KorAP: Find »[drukola/base=riț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 15 >

354 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

XVIII-lea sub Ecaterina cea Mare. �ncep�nd cu domnia ei, ru? îi au traversat �n măr? principatele rom�ne �n drum spre Constantinopol de mai mult de zece ori, spre intangibilul ? el al ? arigradului, primul dasc? l al slavilor de r? s?riț, spre visul de a sluji liturghia �n Catedrală HagiaSofia, cur?? at? �ntre timp de necredincio? i. Ori de c�te ori au trecut, au l? sat �n urma lor o d�r? de jaf, moarte, boli ? i ruine. Un stat rus centralizat �ncepuse s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ajuns la grani? a Modovei ? i i? a smuls Bucovina Por? îi Otomane. Austriecii au colonizat aici ucraineni, germani ? i evrei pe parcursul urm? torilor 120? 150�de ani. Ru? îi au pus m�na pe jum? tatea de r? s?riț a Moldovei, Basarabia, �n 1812. A urmat o rusificare brutal?. Rom�nii s? au retras la ad? postul experien? ei lor istorice: rezisten? a pasiv?. Dup? tratatul de pace de la Adrianopole din 1929, principatele rom�ne au devenit protectorate ruse? ți

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
spunea: �Mi se face ru? ine c�nd m? g�ndesc cum a? i fost obligă? i s? ceda? i Basarabia că s? v? cump? ra? i libertatea�20. Orice s? a �nt�mplat de atunci �ncoace nu a �nt? riț �ncrederea rom�nilor �n vecinul lor de la r? s?riț. Iorga credea �n dictonul lui Napoleon c? politică extern? a unei ?? ri este determinat? de geografia ei. Nici o ideologie mesianic? nu va schimba natură organismului considerat de el drept constituind o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
g�ndesc cum a? i fost obligă? i s? ceda? i Basarabia că s? v? cump? ra? i libertatea�20. Orice s? a �nt�mplat de atunci �ncoace nu a �nt? riț �ncrederea rom�nilor �n vecinul lor de la r? s?riț. Iorga credea �n dictonul lui Napoleon c? politică extern? a unei ?? ri este determinat? de geografia ei. Nici o ideologie mesianic? nu va schimba natură organismului considerat de el drept constituind o na? iune21. Mul? i rom�ni se pl�ng

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
5. Aceast? afirmă? ie, de? i incontestabil? , nu este atotcuprinz? toare. Cu c�teva pagini mai �nainte, Seton? Watson afirm?: �Mentalitatea evreilor este total str? în? na? ionalismului romantic care s? a r? sp�ndit �n �ntreaga Europ? de r? s?riț �ncep�nd din a doua jum? țațe a secolului trecut�. Trimisul britanic la Bucure? ți, Șir William White, care �n nici un caz nu era antisemit (a �ncercat �n 1879 s? intervin? �n favoarea drepturilor civile ale evreilor din Rom�nia, conform hoț? r�rîi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
au fost niciodat? atacate. Dac? rom�nii au r? mas cre? tini ortodoc? i, acest lucru a avut drept scop prevenirea expansiunii culturale, deci na? ionale, a ungurilor ? i polonezilor. Chiar ? i convertirile la Biserică Unit? din Transilvania au urm? riț ob? inerea sprijinului habsburgilor pentru p? strarea identit?? îi rom�ne? ți. Imigran? îi evrei au r? mas mai ales �n Moldova ? i nu au fost deloc bineveni? i �ntr? un num? r at�ț de mare. Dar antipatia aceasta nu avea nici o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
du? le pe femeile din jurul lui ? i polemiz�nd cu Iorga �n paginile ziarului �Lupta�, el �? i propov? duia deschis sterilul ? i patologicul s? u crez antisemit. Atunci c�nd Caragiale a fost atacat pentru ultima lui pies? , Iorga a s? riț imediat �n ap? rărea lui, stabilind astfel o rela? ie valoroas? 47. Urm�nd cursurile Universit?? îi din Ia? i timp de un an ? i ceva, Iorga ? i?a prezentat teza (sub �ndrumarea lui Xenopol) asupra politicii lui Mihai Viteazul. Doi dintre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ile materiale, o via?? care respinge ideea interesului personal. O astfel de via?? vrem s? ducem noi�63. Mesajul na? ionalist al �semizeului� (Eminescu) ? i? a pus puternic amprenta asupra na? ionalismului ? i a vie? îi lui Iorga. ?elul urm? riț de Eminescu � el �l identific? cu �supremă lege� a lui � era ap? rărea ?? rîi lui ? i a identit?? îi ei etnice. Pentru c? , dac? rom�nii ? i?ar pierde tr? s?turile lor na? ionale unice, ? i?ar pierde totodat? dreptul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
m asemenea fleacuri junimiste�. Alian? a Iorga? Bogdan? Onciul continuă deci s? provoace gelozia profesional? a celorlal? i. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat c? l?ar fi def? imat pe Mihai Viteazul ? i i? ar fi pream? riț pe fanario? i. Iorga �? i d? du cur�nd seama c? pozi? ia lui �n cadrul Universit?? îi era periclitat?. A cerut s? fie primit �n audien?? de Take Ionescu, ministru �nv??? m�ntului. �ntrevederea lor a avut un caracter �ncordat. Take

