749 matches
-
tabloul cu delfinii care Însoțesc, Într-un joc nebunesc, pe Îndrăgostiții fugari: „Iar delfinii sprinteni trec ușori prin valuri urmărind caiacul și al lor amor”. Imagine superbă ce ne face să uităm stîngăciile versului, răsturnările acelea de topică atît de ridiculizate de comentatori. Marea este un element euforizant. Înspumată sau lină, ea Îmbată simțurile, provoacă imaginația. Nașterea lumii din apele Bosforului este primită cu o vie senzație de beție albă, o copleșire dulce a ochiului: „Din azurul mării luna naște plină
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru un guvern să sprijine arta cea mai avansată care este pe placul elitelor din străinătate, dar care ofensează gustul local. De pildă, când Departamentul de Stat a organizat un spectacol de artă modernă în anul 1947, acesta a fost ridiculizat în presă pentru a fi irosit banii contribuabililor, iar președintele Truman însuși a criticat spectacolul pentru că ar fi înfățișat "aiureala unor oameni nebuni și necopți la minte."184 Deși guvernele nu sunt dispuse să-și slăbească influența și controlul angajând
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
îi ierte pentru că îl urmaseră pe Okendza în problema arborelui de cafea. În cele din urmă, Okendza se prăbușește literalmente în 1957. Plantația lui de 800 de arbori este distrusă: o instalase pe un sol deja secătuit de manioc. E ridiculizat și gonit din sat; casa lui e demolată; se va stabili cu cele două soții și fiul lui la 1 km de Okelataka, pe ruta spre Etoumbi, unde a inaugurat o altă plantație. Nu mai vine aproape deloc în sat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că exprimarea deschisă a mâniei nu rezolvă, ba dimpotrivă creează mai multe probleme. Oamenii pasiv agresivi "doresc să-și conserve valoarea, necesitățile și convingerile personale, dar o fac cu o aversiune tăcută față de celelalte persoane implicate". Ei aleg "să-i ridiculizeze pe ceilalți prin metode ascunse și printr-o comportare care le asigură o expunere minimă. Ei cred că, dacă nu-și dezvăluie complet natura mâniei lor, nu pot fi controlați sau supuși cu ușurință de alții" (idem, p. 36). Această
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în prezent în schimbul a mult rău în viitor. Dar acest procedeu evocă spectrul bancrutei care alungă creditul. Ce e deci de făcut? Atunci statul nou își bravează partidul; reunește forțe pentru a se menține, înăbușă opinia, face recurs la arbitrar, ridiculizează vechile sale maxime, declară că nu se poate administra decât cu condiția de a fi impopular; pe scurt, se proclamă guvernamental. Și în acel punct îl așteaptă alți curtezani de popularitate. Ei exploatează aceeași iluzie, trec prin aceeași cale, obțin
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o poziție inconfortabilă, în mijlocul clasei sau pe estradă, teme suplimentare, contribuția la un serviciu manual (strângerea gunoaielor sau curățarea toaletelor), lovirea reciprocă a doi elevi pedepsiți, amenda pecuniară și diferite jigniri, precum faptul de a fi arătat cu degetul sau ridiculizat în public. În fapt, 72% dintre copiii chestionați au indicat că dascălii aplicau corecții elevilor. Jumătate din pedepsele corporale sunt măsuri luate cu titlu disciplinar, iar 35% sancționează rezultate școlare mediocre. Dar, la urma urmei, e un fapt atât de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fost internalizat în mod irațional prin forța unui habitus. Logica acțiunii de lovește pe teren de o rezistență care ține mai mult de forța inerției decât de un refuz rațional. Nu e vorba de a acuza persoanele, de a le ridiculiza pentru lenea congenitală și șocanta lipsă de vocație, pe scurt, de a "psihologiza" această stare de fapt legând-o de personalități particulare. Această caracterologie naivă e inacceptabilă. În joc sunt locul real al elevului în școli și, mai general, procesul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cărora el distanțează teoria sa de realiștii preștiințifici. El îi atacă pe realiștii din tradiția sociologiei istorice. O soartă asemănătoare este rezervată și teoretizărilor inductive, pe care el pare să le definească drept o cunoaștere derivată din generalizări empirice. Waltz ridiculizează explicațiile bazate pe stat, pe care le consideră reducționiste sau, într-un mod mai degrabă idiosincratic, behavioraliste. Prin opoziție, se poate conchide de aici că el propune deductivismul, falsifi-caționismul sau explicații care să meargă dinspre exterior înspre interior, sistemice. Ceea ce
