909 matches
-
adevărat“ (Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Popa, „Înnoirea discursului teologic - o exigență a teologiei contemporane“). El este acela care arată că libertatea nu înseamnă a te bucura de toate păcatele lumești, ci a fi liber înseamnă a nu te lăsa robit de nimic; de exemplu, liber nu este cel care fumează sau se droghează, ci cel ce se poate abține de la aceste patimi. Referindu-ne, în cele ce urmează, la implicarea lui concretă în problemele societății contemporane, vom reține faptul că
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
sens: "căutați sa participați la o singură euharistie; pentru că unul este trupul Domnului nostru Iisus Hristos și unul este potirul spre unirea cu sângele Lui; unul este jertfelnicul, după cum unul este episcopul dimpreună cu preoții și diaconii, cei împreună cu mine robi; pentru ca ceea ce faceți, s-o faceți după Dumnezeu". De bună seamă, lupta și biruința mucenicului se articulează în lucrarea Bisericii lui Iisus Hristos, într-o dorință neîncetată spre dobândirea "pâinii lui Dumnezeu, care este trupul lui Hristos, iar băutura devine
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
Articolele Autorului Sfântul părinte Arsenie Boca despre fenomenul morții : „Aici, în viața pământeană, dacă vrei să te pocăiești, poți să o faci. E o faptă a libertății voinței. Dincolo, nu mai e libertatea voinței. Cei ce în viața trupească au robit păcatului, cu voia erau robi încă de aici, și de aici și-au pierdut libertatea voinței. Deci, în ce stare de libertate i-a surprins moartea, în aceea vor petrece, cât le va hotărî Dumnezeu.” Lao-Tse despre filosofia vieții și
VIAŢA DUPĂ CORTINA MORŢII (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342660_a_343989]
-
Boca despre fenomenul morții : „Aici, în viața pământeană, dacă vrei să te pocăiești, poți să o faci. E o faptă a libertății voinței. Dincolo, nu mai e libertatea voinței. Cei ce în viața trupească au robit păcatului, cu voia erau robi încă de aici, și de aici și-au pierdut libertatea voinței. Deci, în ce stare de libertate i-a surprins moartea, în aceea vor petrece, cât le va hotărî Dumnezeu.” Lao-Tse despre filosofia vieții și a morții : „Dacă vederea dispare
VIAŢA DUPĂ CORTINA MORŢII (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342660_a_343989]
-
pentru noi? Spune-mi! De aceea trebuie să ne asigurăm și să avem zel numai față de realizarile sfinților, iar de indolența și de călcarea legii să fugim cu multă sârguință, căci vom da cuvânt de socoteală nu celor ce sunt robi împreună cu noi, ci Domnului, iar Lui îi vom da răspuns pentru toate cele făcute și trăite în viață"". Așa spun sfinții, noi însă, fraților, pentru că Domnul ne-a chemat la pace, se cade să ne supunem și arhiereilor și duhovnicilor
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
dar și cronicari și oameni de presă dedicați mult timp acestei discipline sportive, el rămâne, prietenul adevărat; mulțumesc, grecule! Cu plecăciune, Prof. univ. asoc. Pompiliu COMȘA, Universitatea Apollonia Iași unul dintre foștii conducători ai galeriei CSU, alături de Cornel Gușatu, Sandu Robea sau Fane Măcelaru 21 decembrie 2012, Sala Senatului, UDJ Galați Referință Bibliografică: Petre Marinescu- Driblinguri pe gazonul amintirilor / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 725, Anul II, 25 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Pompiliu Comsa : Toate
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
Turnului Babilonului: „...procopseala asta de civilizație, cu moda cea nouă... i-a dăscălit pe oameni să nu mai caute pe Dumnezeu, deci a reușit să strice și sfânta credință. I-a învățat pe stăpânitori ca să înșele mai bine și să robească popoarele mai cumplit decât faraonii Egiptului. Cu alte cuvinte, nevoia de civilizație a sugrumat dreptatea și libertatea lumii. Civilizația falsă a învățat pe oameni să inventeze cele mai grozave arme pentru pierzarea lumii și prin asta a izgonit și dragostea
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Dina că la umbra ei se oprise și Tudor Vladimirescu să mănânce cu pandurii lui, acum o sută de ani, iar mai înainte, aici adunau turcii copii și fetele pe care îi prindeau, să îi ducă departe, să îi facă robi. Asta era... Pluta! Pluta este, așadar, nu numai un reper geografic, dar și un simbol. Apar drept personaje, Nicolae, Nicu Luții, muma Dina - văduvă de război rămasă cu cinci copii. Personajul central - Nicolae, aflat la vârsta copilăriei, împreună cu Nicu Luții
