1,365 matches
-
pentru perioada „Spaniolă“ a recitalului, Angela a purtat or rochie bolero clasică, neagră și pe corp, scoțăndu-i în evidență pe deplin formele... afară doar de cele muzicale propuse de Bizet, pentru ca la partea finală și la bisuri, să poarte o roba roz-bordeaux, cu ruj asortat (la rochiile negre purtase ruj roșu sîngeriu). Cuplul din tren nu s-a oprit doar la Angela, ci a menționat cu admirație și intepretarea din interludiu a Rapsodiei nr.1 de Enescu. Și-au exprimat admirația
PUBLICUL DIN SYDNEY A LUAT-O RAZNA ! ONCE IN A LIFE TIME ! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384721_a_386050]
-
toată distanța de vârste dintre noi, lăsând chiar impresia unei bucurii personale pe care prezența mea i-ar fi prilejuit-o. Nu eram nou pentru el, mă cunoscuse în primăvara anului anterior, în 1945, când îmbrăcat pentru prima dată în roba magistraturii (împrumutată atunci de la unul din judecătorii tribunalului, anume pentru solemnitatea ce urma), depusesem în fața lui și a întregului corp jurământul profesional de care conștiința mea urma să fie legată. Jurasem să fiu nepărtinitor, să respect legea. Dar cum ar
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
originele Dreptului, se luminau basmele din „O mie și una de nopți”, melodiile seraiului, fumul narghilelelor. Apoi, în contratimp cu vorbirea dumneavoastră însoțită de gesticulații molatece, înfățișarea de senator roman, prin chipul croit din linii precise, părul tuns foarte scurt, roba ce vă atârna pe umeri, jurământul meu din primăvara anterioară acelui an, căldura insuportabilă și modul solemn și prietenesc în care m-ați întâmpinat, crucifixul de pe biroul dumneavoastră dinaintea căruia, întâmplător, mă aflam, toate, aici, la porțile Orientului, păzind latinități
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
a lui Antihrist, cum bine intuiește autorul în postfață. Este, de fapt, o apocalipsă tehnologică sau o transcendență tehnologică vidă. Interesantă, din perspectiva literaturii încă decodabile cu instrumentele tradiționale mi s-a părut a fi aproprierea narațiunii din romanele lui Robe Grillet, văzute ca "rulare cronotopică într-o dimensiune a viitorului anterior în care déjà vù-ul se transformă în déja plus", precum și accentul pus pe înfășurarea narațiunii într-o structură solenoidă încadrabilă în categoria atractorilor stranii (noțiune venită dinspre fizica meteorologiei
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
municipiul Caransebeș, Cornel Galescu și Florin Grama, vor porni în prima expediție românească pe vârful Ama Dablam din lanțul Himalaya. ( T. T.) l S.C. „Pif“ (str. Preyer nr. 40 - colț cu str. Căpitan Damșescu) oferă spre închiriere, pentru cursuri festive, robe, și togi la tariful de 10 lei/zi, (program de lucru în zilele de luni până vineri între orele 8-18 și sâmbăta de la 8 la 13). ( C. B.) l În perioada 7-9 septembrie, la C.C.I.A. Timișoara se va desfășura
Agenda2005-36-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284165_a_285494]
-
Sigurd să-l ajute la recucerirea Țării Sfinte, iar Sigurd i-a replicat că acesta e motivul pentru care a venit, dar că vrea de asemenea să viziteze Locurile Sfinte. Baldwin l-a dus la Ierusalim, unde clerici înveșmântați în robe albe conduceau procesiuni spre Mormântul Sfânt. Ultimul conducător nordic care a întreprins un pelerinaj în Țara Sfântă a fost Jarl-ul (căpetenia) Rognvald din Orkney, a cărui călătorie este relatată în „Orkneyinga Saga”. C. C. Forțele speciale ale Papei Unii o numesc
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
compleuri pentru copii - 400 000-500 000, articole de vestimentație școlară: cămăși, pantaloni, sacouri, sarafane, bluze, tricouri, fuste, precum și o gamă diversificată de jucării confecționate din materiale textile cu broderie manuală (personaje din povești românești). Ca noutate, firma oferă spre închiriere robe și togi pentru cursuri festive, la tariful de 100 000 de lei/zi și confecționează pe bază de comandă robe pentru avocați și procurori, respectând STAS-ul Uniunii Naționale a Barourilor. Expoziția poate fi vizitată de luni până vineri între
Agenda2005-20-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283680_a_285009]
-
diversificată de jucării confecționate din materiale textile cu broderie manuală (personaje din povești românești). Ca noutate, firma oferă spre închiriere robe și togi pentru cursuri festive, la tariful de 100 000 de lei/zi și confecționează pe bază de comandă robe pentru avocați și procurori, respectând STAS-ul Uniunii Naționale a Barourilor. Expoziția poate fi vizitată de luni până vineri între orele 8-16. Informații suplimentare se pot obține la telefon 218 507. Camelia Blada 15 ani de activitate l Aniversați de
