilor acțiunii sistemelor componente. Am optat pentru termenul de „suprasistem” pentru a indica faptul că acesta nu este un sistem cu finalități proprii, ci un sistem de sisteme. În cazul său, spre deosebire de sistemul finalist, elementele au preeminență asupra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Casele de bilete, cu cozile și indivizii care le compun, formează un sistem caracterizat printr-o stare de echilibru: lungimea cozilor tinde să fie egală. Această stare de echilibru nu este realizată în virtutea unei finalități a sistemului, ci ca o rezultantă neintenționată a comportamentului indivizilor. Nu există o finalitate generală de egalizare a cozilor. Fiecare persoană doritoare de bilete este orientată spre minimalizarea timpului de așteptare. În consecință, ea se va orienta spre coada mai scurtă; datorită acestui fapt, lungimea celor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizațiilor este fundată, în cea mai mare parte, în mod clar pe opțiunea holistă. Individualismul metodologic pornește de la presupoziția inversă a holismului, și anume că singurul sistem orientat efectiv și complet de finalități proprii este individul. Societatea nu reprezintă decât rezultanta acțiunilor individuale. Ea este deci un suprasistem, în terminologia propusă aici, și nu un sistem orientat finalist. Individualismul metodologic are și el o lungă istorie. O opțiune clară de acest tip poate fi găsită la John S. Mill care, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistem care se constituie simultan atât „de jos în sus”, cât și „de sus în jos”. Ea nu este nici un sistem global puternic integrat și ierarhizat, în care componentele sale sunt simple subsisteme, ca în viziunea holistă, dar nici o simplă rezultantă a acțiunilor indivizilor, un suprasistem, ca în viziunea individualismului metodologic. Societatea trebuie privită ca o ierarhizare circulară de sisteme, cu două intrări: individul și colectivitatea. Colectivitatea, la rândul ei, are mai multe niveluri: începând cu familia, ceata sau tribul din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să sprijine un subsistem în detrimentul intereselor colectivității în ansamblu? Modelul client/consultant se fundează în această privință pe o presupoziție referitoare la relația subsistem-societate: subsistemele (prototipul lor fiind întreprinderea capitalistă) sunt singurele elemente active; maximalizarea satisfacerii intereselor lor are ca rezultantă pozitivă dezvoltarea pe ansamblu a colectivității. Sprijinind deci sistemele particulare din care este compusă societatea, sociologul va contribui implicit la dezvoltarea de ansamblu a colectivității. Această presupoziție oferă justificarea morală a angajării exclusive a specialistului în sprijinirea subsistemelor. A devenit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în consecință, pe acest circuit, nivelul de școlaritate are o influență negativă asupra calității percepute a vieții, a stării de satisfacție/insatisfacție cu viața, cu diferitele componente ale ei. Relația dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții va fi deci rezultanta acestor două mari circuite. Dacă relația dintre ele este pozitivă, înseamnă că impactul asupra condițiilor obiective este mai mare decât cel asupra nivelului de aspirații: deși nivelul de aspirații va fi mai ridicat, calitatea obiectivă a condițiilor de viață va
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ajute să analizăm situațiile de alegere. În cadrul acestui proces, vom deveni mai familiari cu instrumentele metodologice care sunt utile la construirea unor modele pătrunzătoare și inovatoare pentru științele sociale. II. Negocierea și piețeletc "II. Negocierea și piețele" Negocierea apare ca rezultantă al unei penurii. O situație de negociere apare între două sau mai multe părți atunci când fiecare controlează ceva ce dorește celălalt. Ar putea fi vorba de bani, de bunuri, sau de înțelegere cu privire la o decizie. Gama de rezultate potențiale se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aduce schimbarea socială. Mannheim reintroduce pe această cale procesul istoric de lungă durată În fenomenul de succesiune a generațiilor: fiecare „realitate” ce se Înfăptuiește În cadrul unei generații se integrează Într-un curent mai vast constituit prin „spiritul epocii”, Înțeles ca rezultantă a interacțiunilor dinamice Între generațiile efective care se succedă În serii continue. Din această perspectivă istorică, Mannheim Înscrie teoria sa asupra generațiilor În sociologia cunoașterii: generațiile decurg din schimbarea socială, ele sunt caracterizate de idei care exprimă momente istorice sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istorice) și a proceselor de reproducere/transformare socială; b) pe ordonată: axa vârstelor individuale (și a statutelor personale, mai mult sau mai puțin legate de „procesele de vârstă” sau aging process, definite În sensul cel mai larg); c) pe bisectoarea rezultantă: axa liniilor vieții sau a traiectoriilor temporale ale cohortelor generaționale, la intersecția acestor două „componente cronologice elementare” (1991, 25-45). Considerăm că aceasta schemă grafică teoretică - perfect adaptabilă la toate procesele sociale Înscrise În durată - are avantajul de a obliga la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apartenenței la o generație - numită socială sau istorică - este un aspect esențial de apropiere individuală a timpului social și condiționează integrarea biografiilor individuale În acest timp colectiv; c) a treia definiție atribuită generațiilor este mai recentă și apare ca o rezultantă a procesului de instituționalizare a cursului vieții, organizat secvențial, În funcție de momentele consecutive de educație, de muncă și de pensionare. Aceste etape „Împart” populația În trei segmente distincte: tinerii (aflați Înainte de intrarea În lumea muncii), adulții (persoanele aflate la „vârsta activă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de persoane născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun, Își formează o amprentă istorică și o identitate generațională: c) a treia definiție atribuită generațiilor este mai recentă și apare ca o rezultantă a procesului de instituționalizare a cursului vieții, organizat secvențial În funcție de momentele consecutive de educație, de muncă și de pensionare. II. Datele empirice obținute În ancheta „Trei generații” au permis extrapolarea câtorva concluzii. În primul rând, a fost pus În evidență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
