9,301 matches
-
țuică de Năsăud, bună de degustat alături de gustoasele bucate și prăjituri pregătite de neîntrecutele gospodine Valeria Berceni și Lucreția Mititean. Următoarea ședință de cenaclu se va desfășura în 27 noiembrie. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografică: La cenaclul ARTUR SILVESTRI, am numărat roadele toamnei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
plouă mângâiere. Apoi, din ape, fură abur dulce Și-l face înălțimilor umbrare, De-așa răcoare, pleacă să se culce, Chiar astrul istovit de preumblare. După răpciune, aripe dezleagă, Purtându-le spre zări neruginite, Zorind și gospodarii să culeagă, Bogatul rod al toamnei împlinite. Frunzișuri surpă-n codru sub rafale, Pătând mirific iarba-ngălbenită, Din ceruri nea și ger cumplit prăvale, Ca viscol peste viața troienită. *** Referință Bibliografică: Vântul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1588, Anul V, 07
VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1430978148.html [Corola-blog/BlogPost/369590_a_370919]
-
Icoaneși priveliști “ și “Icoane din Bosfor “, volume care ilustrează atmosfera prin descrieri plastice.Icoana este văzută ca o imagine frumoasă și sfântă, inclusiv realitatea este percepută prin simbolistica icoanei. Vasile Voiculescu spune într-un eseu al său că ”icoanele sunt roadele contemplării”. Eroul liric sorescian pledează pentru icoana sfântă a femeii în fața lui Dumnezeu. Așa cum spuneam mulți scriitori români folosesc icoana ca termen de comparație sau simbol al sfințeniei și frumuseții. Am expus doar câteva exemple care jalonează o întreagă perioadă
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
deplasează grupate și ordonate, întotdeauna doar spre viitor. Ele deretică viața oamenilor și-i fac să se simtă confortabil cu traiul lor monoton. Sunt clipe leneșe, care apar mai mult noaptea, sau jucăușe, cele care te ispitesc să oprești munca, rod al unui gând poznaș. Mai sunt ursuze, plicticoase, vesele sau aiurite ... Dar cel mai mult îmi place clipa regăsirii noastre pe care ador să o recunosc, când zăbovesc cu ochii închiși pe buzele tale, sorbindu-mi trecutul, prezentul și viitorul
ALBUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1463759736.html [Corola-blog/BlogPost/379002_a_380331]
-
savurarea importanței funcției și nu segmentează timpul prin probele de protocol! Ceea ce îndeamnă mai mult la alcătuirea acestor cuvinte se încorporează unui context valid de uimiri justificatoare: este om de știință, construiește diguri pentru supunearea apei și stoarce de la ea roade inepuizabile, dar o și ocrotește ca pe o fiică și o slăvește ca pe o mamă ! Pentru dr. ing. Emil Vamanu, apa este ființă, cer, univers, duh, veșnicie, eres, prag de viață, prag de moarte, uter și mormânt, hotar de
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419083239.html [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
și deznodământul privind pe Avraam, Sarra soția lui Avraam și Abimelec regele Gherarei, intuind faptul că izvorul de plăceri al unora poate fi, lesne, izvorul de bogăție al altora. Fiică a Evei, care a dat bărbatului său să mănânce din rodul pomului cunoștinței, Tamara a înțeles că izvorul de plăceri și de bogăție îl stăpânește femeia. Abia după ce ei însăși i-a fost dat să cunoască plăcerea, al cărei izvor îl stăpânea, a înțeles ce făcea îndărătnicul Onan, cum el vărsa
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
modelul, bucuria aceea veșnică care ne ține mereu ancorați în frumusețea lui Dumenzeu care e veșnică și plină de normalitate și de sănătate mintală și curățitoare, numai așa devenim ființe creatoare. - Plămădirea personalității dumneavoastră artistice a fost, în chip evident, rodul unor lecturi îngrijite și al parcurgerii unor cărți bine alese. Care sunt cărțile preferate al Victoriei Duțu, ce lecturi v-au marcat existența? - Biblia! Oamenii de cultură trebuie să știe Noul Testament pederost. Ca să nu mai treacă tot timpul la el