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lor, care susține piețele financiare necontrolate, chiar dacă ele alocă resurse într-un mod total ineficient (Strange 1986b: 12 și urm.), dar respinge frînările comerțului, chiar dacă astfel de frînări ar putea fi necesare pentru atenuarea căderilor în ceea ce privește cererea ciclică. Ea a ridiculizat puțin sau poate nu chiar puțin presupunerea că, din moment ce piețele tind întotdeauna spre echilibru, ele au întotdeauna dreptate. Dacă ceva merge rău susține această gîndire eronată acest ceva trebuie să fie politica (Strange 1985: 17 și urm.). Absolvind de vină
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
relațiile interpersonale fiind scopul primar al existenței grupului. În realitate, una dintre funcțiile majore ale grupurilor primare în societate este să asigure oamenii cu refugiul unei relative securități în care aceștia pot fi ei înșiși fără teamă de a fi ridiculizați ori respinși. În plus, grupurile primare de asemenea funcționează ca mediatori între individ și alte părți ale societății. Familia, spre exemplu, asigură socializarea conform valorilor și normelor din societate. Datorită grupurilor de colegi sau prieteni oamenii de obicei pot fi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt învățate prin socializare. Noi învățăm de la alții ce comportament este de așteptat din partea oamenilor dintr-un grup de vârstă dat, cum comportamentul care se conformează așteptărilor rolului este recompensat într-un fel sau altul, în timp ce un alt comportament este ridiculizat ori sancționat. 11.4.2. Cauzele și consecințele îmbătrânirii populației În cele mai multe din țările industrializate ale lumii, astăzi are loc un proces masiv de îmbătrânire a populației. Aceasta înseamnă că media de vârstă a populației este mai ridicată, cu o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
accepta ca fiind trasat de cei din jur, sub autoritatea cărora se afla, lipsită fiind complet de drepturi. Sunt însă și momente în care cei doi scriitori devin, am putea crede, tributari epocii în care trăiesc, și adoptă orientarea misogină, ridiculizând sau ironizând fin încercarea femeii de a dobândi un nou statut social, de a se erija într-un egal al bărbatului. Însă această ezitare, o pendulare aproape firească între două atitudini contrare, nu umbrește imaginea de protofeminiști pe care și-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
încărcată de idei dogmatice, o dezbatere solemnă despre violență și răzbunare, care sfârșește prin a impune necesitatea iertării dușmanilor. Sir Thopas, imagine vetustă a unui cavaler, a cărui poziție nu mai este înțeleasă într-un univers care a început să ridiculizeze idealurile desuete curtenești, își creează un ideal imaginar, imposibil de aflat. Nu întâmplător povestirea este nedefinitivată, neterminată, la fel de neputincioasă, ca și eroul ei, în a-și atinge scopul. Povestirea lui Melibeus este o construcție închisă, moralizatoare, cu un deznodământ fericit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț la trup, ca un clondir/ Ochi înfocați și jucăuși, măi-măi”556), are ceva din statura și comportamentul unui nobil, proprietar al unui domeniu, emancipat, ridiculizând preceptele și convingerile învechite: „și se ținea în pas cu vremea nouă/ Nu da pe-acei ce păcătoși i-arată/ Pe vânători, o ceapă degerată”557. Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o „vorbă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Boemia.677 În universul ficțional al textului chaucerian, zeul dragostei, Amor, îl ceartă pe poet în versurile prologului operei fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el se va revanșa prin ilustrarea unor povestiri despre femei vrednice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
homeriene, ține și constanta intervenție a zeilor în destinul ființelor umane, al căror rol tinde uneori spre farsă.749 Emilia, o donna angelicata de o frumusețe paradisiacă, asemănătoare cu o zeitate, nu scapă de această ironizare generală, personajul feminin fiind ridiculizat pentru vanitatea sa. În momentul în care se simte privită de ochii masculini avizi și fascinați de înfățișarea ei divină, ea nu se sfiiește, ci continuă să se plimbe prin grădină, din „vanitate”750, afirmă naratorul boccaccesc, căci se pare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Ianuarie, devine de-a dreptul hilară: „Pe câtă vreme omul însurat/ Acasă huzurește cumpătat/ Încovoiat sub jugul căsniciei;/ și plin, pe drept cuvânt, de bucurie-i...”880 Imaginea idilică a rolului femeii nu este lipsită de nota ironică a naratorului care ridiculizează din interior și minează cu sarcasm tot ceea ce Ianuarie încearcă să impună ca fiind perfect credibil: „Soția este darul Celui Sfânt;/ Ce alte daruri sunt pe-acest pământ/ Ca bani, moșie, vite și izlaz/ Norocul ni le dăruie, și azi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2, pp. 243-244. 