727 matches
-
în erecție (de la "funia cu noduri"22 la "viermele" care iese din bulgărele lui de pămînt). Jocul cu partea fonică a semnelor structurează de asemeni al treilea paragraf. Finalul fiecăruia din cei trei membri este ocupat de un semn care rimează cu gymnASTE: dévASTE [devASTează], chASTE [cAST], bASTE [bASTa]. Fie, dacă socotim grafemele, un număr descrescător de litere care preced finala în /ast/: 4, apoi 3, apoi 2, apoi, în încheiere, o singură literă, așa cum spune ultimul cuvînd din prima parte
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de rezonanță argheziană („A luminat din tine vibrații din avântul / Ce-a fost la începuturi când tot era Cuvântul” - În ruine). Poezia e, în bună măsură, de speță artizanală, dovadă și polimetria experimentală din Strofe, Versuri heterometre, Opt rânduri, Quarta rima, Versuri în heterometre albe, Strofe stinghere. Întotdeauna Z. compune, literaturizează. De obicei urmează canonul, o poetică normativă clasicizantă ordonează cuminte și cele mai romantice motive. Versurile exprimă sensibilitatea disimulată, implicată convenției epice și viziunii antichizante, a unui monden de familie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
ultima silabă accentuată. Exemplu: "Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale". ( V. Alecsandri- Malul Siretului) Rima este de mai multe feluri: - împerecheată în care versurile rimează două câte două: a Doină zic,doină suspin a Tot cu doina mă mai țin b Doină cânt, doină șoptesc, b Tot cu doina viețuiesc". ( Doina) - încrucișată în care primul vers rimează cu al treilea, iar al doilea cu al
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
de mai multe feluri: - împerecheată în care versurile rimează două câte două: a Doină zic,doină suspin a Tot cu doina mă mai țin b Doină cânt, doină șoptesc, b Tot cu doina viețuiesc". ( Doina) - încrucișată în care primul vers rimează cu al treilea, iar al doilea cu al patrulea vers. a Se tânguiesc b Tălăngi pe căi a Și neguri cresc b Din negre văi". (Șt. O. Iosif) - îmbrățișată în care primul vers rimează cu al patrulea și cel de-
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Doina) - încrucișată în care primul vers rimează cu al treilea, iar al doilea cu al patrulea vers. a Se tânguiesc b Tălăngi pe căi a Și neguri cresc b Din negre văi". (Șt. O. Iosif) - îmbrățișată în care primul vers rimează cu al patrulea și cel de-al doilea rimează cu al treilea. a Șchiopătând la ușa mare b C-o metanie și-o cruce b Greierile îți aduce a Doamne, binecuvântare. ( T. Arghezi) - monorima în care toate versurile unei strofe
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
treilea, iar al doilea cu al patrulea vers. a Se tânguiesc b Tălăngi pe căi a Și neguri cresc b Din negre văi". (Șt. O. Iosif) - îmbrățișată în care primul vers rimează cu al patrulea și cel de-al doilea rimează cu al treilea. a Șchiopătând la ușa mare b C-o metanie și-o cruce b Greierile îți aduce a Doamne, binecuvântare. ( T. Arghezi) - monorima în care toate versurile unei strofe au aceeași rimă. a Peste vârf de rămurele a
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
T. Arghezi) - monorima în care toate versurile unei strofe au aceeași rimă. a Peste vârf de rămurele a Trec în stoluri rândunele a Ducând gândurile mele a Și norocul meu cu ele." ( M. Eminescu) - variată sau amestecată în care versurile rimează fără nicio regulă. "Și-ntr-un valvârtej de fum Taie-n lung pădurea toată A trecut... Dinspre câmpie Vuiet greu de fierărie Se destramă în tăcere Scade-n depărtare Piere..." ( G.Topârceanu) Ritmul reprezintă cadența sau armonia poetică obișnuită prin
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
meu de Gr. Alexandrescu Tot în cadrul genului liric se întâlnesc unele poezii cu formă fixă: - gazelul -specie a genului liric, alcătuită din distihuri, folosind aceeași rimă din primul distih în versul al doilea din celelalte distihuri, după ce primele două versuri rimează între ele. Fiecare distih are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
rondeluri din 12 versuri (un catren, o terțină și un cvintet). Exemplu: Rondelul rozelor de Al. Macedonski - sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul dramatic (<fr. dramatique < lat. dramaticus = "care ține de dramă") desemnează
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