Agenda2005-20-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283680_a_285009]
-
și, de aceea, în timpul ceremoniilor funerare, sicriile sunt drapate cu violet. Simbol al spiritualității, în creștinism, violetul semnifică relația spirituală dintre Hristos și om. În Vinerea Mare, bisericile sunt decorate cu violet. În monumentele simbolice ale Evului Mediu, Iisus Hristos poartă roba violetă în timp ce suferă, ceea ce semnifică că acesta își asumă în totalitate reînvierea și că, prin sacrificiul său, Fiul Domnului este reintegrat divinității. Negru. Antiteză a albului, este culoarea doliului, cu toate că la origini era considerat simbolul fecundității. Negrul reprezintă lumea din
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
Acasa > Cultural > Accente > AMBUSCADA Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Judecătorul Dionise Cocon, un bărbat la vreo treizecișicinici de ani, pe care roba neagră, cu zeci de falduri, flutura ca pe o sperietoare de ciori, deschise ședința cotidiană a Judecătoriei din Urlați, săgetând asistența cu o privire distrată. - La ordine, zise grefiera din spatele unui vraf de dosare, cauza Lăcrămioara Mormoloc, având calitatea de
AMBUSCADA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385030_a_386359]
-
individului și societății! „Într-o țară a vocilor mute, dumneavoastră doamnă judecător Gabriela Baltag ați fost cea care ați reușit să redați și colegilor puterea de a fi verticali și de a simți că ceea ce poartă nu e doar o robă, doar o vestimentație, ci o răspundere uriașă și premiul acesta merge către dumneavoastră dar și către colegii din asociație, pentru că Asociația Magistraților din România a fost probabil una dintre puținele organizații, una dintre puținele comunități care au reușit să treacă
JUDECĂTOAREA GABRIELA BALTAG, PREMIATĂ DE ANTENA 3 PENTRU CURAJ. UMANITATEA JUSTIŢIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384486_a_385815]
-
clipă când simțeai fiorii cum te cuprind în brațele vreunui partener sau partenere, din timpul unei nebunești partide sexuale. A sunat clopoțelul pentru ultima dată și în liceul eroilor noștri, unde elevii claselor a XII- a, îmbrăcați cu toții în tradiționalele robe negre și tocă pe cap, ascultau cuvântul de adio al directoarei liceului în fața unui numeros auditoriu format atât din cadrele didactice, elevi, părinți și prieteni, cât și de oficialități ale capitalei, în frunte cu primarul general, care avea și el
EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384035_a_385364]
-
altcineva, poate mai crud decât el și mai lipsit de scrupule, poate un trimis al Celorlalți, Îngerul pedepsitor Înarmat cu biciul de foc... o femeie, dacă te uitai mai bine, frumoasă și Înspăimântătoare, totodată, cu pielea de mătase, Înveșmântată În roba Marelui Judecător coborât pe Pământ să ne ceară socoteală pentru toate păcatele, cele cu voie sau fără de voie, pentru toate nedreptățile și urâțeniile În care ne scăldăm, cu Înaintașii și urmașii noștri, deopotrivă, condamnați să Împlinim blestemele vechilor inocenți, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
precedent. Boierii începuseră să cârtească iar țăranii au declanșat o serie de răscoale înăbușite cu greu. Temându-se de uneltirile boierilor, Țarul Ivan al VI-lea a înființat "Opricina", adică "cei ce slujesc", o poliție secretă ai cărei membri purtau robe negre și aveau mână liberă să îi anihileze pe toți dușmanii țarului, fără a mai fi judecați. Crimele și torturile fără precedent au aruncat Rusia într-o baie de sânge. Teroarea cuprinsese țara până în cel mai mărunt cătun, de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să vă fie! a încheiat el, bătând cu pumnul în masă. I-a aruncat Violetei o privire tăioasă, plină de răutate și dispreț, după care și-a adunat hârtiile și le-a introdus într-o mapă elegantă. A tras o robă din cuier, a așezat-o, dintr-o mișcare, pe braț și s-a îndreptat spre ușă, nervos, nu înainte de a-i arunca colegei sale o privire complice, zâmbind satisfăcut. Descurajată, Violeta s-a ridicat de pe scaun. Și-a șters lacrimile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
în care a început să se poarte urât. De la ce anume a început necazul. Lasă celelalte elemente și întâmplări, te rog! a îndemnat-o avocata imediat după ce a reapărut în ușa prin care intrase într-o încăpere să-și îmbrace roba cuartă, proaspăt călcată. „Nu că aș avea nevoie de ele, dar să-i dau impresia că mă interesez pentru a-i putea susține cauza și a-i obține ceea ce, oricum, judecătoarea va hotărî, presupun... Iar în direcția cealaltă, dacă e
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