preferințelor, intereselor, drepturilor și modurilor personale de a fi. 3.3. Revoluția identitară Reflectând asupra construcției existenței individuale, psihologii și sociologii au demonstrat că aceasta nu este nici statică și nici lineară, nici produs exclusiv al forțelor exterioare, dar nici rezultantă ultimă a opțiunilor subiective pentru un sens detașat de orice contingență socială. Mișcare mereu nestatornică, construcția individuală îmbină efectele induse de mecanismele sociale impersonale și transindividuale cu orientările subiective care vizează un curs al existenței. Totuși, o astfel de construcție
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
resursele financiare disponibile și activate, iar cele provenite din surse publice sunt cu totul limitate, astfel că universitățile sunt așteptate să devină corporații centrate pe generarea de profituri pentru realizarea unor bunuri publice. Dacă fiecare universitate-corporație se conformează acestui model, rezultanta firească ia forma competiției interuniversitare pe o piață tot mai cuprinzătoare. Prima configurare a modelului s-a produs în SUA, care încă în urmă cu peste patru decenii au început să consacre un învățământ superior de masă prin universități de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
social relativ sărac. Păstrând cât de cât constantă cererea și oferind servicii de calitate îndoielnică, se recrutează cât mai mulți studenți plătitori de taxe, care compensează nivelul scăzut al taxelor, în condițiile în care alte surse de finanțare nu există. Rezultanta e ciudată: avem o multiplicare a numărului de diplome și o raritate a competențelor certe pe care ne-am putea baza într-o întreprindere. De exemplu, în București, conform estimărilor curente, dispunem de circa 5 000 de absolvenți cu diplomă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în desfășurarea expunerii cu întrebări, observații etc., dinamizând și înviorând cursul acesteia. Rolul motivator al acestor interpelări transformă prelegerea într-o metodă mai activă și mai stimulativă pentru restul auditoriului. Sporește implicit participarea intelectuală a auditoriului. 2. Expunerea-dezbatere poate fi rezultanta unei combinații lesnicioase în plan academic a dezbaterii cu prelegerea, rezultând un hibrid metodologic cu o eficiență sporită atât în plan psihologic, cât și la nivel de conținut. În structura acesteia și în derularea sa, expunerea-dezbatere debutează cu o scurtă
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
intenție: atât de a defini câteva dintre problemele realității cât și gradul de reflectare și transfigurare a acestora În opera de ficțiune; această a doua intenție nu va beneficia acum de o rezolvare expresă, ci va fi o sugestie spre rezultanta finală, ulterioară, pe care cititorul o va obține singur, pe măsura familiarizării cu problemele și aspectele literare din capitolele următoareă Așadar, ce cuvinte se impun atenției fără nici o dificultate, numai prin permanenta și insistenta lor prezență În coloanele presei, fie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
procesul de analiză de care vorbeam nu a avut loc, ei n-au Înțeles ce este realismul. Într-un cuvânt, cu tot paradoxul - ținând seama de felul cum sunt redactate - ei sunt formaliști, pentru că forma le apare nu ca o rezultantă a unei necesități chemată de dorința de a spune ceva, ci ca un soi de Înveliș ce se trage peste câteva idei simpliste, ca un tricou”. Așadar majoritatea nuvelelor care dădeau substanță peisajului epic din vreme, atât ca apariții fragmentare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
imitării”, de pildă, a versurilor lui George Dan din Bună dimineața sau a altor lucrări formaliste”. Nu numai În presă, critica literară evolua, când principial când neprincipial (mai ales) ci și În ramura sa cea mai nouă: critica literară orală - rezultantă exclusivă a muncii În cenaclu, reviste, Uniunea Scriitorilor, ș.a. atrage atenția, Eugen LUCA61 În Contemporanul: „Critica literară se face astăzi și În cenacluri, acolo unde se formează mlădițele tinere ale literaturii noastre. Critică literară sunt și discuțiile pe care le
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în evidență, de pildă, prin analiza relatărilor produse în cadrul TAT (sau CAT). Stimulii folosiți în TAT sunt imagini susceptibile de a permite activarea fantasmelor legate de diferite situații conflictuale sau de anumite afecte (Morval, 1977). Relatările prezentate în cadrul TAT constituie rezultanta acestor fantasme și a unor moduri defensive instituite de către eu. Potrivit lui Shentoub et al. (1990), procedeele de elaborare a discursului reperabil în protocoalele TAT „se întemeiază pe operații inconștiente (mecanisme de apărare și alte modalități de conduită psihică), a căror
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la conceputul de clientelism nu va lua În considerare doar dimensiunea sa, ce vizează un schimb social Într-un context competitiv pentru obținerea unor incitații pozitive (Kitschelt), ci și dimensiunea sa de control (În sensul patronajului politic). Aceasta este o rezultantă a relațiilor care se creează Între actorii politici. Vezi Peter Mair, Petr Kopecky, „Political parties and patronage in contemporary democracies: an introduction”, lucrare prezentată la ECPR Joint Sessions, 25-30 aprilie 2006, Nicosia, p. 5; Jean Blondel, „Party Government, Patronage, and
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]