727 matches
-
fu’ patrie-n exil, Când toți care își pun pene se considera bengali Și din mult prea multa lene, devin simpli papagali, Ce imită scriitura unor veșnic refuzați De ce a lăsat natură ultimilor talentați. Că e rimă, că nu-i rimă, evident, nu comentez, Aș putea și fără vină să explic, dar divaghez De la zimții din zabrele, care stau când eu zâmbesc, De la ochii gurii mele, care-n fum se prăpădesc. 29 iunie 2016, Constantă Sursă foto: Se balansă pantera / Lorena
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]
-
de liniști interioare, un cer azurit; un râu de stele și unul de vise, un câmp de floare împletit, multă nostalgie, toate într-un timp nedefinit, alcătuind anotimpurile sufletului acestei poete. Poemul clasic, structurat în strofe de căte 4 versuri, rimă încrucișata sau împerecheata și muzicalitate, alcătuiesc universul liric al Alexandrei Mihalache - tânără poeta care s-a remarcat încă de la primul volum de versuri că o voce distinctă în poezia tânără de azi. Autoarea așează după un desen iscusit, sintagme comune
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
de liniști interioare, un cer azurit; un râu de stele și unul de vise, un câmp de floare împletit, multă nostalgie, toate într-un timp nedefinit, alcătuind anotimpurile sufletului acestei poete. Poemul clasic, structurat în strofe de căte 4 versuri, rimă încrucișata sau împerecheata și muzicalitate, alcătuiesc universul liric al Alexandrei Mihalache - tânără poeta care s-a remarcat încă de la primul volum de versuri că o voce distinctă în poezia tânără de azi. Autoarea așează după un desen iscusit, sintagme comune
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
Sunt soarele de vară ce dimineața-n zori, Trimite raze calde grădinilor cu flori. Sunt doar un strop de rouă picat din cerul sfânt, Sunt adierea caldă a suflului de vânt, Sunt doar o picătură din vastul univers, Adeseori, sunt rima din coada unui vers. Sunt plopul cel înalt,legănat în tăcere, Sunt pruncul fără mamă ce-așteaptă mângâiere, Sunt chip de zână bună,sau rea sunt uneori, Si-atunci când mă dezlănțui sunt fulgerul din nori. Sunt ca un vultur ce
TRĂIRI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372322_a_373651]
-
Îmbrățișez, la rându-mi, fiecare boare. În șuierul de șarpe al valului adorm Și mă visez statuie de nisip, pe malul Ce briza cheamă noaptea, pe răcoare. Ce dacă sunt străin de tot pe-aici? Mă recunoaște versul; Mă-mbrățișează rima-n chip sărat de Venus. Eu cred în jerfa pură, răscumpărătoare! Surâsul vreunui prunc mi-aruncă-n brațe sensul. Cu pescăruș pe umeri îl fac gelos pe Zeus, Cu fiecare pas ce-l fac la margine de mare. Străin la mers, la
STRĂIN LA MERS de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372536_a_373865]
-
31 de versuri. Începând de la versul al cincilea începe un acrostih, care indică întregul alfabet ebraic, de la litera „alef” la litera „thav”. Fiecare vers este împărțit în două părți, în cadrul unei fraze mai lungi. Cele două părți ale fiecărui vers rimează una cu cealaltă. De aceea, aceste versuri pot fi văzute ca distihuri. La sfârșitul cântecului există încă două distihuri, dar fără rimă: probabil că acestea reprezintă un adaos, cu fraze preluate din cartea „Divrey HaYamiym 1” (=Prima Carte a cronicilor
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
să reprezinte și interesele tării lui metropolitane față de bugetul nostru colonial, așa că ne exprimăm liber opinia intrând direct în dezbatere... Numai că, spre a intra în dezbatere, trebuie să ceri cuvântul de la cel care prezidează. Și, cum „prezidează”, ar putea rima cu „condiționează”, iată că, întîmplător, cu totul întâmplător, aviația noastră strategică își reface viața ca într-o a doua căsătorie, cu aparatele rămase vădane de la armata portugheză. Armată în care, fără să știu ce grad a avut, bine-nțeles că
DORUL DE FĂNUŞ... SAU DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344764_a_346093]
-
în preajma examenelor! Citea zile și nopți în pat, în tihnă, cu hârtie și creion și făcea însemnări. În răstimpuri mintea-i fugea aiurea, se scula, trecea la masă, răscolea prin terfeloagele lui, își nota câte-un vers sau câte-o rimă, prinse din zbor, le răsturna, le sucea, le potrivea și nu se lăsa până nu-i ieșeau la socoteală. Adesea, supărat că nu-i venea la mână ce-ar fi vrut el, relua cititul cu glas tare, reflecta, iar citea
