165,466 matches
-
lui Ceaușescu au fost deformați de sistem, oamenii de ultimă oră sunt greșiți din construcție. Ei vin cu inimaginabile frustrări și fobii, cu spaima pușcăriașului confruntat pentru prima oară cu lumina crudă a soarelui. Nu pot dovedi că toți junii ridicați în funcții provin din rândurile elevilor-turnători. Nici nu e nevoie. E suficient să te înscrii într-un anumit tip comportamental ca să fii, tu, copie, la fel de reprezentativ ca și originalul. Or, într-o lume prin excelență a formelor, cum e politica
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
de 150 de pagini (cam jumătate din antologia dlui Dobrescu), decît să încerce să demoleze acest prestigiu, cu argumente îndeosebi moral-religioase (ce ar zice părinții care ar citi în poeziile lui Eminescu despre fete chemate în crîng ca să li se ridice vălul?), foarte elocvente, de altfel, cînd e în discuție reputația autorului și nu valoarea operei. (Observațiile stilistice seamănă cu ale lui Gr. Gellianu: lui Grama, metafore precum "apă somnoroasă" ori "răcoare brună" i se par niște "idei-monștri".) Grama este cu
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
lividă și goală ore în șir, jumătăți de zile. Să-l citească pe Dostoievski! Deși neliniștea interioară a lui Raskolnikov se îmbină într-a ei ca o roată zimțată. De nesuportat. Să citești în tren. Fiind în tren să-ți ridici ochii din cartea lui. Își imaginează cum ar fi, dacă, să spunem că nu l-ar cunoaște încă și el, cu totul întâmplător, ar sta vizavi de ea în compartiment. Ea s-ar afla pe locul de lângă fereastră, ca acum
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
îți spui, nu-și iau oamenii în călătorii mai lungi destul de citit și de ce se gândesc că din acest motiv ar trebui să te întreții cu ei! Unii nu-și mai găsesc locul din cauza nerăbdării, se foiesc pe scaune, se ridică. Măsoară culoarul în sus și-n jos sau se reazemă cu capul dat pe spate de fereastră și din profil arată ca împăratul Franz Josef. Până și cu cei neinteresați se creează la un moment dat, după o călătorie mai
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
urmă, te miri că nici nu salută când coboară. Dar ce te faci când stai vizavi de cineva care te interesează. Doar nu poți să te uiți întruna la el, chiar dacă e adâncit în lectură. Ar observa imediat, și-ar ridica ochii, poate ar zâmbi, dar atunci ai și căzut în plasă, așa că îl lași pentru moment să-și vadă de lectură, stai cu ochii ațintiți pe fereastră, aparent prins de alte gânduri și privești acolo ca într-o oglindă imaginea
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
adaugă partidele opoziției democratice protestează împotriva încercării securiștilor de a băga pumnul în gură CNSAS. De o vehemență fără precedent, această reacție ar trebui să atragă atenția oficialităților că în măsura în care își vor asuma raportul lui Ion Predescu și-ar putea ridica în cap societatea civilă, două carteluri sindicale și partidele de opoziție. Oricum, Cronicarul remarcă faptul că presa centrală e în majoritatea ei covîrșitoare împotriva raportului Predescu și împotriva manevrei prin care foștii securiști care au făcut poliție politică se străduiesc
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
sau Y. Dacă există o cauză a tăcerii criticii în fața anumitor producții editoriale, ea poartă un nume: pudoare. În general, prin comentarii critice, un autor (din categoria celor despre care este vorba aici) înțelege un text în care să fie ridicat în slăvi. Orice îndoială a criticului este privită ca o mică vendetă generată de invidie sau ca un semn de diletantism. Or, de cele mai multe ori, pus în fața unor producții literare înfiorător de proaste, criticul preferă să tacă. Pe de o
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
că mă simt aici un renegat. De treizeci de ani tot nu pot să înțeleg: Cum poate fi cineva om? Al dumneavostră pre@supus, Cătălin Constantin Dovezi, nu chimere! Încă din prefață, pretinsul zmeolog face o serie de afirmații care ridică câteva semne de întrebare. O asemenea contribuție științifică trebuia însoțită neapărat de toate detaliile menite să înlăture din capul locului orice urmă de îndoială cu privire la veridicitatea și seriozitatea studiului. Or, autorul ne tratează ca pe niște copii. Spune „am explorat
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