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Chiar ? i imigra? iile �n mas? legale au dat na? tere la tensiuni. G�ndi? i?v? la n? vala vietnamezilor ? i a latino? americanilor (mai ales mexicani) �n Statele Unite sau a celor din Lumea a Treia ? i din Europa de R? s?riț �n Europa Occidental?. Occidentul are �n spatele lui o tradi? ie democratic? , iar economia lui este mult mai �n stare s?? i absoarb? pe imigran? i. Rom�nia de la r? scruce de veac nu era un ? inut adecvat imigran? ilor. Evreii nu erau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu ziua. Care era deci perspectiva? Nu a existat practic nici o asimilare � ? i nici nu putea fi vorba de a? a ceva. Iorga a remarcat c? evreii care au invadat oră? ele Moldovei erau practic inasimilabili 17. �n Europa de r? s?riț, pu? ini dintre gentili �i considerau pe evrei drept fiin? e umane; �n cel mai bun caz, ei erau privi? i prin lentilele distorsiunilor ? i caricaturilor antisemite; li se atribuiau prea adesea �nsu? iri diavole? ți. Evreii au reac? ionat izol�ndu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
imaginea lui asupra satului s? m?n? torist �n 1933: �Am �ncercat s? reconstitui mediul patriarhal ? i s? ofer un exemplu propriilor noastre timpuri care se rupseser? de aceste leg? turi naturale despre amintirile v? ilor de la Dorohoi; ele au r? s?riț acum �n mintea mea, cu satele ? i boierii lor, cu conacele de pe vremea c�nd eram adolescent, cu toate rela? iile profund umane pe care le reprezentau. (...) Toate acestea contraveneau unui spirit gre? it prevalent care trebuie distrus pentru a �ncuraja

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
l? a invitat s? conferen? ieze la cursurile de văr? ale Universit?? îi sale de la V? lenii de Munte, l? a pus �ntr? o postur? nepl? cut? , vorbind numai despre chestiunea evreiasc?. Ulterior, distan? a dintre ei s? a m? riț ? i mai mult, atunci c�nd Iorga a renun? at la antisemitism. Cuza a declan? at �n acel moment o campanie de calomnii ? i de def? imare. Dup? cum am v? zut, Iorga s? a aflat tot timpul �n rela? îi personale ? i prietene

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Fashoda) ? i chiar ? i presă popular? englez? erau frapant de lipsite de rezerv? ? i de ra? iune (cu care britanicii se m�ndresc pe drept cuv�nt). Diferen? ele dintre presă din Occident ? i cea din Europa de r? s?riț ? ineau deci mai cur�nd de rang dec�ț de gen64. Aceste diferen? e vor deveni ? i mai pronun? ațe; ziarele Occidentului vor face un salt calitativ dup? 1910, cu excep? ia practicilor jurnalistice dezgust? toare ale nazi? tilor ? i fasci

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
extaz. Nu?? i preg? tea prelegerile, m�zg? lea c�teva cuvinte pe o bucat? de h�rtie (uneori pe c? r? i de vizit?) , baz�ndu? se pe memoria lui fenomenal?. Prelegerile lui nu erau u? or de urm? riț: Iorga �n? iruia o gr? mad? de fapte, f? c�nd adeseori digresiuni pentru a sublinia paralelele cu evenimentele contemporane. Nu pierdea �ns? niciodat? din vedere ideea principal? , prelegerile sale fiind unitare. C?linescu evoc? diferitele tonuri utilizate de Iorga �n timpul conferin