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Cronici de Voichița Pălăcean Vereș și Al.Florin Țene DR. MIRCEA PAVEL MORARIU: PLANETA INSULARĂ (Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013) ROMANUL CA PROZĂ RIMATĂ ȘI CU MITOLOGIE PROPRIE Rar în literatura română poți găsi un roman cu pro¬zo¬die rimată fără să alunece în poetizare inutilă. Planeta insulară de Mircea Pavel Morariu face parte din specia ro¬ma¬nescă având o mitologie proprie și fragmente livrești cu sub¬stanță epică genuină. Autor al romanului de succes Catacombe, ce abordează fenomenul
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
tot ce nu-i a nu-i.»” (Marea din ziua întâi, s. n.). Pe acest traseu omul pare „un străin și tânăr”, adică sufletul este ceva străin în temnița imanenței, și tânăr spre cele ce sunt ale Logosului. Cât de aproape rimează cu celebrul vers „Ceva străin este sufletul pe acest pământ” al lui Trakl, din poemul Primăvara sufletului, minunat descifrat de Heidegger! Dar să subliniem ce este de subliniat: Dumitru Ichim reușește prin dubla negare, „tot ce nu-i a nu
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
post-modernism: ,,noapte fericită: chiar sub fereastra mea cantă un greier! (p. 49) Poeziei nu-i lipsește nici comicul, și nici epigrama, scop în care scriitorul face chiar eforturi asemănătoare clasicului, spre a-i da forme similare cu cele prozodice și rimă: ,,musafiri nepoftiți: rachiu de mere acre cu biscuiți” (p. 44) Cea de-a treia etapă din taxonomia vieții în viziunea lui Untariu este maturitatea, căreia îi sunt afierosite o multitudine de cugetări care deși simple, surprind adevăruri general valabile. Ea
ION UNTARU-POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346388_a_347717]
-
-o - --Dan Sîrbu: -s-au arătat dornici să vă sugereze o elementară cizelare a versificației ce vă poartă semnătura și, mai rău, --Stelian Platon: -nimeni nu m-a corectat decât acel incapabil Bedrulă (care sper că știe măcar numele lui ce rimă fermecătoare are dacă tot susține că „sânt nu e rimă cu pământ”), care mi-a interzis să scriu „poezii mai lungi de 4 strofe”, fiindcă nu are timp să le verifice și să scriu doar „poezii în vers alb”, deși
CUM SE FURĂ DREPTUL DE AUTOR LA WWW.POEZII.BIZ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346434_a_347763]
-
Strofe > Creatie > ALZHEIMER POETIC, DE DORU CIUTACU Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 804 din 14 martie 2013 Toate Articolele Autorului Lumea-i mânată de-Alzheimer ”poetic”, Un amalgam de cuvinte ce urcă ... Fără-nțeles ... În vers inestetic Și sperie rima ce-n sunet se-ncurcă. Gândul ne plânge în rime tocite, Plâng iar poeții și plânge poezia ... Plânge iar proza ... și-n albe cuvinte Plânge albastrul negând amnezia. Pierdută din matca ei protectoare, Nu-și mai cunoaște frații, căminul Și
ALZHEIMER POETIC, DE DORU CIUTACU de DORU CIUTACU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345251_a_346580]
-
din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului cândva a împrăștiat poezia în lume ca cioburile unei oglinzi aruncate din traistele vântului mii de fărâme găsind cu precizia gravitației ochiul în care să ardă de atunci ne căutăm rimă cu rimă rimă cu rimă cum am reface pe suprafața mării fiecare sclipire la locul ei dar marea! mereu în vibrație mereu furând soarelui câte-un surâs de pe față Referință Bibliografică: regăsire / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1480, Anul V
REGĂSIRE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376892_a_378221]
-
pârâu ... schimbatu-sa'n năvală, Iar geamătul își schimbă în blesteme ... Iubirea zămislește anateme Când diamantul îl cufunzi în smoală. NOTĂ: sintagma "plângere uită" înseamnă plângere țipată, "... uită" cu accent pe i provine din regionalismul "a ui = a țipa" Citită astfel rimează cu ghemuită. Referință Bibliografică: Diamant mânjit cu smoală / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883, Anul VI, 26 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
Sunt soarele de vară ce dimineața-n zori, Trimite raze calde grădinilor cu flori. Sunt doar un strop de rouă picat din cerul sfânt, Sunt adierea caldă a suflului de vânt, Sunt doar o picătură din vastul univers, Adeseori, sunt rima din coada unui vers. Sunt plopul cel înalt, legănat în tăcere, Sunt pruncul fără mamă ce-așteaptă mângâiere, Sunt chip de zână bună, sau... rea sunt uneori, Și-atunci când mă dezlănțui sunt fulgerul din nori. Sunt ca un vultur ce
ȘTEFANIA PETROV de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376285_a_377614]
-
Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Nu-mi atinge sufletul - acel pulover împletit din agrișe -, ia-mi doar trupul tăvălește-l fără nicio grije îndoaie-i colțurile șifonează-i oasele creponează-i formele rimează-i nodurile Nu-mi atinge sufletul - acel ghem înăsprit de vreme -, ia-mi doar gândul scorojind zâmbetul ce geme răscolind furtuna rulează-i rândul rotunjind întruna ovălind minciuna Referință Bibliografică: Nu-mi atinge sufletul / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NU-MI ATINGE SUFLETUL de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379682_a_381011]