un text mai târziu 84 rima este cel al românilor. Este greu să convingi un specimen din spațiul carpato-dunărean că există și poezie fără rimă astfel încât dincolo de epoci și de regim politic, orice spunere cu efect se cere a fi rimată, de la sloganul politic la reclama comercială. Elation ca nucleu al narcisismului pițolinian intră în acest joc de potențiale proiecții. Absența consoanei inițiale vulnerabilizând cuvântul dacă e să-i dăm crezare lui Hlebnikoveee, termenul psihanalitic este ușor de "încălecat" de alții
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la capitolul înrudiri. Pentru un cititor lipsit de afiliere eclezială, pledoaria finală a lui H.-R. Patapievici nu pare a fi formulată în interiorul unei tradiții articulate vizibil, cu referințe istorice accesibile. Nu știm dacă soluția religioasă propusă, în termeni creștini, rimează cu marile voci critice ale tradiției Bisericii apostolice. Nu este foarte limpede cum apărarea liberalismului conservator de extracție britanică - aici referirea frecventă la Edmund Burke (1729-1797) pare inevitabilă - se armonizează concret cu soluția religioasă dată pentru ieșirea din nihilism. Rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
58), tema nativității mistice apare într-un dublu sens: atât al nașterii sufletului „din apă și din Duh” (Ioan 3, 3), cât și al nașterii lui Dumnezeu în inima botezată prin har. Sfântul află prin dezbrăcarea de „idolul dorinței” (care rimează nu doar la propriu, deși în mod înșelător, cu divinitatea, Abgott vs. Gott) dorul de a fi Fecioară (s. 23) sau chiar „lăuză a Domnului” (s. 151). Acest limbaj șocant, frecvent întâlnit și la misticii răsăriteni (Origen, Grigorie de Nyssa
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pământii este agonisită prin asceza privegherilor de noapte. Cunoașterea duhovnicească nu poate fi dobândită printr-un efort suprauman al voinței. Fără smerenie și răbdare, excesul de voință întunecă mintea văzătoare. Monahul ține cu orice preț la continuitatea revelației. Experiența paradisiacă rimează cu apofatismul sui generis al vârstei copilăriei, când ochiul admiră fără să dea neapărat explicații, iar mâna modelează forme fără să știe neapărat cum. Ieșită din timp și din istorie, o „fizică ortodoxă” n-ar ști cum să formuleze legea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
extrem de bogată și apelând la amintirile unora dintre întemeietorii și sprijinitorii teatrului românesc cult, alcătuiește cea dintâi istorie sistematică a spectacolului românesc. O.-A. a realizat și reușite traduceri din Horațiu, modernizând prozodia antică, adoptând versul, ritmul modern și chiar rima. A proiectat să tălmăcească în întregime opera scriitorului latin, dar nu a reușit să transpună decât epistolele, odele și epodele, două satire și, integral, pentru întâia oară în România, Arta poetică (1891). Din franceză transpune în 1878 drama Ruy Blas
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
de domeniul cultural. În primul rînd, se pune problema capitalismului fără capitaliști și fără capital. Rămîne capitalul străin, dar acesta nu are un caracter filantropic și, neînțelegînd să cumpere totul și la preț mai bun, economia de piață riscă să rimeze cu economia dependentă. În al doilea rînd,se impune necesitatea unei duble revoluții culturale: pe de o parte, abandonarea unei mentalități birocratice pentru a ajunge la un spirit întreprinzător și pe de altă parte, ruperea cu această "apatie socială" și
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
romanul românesc, București, 2003; Pușkin universal, București, 2003. Traduceri: G. Ciprian, Faraon piatâi, București, 1960; Paul Everac, Zapozdalâi vzrâv, București, 1961; Marin Preda, Semia Moromete, București, 1961; Eugen Barbu, Koneț otpuska, pref. Paul Ionescu, București, 1964; Ovidiu Drimba, Ovidii, poet Rima i Tom, București, 1967; Tudor Vianu, Issledovania po estetike, București, 1972; Victor Ion Popa, Viun-Letun, pref. Vicu Mîndra, București, 1973; Mircea Sântimbreanu, Bolșie kanikulî, cu desene de Iurie Darie, București, 1977; Costache Anton, Golubâe vecera, I-II, București, 1978, Kanikulî
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
noastră va lumina ca un far... A, uite, fii atent! spun brusc. „Acesta este un jurământ pentru îndrăgostiți încă din liceu. Ochii noștri s-au întâlnit la o oră de mate. De unde era să știm noi atunci că trigonometrie va rima pentru noi cu căsătorie?“ — Ochii ni s-au întâlnit pe deasupra capetelor celor așezați la o conferință de presă, spune Luke. De unde era să știm atunci că dragostea va înflori în clipa în care am început să prezint o nouă gamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