deși vizibil deranjați de ceea ce li se întîmplă, o mai dau pe glumă, deocamdată. Cineva, un domn slobod la gură și pînă în '89, mi-a teoretizat avantajele ascultării de azi, față de cea de pe vremea lui Ceaușescu. Atunci te puteau ridica de acasă pentru ceea ce spuneai, acum ți se arhivează opiniile, ceea ce e un pas înainte. "Trăim într-o democrație suspicioasă!" a încheiat domnul cu pricina mica sa explicație, cam penibilă, de ce nu vrea să-l citez. E adevărat că domnul
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
literară și studii literare). Alții, ca Lovinescu, au avut „norocul" să se sfîrșească înainte de răsturnările din România; dacă ar fi supraviețuit ar fi avut soarta lui P.P. Panaitescu, Mircea Vulcănescu și a atîtor oameni... - Arestări, procese, condamnări. Scriitori interziși, mediocrități ridicate în slavă, autori mari „cumpărați", siliți să facă rușinoase concesii. Țărani izgoniți din sate, împovărați de cote, siliți să renunțe la pămînt. Muncitori transformați în masă de manevră, mințiți că sunt clasă conducătoare. Tabloul pe care îl creionați în jurnalul
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
sînt duse pînă la capăt, demonstrația nu reușește să treacă destul de convingător dincolo de ceea ce textele însele oferă, sau sînt argumentate analize de text care nu se însumează unei radiografii a "agoniei lumii rurale" pe care o intenționează. Un potențial la fel de ridicat de interes îl are observația că nu există o definiție unitară a realismului socialist, dar avatarurile termenului nu fac, din păcate, obiectul studiului despre Literatura între revoluție și reacțiune. Cel mai discutabil aspect al cărții Sandei Cordoș se regăsește însă
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
Buzea Aplecarea către a scrie aduce folos oricărui om sensibil pe care ceva, vreo întâmplare, l-a trântit sufletește la pământ. El apelează la poezie cu puterea amărăciunii, în singurătate, și gestul lui echivalează uneori cu nădejdea că se va ridica în sine și se va mângâia. Este, poate, o replică la răul ce ne însoțește fără istov, starea de poezie fiindu-ne dată tuturor, dar nu tuturor ni se trezește și acel simț armonios, util pentru a crește ca din
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
nou al doilea flăcău, pe care l-a indignat cel de al treilea, cel cu ocara... Deodată însă, un al patrulea tânăr, care tăcuse până atunci, găsind probabil dezlegarea acelei dificultăți primare din care s-au apucat să se certe, ridică mâna și strigă... Credeți că strigă evrica?... Ei bine, nu... repetă același substantiv absent din dicționare, un singur cuvânt, doar unul singur, însă cu entuziasm, cu un strigăt de încântare, cu o încântare prea mare parcă, pentru că cel de al
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
cu povestirea Kira Kiralina, la intervenția lui Romain Rolland. Atunci când stă la îndoială în privința cine știe cărui detaliu, întotdeauna motivat, Ion Ursulescu atrage luarea aminte cu observația că pseudonimul a fost doar o singură oară menționat și asupra căruia poate să se ridice semne de întrebare, ca de exemplu Un om, nemenționat de alți cercetători, detectat în "România Muncitoare" din 1909, Pribeagul și RM, din aceeași publicație și același an, 1909. Ion Ursulescu trimite mereu, ca puncte de referință, la edițiile datorate lui
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
data asta, este performanța actoricească, un atu recunoscut al modului de lucru al regizorului. Nu găsesc că există un rol pe de-a întregul rotund, incitant. Din păcate, deși s-a repetat ceva vreme, actorii trupei nu pot să se ridice integral la valoarea căutărilor și cerințelor lui Alexandru Darie. Rămîn cu cîțiva pași în urmă, în ciuda eforturilor pe care nu mă îndoiesc că le fac. Ei nu-și încarcă visceral și emoțional interpretările. Atunci, sîngele ce curge pe scenă devine
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Montreuil Le Perreux Le Raincy Villemomble Romainville, cartiere de blocuri grădini proletare parcări autostrăzi de centură centre comerciale, toate acoperite ca de un sos de zmeură. Firmele pâlpâie și se sting de-a lungul perifericului. Soarele de culoarea grenadinei se ridică deasupra copacilor negri din bois de Vincennes, gong-chan dang, xiang tai-yang, țipă Treize, forțându-se să scoată un accent de chinez de operetă, pe nas și cu ton înalt, zhao na-li, na-li liang, Partidul comunist este ca soarele
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