-
impozitat acest bacșiș? Poate cu bon fiscal separat? Se impozitează oare și nevoile omului făcute la WC-ul Public? Papură vodă impozita fumul ieșit din horn. Ponta berea care iese din om. (Prin impozitul pe bacșișul dat, nu oferit.) Nu rimează perfect dar este adevărat! Da! Dacă supraevaluarea retrocedărilor ar fi considerate bacșiș, sau șpagă, sau corupție treacă-meargă. Sunt de acord să fie impozitata cel puțin 200% cu plata integrală și a pensiunii pe care judecătorul ar da-o pe drept
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului LECȚIA DE IUBIRE Să învățăm azi infinitul, acel opt mult prea obosit, Care cumva-n afară noastră și a universului s-a tolănit. Vom învăța cuvintele mângâietoare și toate cele ce rimează, Vom împleti în cele mai curate ceruri, albastrul care colorează. Vom învăța că în iubire nu sunt nici munți, oceane sau strâmtori Atunci cand muritorul însuși își caută predestinatul între muritori Iar înmulțirea este un polen, ca dar de suflet mult
LECȚIA DE IUBIRE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369185_a_370514]
-
pe stradă, dîndu-mi seama că dorința lor de a sta de vorbă (într-o românească proaspăt învățată), cu ieșenii, era motivată aveam s-o știu chiar de la ei de misiunea spirituală în care se aflau. Nu voi divulga această misiune, rimînd de altfel cu hormonii viteziștilor, nici nu are importanță din unghiul celor notate acum, aici. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult la acești băieți oricum, foarte civilizați care mi-au și vizitat de vreo două-trei ori atelierul, era puritatea comportamentului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
7 mai 1988, la a Treia Noapte a Premiilor Molières: "Domnule Ionesco, Maestre, dragul meu Eugène, ne-ați promis că veniți în această seară și ați venit. Cu siguranță, ne veți uimi mereu. Discipol al lui Lupasco, al cărui nume rimează în mod curios cu al dvs., conciliați logica și contradicția fără vreo dificultate aparentă. Astfel, fugiți de mondenități, dar nu ratați niciuna; disprețuiți onorurile, dar le acceptați pe toate. Aveți o redingotă verde foarte ochioasă, un bicorn, o sabie, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
reviste populare sau la cotidiene de prestigiu, cum erau „Vremea” ori „Adevărul”, el recenzează cărțile noi, dând în genere aprecieri juste, iar în disputele vremii exprimă opinii de bun-simț. Servituțile gazetăriei apasă vădit asupra scrierilor sale literare. Mai toate cronicile rimate din „Țara” și din „Patriotul” sunt facile, însă A. dispunea de unele resurse poetice. Balada Don Zaneto și poemul Balul stelelor relevă un umor de calitate, iar Sonet, o sensibilitate elegiacă, modelată de poezia lui Traian Demetrescu. Și în proză
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
cere acestui Îndrăzneț autor să Încerce a intra cât de cât În pielea personajelor sale. Să aibă, cu alte cuvinte, degajare, aroganță, orgoliu, un cult al formei, o forță de sfidare a canoanelor. Dar dacă datele sale de start nu rimează deloc cu profilul eroilor lui? Dacă, modest și zelos mercenar În slujba unei teme, el aspiră să scrie doar un text de uz didactic, o introducere sintetică la fenomenul numit dandysm? Dacă nu vrea decât să Îi refacă acestuia o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
frivolitatea, nevoia de a uimi mereu. „Dar numele adevărat al tuturor acestora e angoasa.” Intuiția lui d’Ormesson intră În rezonanță cu explicațiile psihologilor care s-au Încumetat să pătrundă În subterana tenebroasă a unui suflet dandy. Ceea ce nu mai rimează deloc cu apologia angelismului - fie și ca metaforă - În acest caz. Mai există Însă o altă poartă de intrare spre tema naturii desăvârșite a dandy-ului: androginatul spiritului său. Primul care se exaltă În fața acestei duble firi a dandy-lor e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
secolul al III-lea, avem o lume de sate în nordul Dunării, va trăi mai mult acel Dominus Deus, acel Dumnezeu de sinteză al filosofilor decât Sabaotul noii religii ebraice. De aici forma pur bisericească a lui Iisus Hristos, care rimează cu supus, sănătos. Tertulian și Origen amintesc că religia creștină s-a întins și la sarmați, daci, germani, sciți, fără a avea cunoștința locurilor de-aici și nici știri despre vreo biserică organizată. Însă satele românești, pagi, de unde sensul de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]