se dezleagă cuvintele încrucișate. În tren. Numai că el le încrucișează. Are în cap mii de rime, care cer versuri înapoia lor, precum lațul spânzurătorilor gâturi. Un prestidigitator în stare să-ți scoată porumbelul și din piatră seacă, fâlfâind. Ar rima, dacă ar avea trei zile libere la munte și două la mare - fără cenaclu - întreg dicționarul lui Laurian și Massim cu Dicționarul explicativ al limbii române contemporane. Rimându-i întâi pe Laurian cu Massim. Ce fericit amalgam latin-dac ar ieși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
în stare să-ți scoată porumbelul și din piatră seacă, fâlfâind. Ar rima, dacă ar avea trei zile libere la munte și două la mare - fără cenaclu - întreg dicționarul lui Laurian și Massim cu Dicționarul explicativ al limbii române contemporane. Rimându-i întâi pe Laurian cu Massim. Ce fericit amalgam latin-dac ar ieși din această logodnă a secolului al XIX-lea cu deceniile noastre! MARIN SORESCU SCRIERI: Ultrasentimente, pref. Matei Călinescu, București, 1965; Mieii primi, București, 1967; Fântâna somnambulă, București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
studiate da lontano, cioé dal mondo accademico normalista, Croce era ben radicato nel paesaggio sociale di cui raccoglieva le memorie. Anche per questo îl pensiero politico di Gentile sfociò în uno statalismo autoritario e omologante, mentre în Croce lo Stato rimase sempre strumento rispetto a cui la società civile conservava un primato assiologico. Le prime divergenze politiche, anche se non esplicitate, non avvengono del resto con l'avvento del fascismo mă, parallelamente all'inizio dell'incrinatura filosofica, con la Grande Guerra
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
reale sono i tormentosi travagli dello Spaventa circa l'interpretazione dell'hegelismo: dello Spaventa, austero intelletto, gran disciplinatore della filosofia în Italia, mă che, venuto fuori dal seminario e dalla teologia, fu esclusivamente divorato dall'ansia religiosa dell'unità e rimase chiuso a ogni altro interesse", Ibidem, p. 598. 19 Ibidem, p. 598. 20 Ibidem. 21 "E trovo un altro inconveniente nel vostro idealismo attuale: ed è che esso mi sembra una filosofia la quale și propone di liquidare la filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
1775 de Stambul. Este, în chip semnificativ, o temă generală a literaturii române din acel timp, pentru că pieirea tragică a voievodului (un domn creștin ce înclina către puterile creștine) aflat în culmea puterii a suscitat imediat atenția autorilor de cronici rimate; un condeier necunoscut (Mihail Kogălniceanu a crezut că este vorba de Enache, un străbun al său) surprinde într-o povestire în versuri (care mai circulă și sub titlul Stihuri asupra domnului Grigorie Ghica, voievod al Țărei Moldovei) uciderea mișelească a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
iferite țări și poate primi mesaje de la alți utilizatori aflați în diferit e p ărți ale lumii. Înseși organizațiile de pe tot globul recurg la Internet pentru a-și extinde activitatea la nivel internațional. Intensificarea contactului uman. Ideea că „globalizarea comp rimă timpul și spațiul“ înseamnă pur și simplu că lucrurile se accelerează și că poți parcurge distanțele mult mai ușor decât în ainte. Într-o oră, poți tri mite zeci de mesaje unor persoane aflate la mii de kilometri depărtare; ast
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
carbonizat și nu mai știi precis ce-ai pus în sicriu. Mă scutur ca să mă trezesc și ochii se lipesc pe un zid pe care s-a scris mare: Bombe inteligente, ucid inocenți. Asta în traducere, pentru că în limba lor rimează. Sinistru adevăr. Dezvelim placa de la intrarea comunei. Steagul României înfrățit cu steagul Italiei și anunțul "Nazzano, gemellati con la cita de Iași". La fel sînt și plăcuțele de la intrarea în comunele Forano, S. Oreste, Filacciano și Morlupo. Tibrul este înconjurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a sa teorie a transformărilor, cu preocupările sale pentru rețele și mașini. Mai multă decît Immanuel Kant, atunci cînd analiza în Antropologia din punct de vedere pragmatic ce înseamnă "o masă bună într-o companie bună" "bunăstarea care pare să rimeze cu Umanitatea" -, aprofundînd exercițiul mediologiei aplicate. Mai multă decît Valéry în a sa Introducere la metoda lui Leonardo da Vinci, în abordarea sa fizică a gîndirii și constanta sa preocupare pentru tehnică. Mai multă decît Michel Serres, autorul leibnizian al
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]