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
dragoste te-alină Luând a ta povară și dându-ți iar puteri? De ce în nopți târzii te poartă către stele Un dor ce niciodată tu nu l-ai înțeles Iar ochii tăi devin izvoarele curate Ce spală-ntinăciunea ce te-a robit ades? Te-ai întrebat vreodată de ce încă ți-e teamă Și nu pornești cu Domnul pe al credinței drum? Oprește-te acum...E timp de cercetare... De n-ai făcut-o încă...întreabă-te acum!!! Ai dreptul să alegi! Ai
OMAGIU DIVIN 3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341093_a_342422]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SUNT ȘI EU ROBIT LUMINII... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1391 din 22 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt și eu robit luminii Din cuvânt, nimic mai mult, De-am trezit din tine crinii Dă-mi răbdare să-i ascult. Stinge
SUNT ȘI EU ROBIT LUMINII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341133_a_342462]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SUNT ȘI EU ROBIT LUMINII... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1391 din 22 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt și eu robit luminii Din cuvânt, nimic mai mult, De-am trezit din tine crinii Dă-mi răbdare să-i ascult. Stinge-mi jarul din poeme Până încă nu-i târziu, Nu îți face griji devreme Ce rămâne din ce scriu; Lasă-mi
SUNT ȘI EU ROBIT LUMINII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341133_a_342462]
-
face griji devreme Ce rămâne din ce scriu; Lasă-mi trează veșnicia, N-am să fiu acel ce nu-s Și eu amăgesc hârtia, De atâtea ori ți-am spus Decât lauri, prefer spinii Și iubirea căpătâi, Sunt și eu robit luminii Din cuvântul cel dintâi... Referință Bibliografică: Sunt și eu robit luminii... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1391, Anul IV, 22 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SUNT ȘI EU ROBIT LUMINII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341133_a_342462]
-
veșnicia, N-am să fiu acel ce nu-s Și eu amăgesc hârtia, De atâtea ori ți-am spus Decât lauri, prefer spinii Și iubirea căpătâi, Sunt și eu robit luminii Din cuvântul cel dintâi... Referință Bibliografică: Sunt și eu robit luminii... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1391, Anul IV, 22 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SUNT ȘI EU ROBIT LUMINII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341133_a_342462]
-
e indispensabilă libertății politice, căci nu poți avea o țară a libertății populată de oameni cu spirit de sclavi. Dacă Hristos e Calea, Adevărul și Viața, iar Adevărul ne va face liberi, dacă Hristos a venit ca să fim „fii, nu robi” (ap. Pavel), Biserica perpetuează aceeași religie a robiei veterotestamentare. Din punctul de vedere al Bisericii, omul este „robul lui Dumnezeu”. Dacă Biserica e Dumnezeu, nu e omul robul Bisericii? Sociologia definește Biserica drept instituție de control social. Rolul Bisericii în
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile () [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
scrie destul de bine. Întors în Țară Făgărașului află că l-au căutat „jandarii” să-l ia la oaste. Auzind, a răspuns că „ai noștri de dincolo”, se pregătesc de război cu turcii. Și pleacă voluntar până în 1881. Oile îi sunt „robite” și el atâta știe: „trebe să stau de vorbă cu împăratul și gata treaba”. A stat la Viena două zile pentru a intra la împărat, 7 zile în „beciurile Vienei”, arestat și apoi trimis la Pesta. „Dumnezeu Viu Este!”. Cu
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
aceste vorbe începe cererea lui Badea Cârțan, mai degrabă plângerea lui către Împăratul Franz Josef. După ce arată că i-a slujit cu credința, îi spune că a fost batjocorit de „acești satrapi deregători care m-au jefuit și mi-au robit oile de atâtea ori." Scrie mai departe Badea Cârțan: „M-am rugat iară de solgabirau să-mi dea drept să vânz cărți, să-mi câștig pânia. De la Rușale m-am rugat, m-a respinsu. Așa dara noi numai datorințe facem
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ÎN NEGRU Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1722 din 18 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Robit de gânduri negre, Flancat de întrebare, Mă-ntorc o dată-n mine Să văd ce-a mai rămas... Când ziua e pe fugă, Iar noaptea-i pe jăratec Eu rătăcesc în urmă Cu fața înainte... Mă tem de-o fi cum