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
at pe Iorga c? descoperiser? �n organiza? ia lor un informator al poli? iei pe care �l excluseser? imediat 209. �n 1912, Rakovski se adresa sociali? tilor, accentu�nd c?: �Ru? îi nu au nici un drept s? r? m�n? �n Moldova de R? s?riț�210. Tot �n 1912, Rusia a ordonat organizarea de festivit?? i �n Basarabia cu ocazia celei de a o sută anivers? ri a anex? rîi ei; �Basarabia�, comenta Iorga, �s? rb? tore? te cea de a o sută aniversare a �nrobirii ei�. A publicat c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
foloseau ele na? iunile mici doar pe post de pioni ? i care era de obicei soarta pionilor. Dar ? tia ? i c? un pion poate ? ine �n ? ah regele, iar atunci c�nd ajunge �n al optulea p? trat devine regin?. A c�nt? riț toate acestea atunci c�nd a �ntrebat care va fi r? splata pentru Rom�nia dac? se al? tur? Alia? ilor. Nu s? a g�ndit nciodat? la intrarea �n r? zboi al? turi de Puterile Centrale. Br? tianu s? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a, Anglia ? i mai ales �n Statele Unite, �n atmosferă favorabil? de acolo, masele acestea au trecut printr? un proces de asimilare rapid ? i �ncununat de succes; �n Occident, există un alt fel de alchimie care facilita aceast? asimilare. Dar �n Europa de r? s?riț masele de evrei continuau s? tr? iasc? �n aceast? atmosfer? inadecvat? ? i ostil? ? i �ntr? o izolare aproape total?. Parisul, Londra sau New York? ul erau departe; dac? erau �n c? utare de cultur? ? i valori, evreii priveau cel mai adesea spre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
trebuie ? i ea s? fie considerat? drept inevitabil? ? i explicabil?. Atitudinea aceasta s? a perpetuat ? i �n era hitlerist?. Profesorul Raoul Hilberg explic? �n monumentala sa carte Nimicirea evreilor europeni c? atunci c�nd au ajuns nazi? ții �n Europa de r? s?riț, evreii de acolo erau prea �bloca? i de obstacole psihologice� că s? fac? fă?? primejdiei. Tot ce era bun pentru evrei venise �n mod tradi? ional din Germania, iar tot ce era r? u venea, conform tradi? iei, din Rusia�. A

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care spunea: �Vom fi din nou ceea ce am fost! Ba chiar mai mult dec�ț at�ț! ��63. Cuv�ntarea lui Iorga a avut un mare efect; �ntreaga ? ar? i?a mul? umit pentru ea, �n frunte cu regele ? i regina. Cuv�ntarea a fost tip? riț? ? i difuzat? �n tran? eele soldă? ilor cr�ncen asedia? i, obosi? i, �ns�ngera? i ? i lupt�nd totu? i. Iorga a scris �n perioada aceasta c�teva dintre cele mai frumoase articole ale sale, scriind cu dragoste despre suferin? ele

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Prin septembrie 1917, Kerenski (Iorga �l numea un �Napoleon democrat�) proclama Rusia republic?. Iorga l? a sprijinit 98, dar nu a �n? eles pe deplin disperarea care se ascundea �n spatele m? surilor lui. Speran? ele lui Iorga nu se �ndreptau spre R? s?riț, ci spre Statele Unite. Vorbea �ntr? un articol de fond despre �Statele Unite, aceast? gigantic? societate liber? �, conținu�nd s? descrie ceea ce el numea �glorioasa experien?? american? � �nceput? de Pelerini ? i ajungeau apoi la concluzia c? �Statele Unite au dovedit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
apoieze c�teva zone locuite doar de unguri. �n ciuda faptului c? �l admira pe Măsar? k, Iorga a avertizat c? un asemenea gest va deschide o cutie a Pandorei, �ntruc�ț era convins c? revizionismul integral ? i nu autodeterminarea era scopul urm? riț de unguri; �Scopul ungurilor este s? restaureze �Ungaria a? a cum a fost ? i cum Ungaria nu poate fi��20. S? medit? m pu? în asupra rezultatului ofertei lui Măsar? k. Guvernul maghiar nu l? a luat niciodat? �n serios, iar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
insignifian?? , ? i toate acestea �n numele �autodetermin? rîi� at�ț de cinic aplicat?! Datorit? acestui e? ec al autodetermin? rîi pentru unguri va deveni revizionismul maghiar at�ț de puternic. Iorga sus? inea c? nu autodeterminarea, ci restitutio ad integrăm era scopul urm? riț de unguri. Versailles era locul unde acest lucru putea fi verificat! Dar nu s? a �nt�mplat a? a. �n ceea ce prive? te politică intern? a Rom�niei, care de? inea o mare �ntindere de mo? îi, conservatorii nu reprezentau o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
unei permanente b? ț? i de joc, o tr? s?tur? omniprezent? a antisemitismului est european: erau imitate accentul lor, afectarea, religia ? i ve? mintele lor. �ntr? un cuv�nt, caracterul lor uman. Antisemi? îi din Europa de R? s?riț nu �nv?? aser? c?, indiferent de ceea ce devenise evreul �Leg? m�ntului coloniz? rîi� (gra? ie secolelor de umilin? e ? i persecu? îi necre? tine? ți), nu? l puteai schimba b? ț�ndu?? i joc de el. Situa? ia evreilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cea parte din Sistemul civilizat de la Versailles), poate c? cel mai trist efect al tuturor acestor lucruri a fost o dezastruoas? dare �napoi a tot ceea ce f? cuse Iorga pentru integrarea evreilor �n structurile Rom�niei Mari! Incidentele acestea au �nt? riț �frică� istoric? a evreilor de gentili, iar teamă această veche a evreilor este greu de explicat. Ea se manifest? uneori chiar ? i �n Occident. Cre? terea lent? a �ncrederii ? i a asentimentului evreilor de a se asimilă �n Vechiul Regat a fost grav

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]