245 succes neprevăzutului evenimentelor și dă dovadă de inventivitate, debarasându-se de insistențele pălimarului, căruia îi joacă o glumă pe cinste, dar ridiculizând-și și soțul în fața întregii comunități. Planul urzit de Neculai, în legătură cu eventualitatea unui potop, nu face decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
real îngrijorat de soarta iubitei sale consoarte. 914 În jurul personajului feminin se desfășoară o adevărată competiție. Neculai și Avesalon sunt cu adevărat pretendenții în această povestire, amintind și de competiția care s-a iscat între pelerini, naratorul istorisirii curente, morarul, ridiculizând tot ceea ce reprezenta l’amour courtois în Povestirea cavalerului, cel care a deschis șirul istorisirilor din cadrul capodoperei chauceriene.915 Fabliau-urile, în a căror specie poate fi încadrată și Povestirea morarului, parodiază limbajul curtenesc, îl fac ridicol: femeile sunt descrise ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar înnăscut sau, eventual, o abilitate dobândită prin educație și formare. Lipsa de spirit antreprenorial poate duce adesea la pierderea unei bune oportunități de afaceri, iar folclorul economic este plin de asemenea istorioare. Din fericire, forța științifică a economiei le ridiculizează! Privind astfel lucrurile, acceptăm că firma, prin intermediul inovării, își poate modela mediul în care acționează și își poate defini limitele pieței căreia i se adresează, elemente care încetează astfel a fi constrângeri externe. Inovarea, astfel definită, devine un instrument strategic
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
accepta ca fiind trasat de cei din jur, sub autoritatea cărora se afla, lipsită fiind complet de drepturi. Sunt însă și momente în care cei doi scriitori devin, am putea crede, tributari epocii în care trăiesc, și adoptă orientarea misogină, ridiculizând sau ironizând fin încercarea femeii de a dobândi un nou statut social, de a se erija într-un egal al bărbatului. Însă această ezitare, o pendulare aproape firească între două atitudini contrare, nu umbrește imaginea de protofeminiști pe care și-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
încărcată de idei dogmatice, o dezbatere solemnă despre violență și răzbunare, care sfârșește prin a impune necesitatea iertării dușmanilor. Sir Thopas, imagine vetustă a unui cavaler, a cărui poziție nu mai este înțeleasă într-un univers care a început să ridiculizeze idealurile desuete curtenești, își creează un ideal imaginar, imposibil de aflat. Nu întâmplător povestirea este nedefinitivată, neterminată, la fel de neputincioasă, ca și eroul ei, în a-și atinge scopul. Povestirea lui Melibeus este o construcție închisă, moralizatoare, cu un deznodământ fericit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț la trup, ca un clondir/ Ochi înfocați și jucăuși, măi-măi”556), are ceva din statura și comportamentul unui nobil, proprietar al unui domeniu, emancipat, ridiculizând preceptele și convingerile învechite: „și se ținea în pas cu vremea nouă/ Nu da pe-acei ce păcătoși i-arată/ Pe vânători, o ceapă degerată”557. Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o „vorbă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Boemia.677 În universul ficțional al textului chaucerian, zeul dragostei, Amor, îl ceartă pe poet în versurile prologului operei fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el se va revanșa prin ilustrarea unor povestiri despre femei vrednice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
homeriene, ține și constanta intervenție a zeilor în destinul ființelor umane, al căror rol tinde uneori spre farsă.749 Emilia, o donna angelicata de o frumusețe paradisiacă, asemănătoare cu o zeitate, nu scapă de această ironizare generală, personajul feminin fiind ridiculizat pentru vanitatea sa. În momentul în care se simte privită de ochii masculini avizi și fascinați de înfățișarea ei divină, ea nu se sfiiește, ci continuă să se plimbe prin grădină, din „vanitate”750, afirmă naratorul boccaccesc, căci se pare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]