puțin ori deloc...” medita ea, în timp ce încerca să-și schimbe atitudinea. Simțea că lumea, în general, o privea cu mai mult respect atunci când poartă acest veșmânt oficial. Părul blond, tenul deschis și bavețica albă contrastau puternic cu acel negru al robei ce-i conferea purtătoarei un plus de prestanță. Părea mult mai sobră și mai înaltă. Expresia feței se schimbase radical. Devenise mai aspră. Cel puțin așa a văzut-o Violeta în acel moment, îmbrăcată. S-a pierdut puțin și a
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
Devenise mai aspră. Cel puțin așa a văzut-o Violeta în acel moment, îmbrăcată. S-a pierdut puțin și a privit-o din nou cu teamă. Nu părea hotărâtă să mai vorbească. - Hai, spune! Îmi stă așa de urât în robă, încât nu mai vorbești cu mine? a întrebat-o doamna avocat, încercând să pară mai apropiată, mai prietenoasă. Nu... nu vă gândiți în felu’ acesta! Sunteți frumoasă...! Știți, în primăvara anului trecut, bărbatu’ meu a venit mai repede decât a
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
în suspine înfundate. Se ștergea la ochi cu gesturi mecanice și nervoase. Amintirile o zdrobeau sufletește. Părea că simte și acum duritatea loviturilor și greutatea acuzelor nefondate. A continuat să vorbească așa de încet și cu întreruperi, încât femeia în robă s-a apropiat de ea la nicio palmă distanță pentru a o auzi, după ce a privit în jur să observe dacă cineva le ascultă. În acel moment l-a văzut intrând în sala de judecată pe avocatul acuzării. Înalt și
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
de ea la nicio palmă distanță pentru a o auzi, după ce a privit în jur să observe dacă cineva le ascultă. În acel moment l-a văzut intrând în sala de judecată pe avocatul acuzării. Înalt și suplu, purtând semeț roba și privind de sus pe cei doi jandarmi care l-au salutat cu respect, nu vedea pe nimeni. - Stai, nu mai vorbi! a șoptit ea imperativ, strângând-o pe Violeta de cot pentru a o atenționa. Am să merg în
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
liniști. Era un bărbat trecut de cinzeci de ani, sărăcăcios îmbrăcat, dar curat, mai puțin oacheș decât Violeta, scund și voinic, deși, destul de vizibil, adus de spate. Arunca priviri furișe spre cele două femei de la masa din fața sa, îmbrăcate în robă, de parcă erau din altă lume. - Puneți mâna dreaptă pe biblie și repetați după mine, vă rog... - Ba io nu, mânca-v-aș ochii! Că n-am io treabă cu... - Bine, să înțeleg că nu sunteți creștin ortodox... În ce credință
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
sală, adus de spate, scotocindu-se prin buzunare după țigări. Coborând cele două-trei trepte din capătul holului, a ajuns direct în stradă și l-a căutat cu privirea pe avocatul său. L-a văzut la colțul clădirii din față. Dezbrăcase roba și o purta pe braț. A observat semnul discret făcut de el și l-a urmat, la mică distanță, spre ulicioara pe care stătuseră de vorbă mai devreme. Era nelămurit și furios. Trăgea cu sete din țigară și scuipa pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
frumoasă și nevinovată de neînțelegerile născute din situația financiară a părinților săi și din cheltuielile nejustificat de risipitoare și conduita generală a frumoasei Monica. La sugestia și rugămintea Rodicăi Rodean, am fost nevoit să accept rolul judecătorului și am îmbrăcat roba oferită de Gabriela Maxim, am primit ciocanul de lemn - care de fapt era un ciocan pentru bătut șnițele - și un fluier metalic de arbitru prin care-mi întăream autoritatea față de publicul numeros și extrem de gălăgios, venit să asiste la un
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
ajungem în așa zisa „cameră de consiliu”, unde urma să audiez minora, am ajuns afară, în grădina din spatele sălii în care ne aflam, îmboldiți de neobosita Rodica Rodean și de Mara Vișan. Nici nu am avut timp să-mi dezbrac roba de „judecător”. Așa am ieșit afară și am participat la ceea ce urma să fie ultimul act din programul de tabără. Domnul Dumitru Mălășincă ridicase acolo un adevărat castel din lemne de foc, lemne mari și uscate, de aproape doi metri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
clădirii în care aveam camera. La scară ne-a oprit Gabriela Maxim. Ne pregătise pachete cu mâncare pentru drum. Ne-am luat un rămas bun deosebit de călduros, după ce mi-a dat telefonul să vorbesc cu fiul său. El era proprietarul robei pe care o purtasem la scenetă și doamna îi povestise totul între timp. Era încântat că, de departe, a contribuit și el cu ceva. Mi-a făcut plăcere dialogul cu acest tânăr plăcut la vorbă. Apoi am urcat la etaj
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]