inedite ale personalității lui Sartre revelate de introspeția propusă de Cuvintele sale, salută publicarea Manualului de descompunere a "gânditorului crepuscular" Cioran, "venit din România", care "contra optimismului senin prin care omul triumfă asupra absurdității lumii și a propriei condiții (...) se ridică, mânios și disperat, iar ca răspuns la ’întrebarea fundamentală’ clamează un nu furios". El crede încă în ceva, fiindcă scrie, se confesează și își cântă nefericirea" - adaugă comentatorul din 1949. Pentru că o modulează într-o limbă cu atât mai admirabilă
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
vechime, la noi, a agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri agricultura practicată prin foc e legată de termeni precum pojorîtă, runc și pleașă. Înțelesul lor ridică însă unele întrebări. Runc înseamnă pășune, pleașă (sau pleș) înseamnă pleșuv, chel, pojorîtă e (iarbă) arsă. Așa dar nu de agricultură ar fi vorba, ci de creșterea vitelor. În rest, lucruri care merită a fi citite. În același număr al
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
nisip din clepsidră, tot mai puține, n-ar curge cu atât mai repede: "Voi, plante, animale, fructe, flori/ mi-ați tălmăcit cuprinsurile lumii/ și tainele adâncurilor humii, grădinile lui Dumnezeu în nori// Voi, ciripeli, îmi povestirăți cum îi/ când te ridici pe streașină și zbori./ Voi, plante, animale, fructe, flori/ mi-ați tălmăcit cuprinsurile lumii". Fiecare rondel se instituie ca una din fațetele zarului la finala sa aruncare, cu apriga, în fond, dorință de a mai fi, care pretinde timpului încă
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
nimb/ să lunec dincolo de timp/ spre pragul cel de sus al zării// Pe treapta cea de jos a scării." Dansant, cu reverențe, de felul său, rondelul se potrivește puțin cu "chipul știut", cu excepția împrejurării în care vocea ce întâmpină nu ridică scutul unei anumite sfidări, în speță nu intimează un cântec de laudă vieții, integrând într-însa moartea, ca atare, nu-i opune ecourile unei muzici. Acestea aparțin unui liric matur, cu mai multe unghere și cotloane decât se dezvăluie la
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
armata se mențin sus de tot în stima românilor continuă să fie, cel puțin pentru mine, o enigmă. Ce-o fi de admirat la polițistul care amendează nefericită cu rochii largi care vinde semințe la colț de stradă dar nu ridică nici un deget când, sub nasul lui, se vând mii și mii de pliculețe de opiu și heroină? O fi doar o simplă întâmplare? Sau consecință faptului că încă n-am auzit că vreun general să fi fost implicat în traficul
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
ori ăla, păreri, supărări, satisfacții etc. La publicarea primului volum, impresia multora a fost de oarecare meschinărie sufletească. Îmi aduc aminte câteva discuții pe care le-am avut atunci, precum și unele recenzii. Era ca și cum autorul nu s-ar fi putut ridică deasupra cotidianului și ar fi reținut mai ales derizoriul din evenimentele la care lua parte. Neuitând să-și consemneze invidiile sau frustrările. O lectură a Agendelor în întregul lor schimba radical această impresie. Dincolo de motivațiile lor psihologice, variate și contradictorii
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
GRIȘENKA deschise ochii, se ridică cu greu din patul de fier aflat În birou și ieși afară. O sete cumplită Îi ardea gâtlejul, iar capul și-l simțea de mărimea unui tanc mijlociu. Nu putea face alte comparații deoarece el, toată viața fusese tanchist, iar
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
fi întîmplat. Numai ca să respect ritualul, deoarece cunoșteam prea bine răspunsul, am întrebat-o: - Și de ce? - Pentru că te-ai lăsat de învățătură. - Nu m-am lăsat, i-am spus. Mi-am schimbat doar profesia. Gîndul unei discuții serioase i-a ridicat moralul. - Tatăl tău zice că e același lucru, puse. Știind că nu era adevărat, i-am spus: - Și el a renunțat la învățătură ca să cînte la vioară. - N-a fost așa, replică ea plină de însuflețire. Cînta la vioară numai
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
cărții despre care vorbești, mai exact, într-unele din scrisorile trimise de Gabriel Liiceanu, există alte reflecții și "definiții" ce-i recunosc criticii literare incomparabil mai mult decât i-ar fi recunoscut Noica (pentru care, fatalitate!, critica nu se putea ridica la "etajele" silogismelor și conceptelor). Se vorbește, acolo, de o critică literară mare, și se dă ca exemplu strălucita Istorie a lui G. Călinescu. Prima "judecată" pe care o citezi se referă la o anumită specie a criticii: la cea
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]