ÎN NEGRU de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343939_a_345268]
-
apoi revine și iar pleacă, în fiecare an, prădând natura, aducând gerul, uscăciunea, amuțirea, doborârea...! Vine de neunde și se întoarce neunde, cu ipoteza raiului ori bănuiala eternei tăceri... vine la poeți, și poeții parcă plâng mai mult, parcă-s robiți de dorul de mamă și zdrobiți de neiubire! Tristă toamnă a anului 2015, cu trist lințoliu negru! Spre înserarea lui 17 septembrie, tenorul Cornel Stavru, octogenar împărat, lumânare rămasă fără ceară, a scenei muzicii clasice românești și universale s-a
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
prin oase, prin carne și prin gânduri și visul îmi tot coase sub pleoape hâde riduri. privesc a neputință păcatu-mi din oglindă, iar ultima-mi dorință prin gări pustii colindă. nu vreau să-mi scrii vreo carte, cuvântul nu-l robi, că-i prea târziu, și-i noapte... mai bine ne-am iubi. pe ramura cerească, ce-mi bate la fereastră, toți mugurii plesnească iubind iubirea noastră... ca mărul de prin curte, prin floare să rodească. Referință Bibliografică: nu vreau să
NU VREAU SĂ-MI SCRII VREO CARTE… de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342760_a_344089]
-
egoism, cu aur poleite. Să nu jurați pe cruce, cât caftane Ce le purtați în spate-s, peticite. Lăsați lumina să vă mâne-n viață, Priviți măcar spre cei plecați sub juguri! Ei doar se roagă-n prag de dimineață. Robindu-i, le schimbați tăcerea-n ruguri. Când milă dați la cei ce sunt sărmani, Cerșind de fapt, acestora, respectul De-a fi slujbași în fabrica de bani, Averile nu-s scuza, ci defectul! *** Volumul-manuscris "100 de gânduri" Referință Bibliografică: Caftane
CAFTANE PETICITE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342835_a_344164]
-
ca pe Iov salvează-ne de la pieire, Punând îngerii să ne păzească de răutățile lumii. Hristoase! calea mântuirii, oamenilor le-ai arătat-o, Iar noi n-am voit a asculta de tine, Doamne! Iartă-ne, Doamne! Că de păcate suntem robiți Și de acum vom lua aminte de-ale tale-nvățăminte. Vânzătorule de învățător, pe-al tău învățător ai vândut Și noi în chinuri l-am omorât. Iartă-ne, Doamne! Că pe al tău fiu n-am cunoscut, Și lancea-n
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
va scăpa de suferințele diavolești. Credința adevărată-n Dumnezeu este, Căci El este Cel ce mereu ne ocrotește Și desăvârșit ne iubește, Prin tot ce ne dăruiește. Imnul învierii În slovele vechi ale pământului, Se citește despre împărăția demonului, Ce robise mințile oamenilor Și le ducea spre veșnicia suferințelor. Dumnezeu, din iubirea lui desăvârșită, A dorit să ridice omul din amăgirea făurită, De mândrul înger Lucifer, Care a căzut din binecuvântatul cer. Odată cu venirea lui Hristos, Tot teluricul păcătos, Îngrozindu-se
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
cotropitori și batjocoriți. Zamolxis, de pe muntele Kogaion, auzindu-i ruga, revărsă în acea văgăună unde era peștera potop de ape și aceasta se umplu până sus, de nu se mai cunoștea nimic. Căutară romanii femeile și copiii ca să-i ia robi în cetățile lor, dar nu găsiră pe nimeni și , cu puțina pradă din cetate, plecară înapoi spre castrul lor, ca să-și serbeze victoria. Tarnita așteptă apoi câtva timp, apoi, prin cuvinte magice, deschise o poartă și scoase afară pe cei
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
europene studiau în Apus și acolo s-au intoxicat de ideile noi, reformatoare ale vremii; și azi tinerii musulmani au împânzit Europa, America, la studii sau la muncă, au văzut și au înțeles că se poate trăi și altfel decât robind orbește pe domeniul feudal. Astăzi se ridică la luptă cu un entuziasm greu de descris și de înțeles. Tinerii noștri strigau în decembrie 1989, sub ploaia de gloanțe: Vom muri și vom fi liberi!” Astăzi tinerii musulmani și alături de ei
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
căci iată cum în secolele trecute românii distingeau trăsăturile rasiale ale sclavilor africani(2) și indieni (romi): „Sunt trei feluri de blestemuri asupra Țiganilor. Țiganii urâți, buzați și întăciunați, ca curat dracu, sunt blestemați de călugări, după vremea de când erau robi pe la monastiri. Țiganii cei negri, cărora le mai dice și Țigani de vatra, care sciu să lucreze fieru, sunt blestemați de la Hâm. Iar Țiganii de lae: ursarii, lăeții, zavragii, netoții, etc. și toate nemurile de Țigani, câri umblă din loc
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]