INTERVIU CU POETA SI PICTORITA VICTORITA DUTU de LILIANA MOLDOVAN, MURES, IUNIE 2010 în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Dialogul_artelor_interviu_cu_poeta_si_pictorita_victorita_dutu.html [Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774]
-
efectul unui drog puternic. In stânga brațului Sulina a apărut întinderea cenușie a lacului Obretinul Mare, ale cărui ape îmbrățișau cu dragoste și dărnicie miraculoasa conviețuire a zecilor de specii de păsări, ce staționau aici, din primăvară până toamna târziu, rod al milenarelor transhumanțe dintre Orient și Occident. Aici își desfășurau legăturile de tandrețe și procreere, își creșteau puii, îi învățau să zboare și să se hrănească singuri, pregătindu-i pentru lunga și periculoasa călătorie intercontinentală. Nagâți, cormorani, berze, stârci și
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
spiritualitate neo-creștină face din „LUMINI ȘI UMBRE“ o carte cu esențe din ce in ce mai rare în vremurile noastre. Inima poetului creștin este locul unde Vinul și Pâinea Sfintei Euharistii zămislesc albastrul cerului sau convertesc trunchiul secat de viață în pomul cu bogate roade. Cu o prozodie ce se dorește clasică, ritmurile interne, sensibile, ale unei astfel de poezii, se dovedesc a fi cele ale inimii sau, măi bine-zis, ale sufletului încărcat de Lumină și Iubire de oameni - Gheorghe A. Stroia, Adjud - Vrancea, Întâmpinarea
„LUMINI ŞI UMBRE” (VERSURI) DE AUREL VASILICĂ (SLOBOZIA), CARTE DEDICATĂ PĂRINTELUI CRISTIAN POMOHACI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1360917885.html [Corola-blog/BlogPost/351904_a_353233]
-
de locuit, textile de port sau interior, mobilier, unelte, obiecte de uz gospodăresc sau de cult. În sensul celor arătate mai sus, o plantă deosebită, care se încadrează după clasificarea lui Romulus Vulcănescu în rândul fitototemurilor de origine fantastică este Rodul Pământului- , devenintă într-un caz singular, cu o imagine mult schematizată, simbol-element decorativ pe un ciupag din colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. Rodul Pământului- după cum se apreciază unanim este o plantă cunoscută din vechime(aproape pe tot continentul European
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
deosebită, care se încadrează după clasificarea lui Romulus Vulcănescu în rândul fitototemurilor de origine fantastică este Rodul Pământului- , devenintă într-un caz singular, cu o imagine mult schematizată, simbol-element decorativ pe un ciupag din colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. Rodul Pământului- după cum se apreciază unanim este o plantă cunoscută din vechime(aproape pe tot continentul European) și la români. La la noi, la mijlocul sec.XX este semnalată în diferite zone ale județului Mehedinți. Informații de teren, arată că ea se
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
1950-1970 și în pădurea Mușa, de pe Dealul Viilor, din vecinătatea orașului Drobeta Tr Severin. De asemenea, era semnalată și în alte puncte din precum Ponoare, Cârceni,(Grozești) Salcia , Bala de Sus , Bălăcița , Jiana Mare , Ponoare , etc. Botaniștii identifică Arum Alpinum- Rodul Pământului, în mai multe puncte ale Parcului Natural Porțile de Fier, învecinate cu arealul așezării Podeni, chiar în anul 1999, 2000, 2002. Din rezonanța acestei plante în memoria colectivă, până nu demult s-a păstrat obiceiul de a face anual
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
rezonanța acestei plante în memoria colectivă, până nu demult s-a păstrat obiceiul de a face anual, primăvara, pe baza acesteia pronosticul recoltei de grâu, porumb, vin. Nu toată lumea cunoștea această plantă sau știa să citească în floarea ei pronosticul roadelor, dar această obișnuință a fost înregistrată atât în alte zone cât și în Mehedinți. În anii 1950-1970 în sânul comunităților preorășenești ale Severinului, mai exista și credința că este de bun augur ca cel care găsește această plantă, după ce citește
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
rol apotropaic, pentru cine îl avea, dar pentru ca acesta să nu își piardă din proprietățile benefice trebuia însă ținut ascuns . Deși în general această floare a fost utilizată pentru a citi rodnicia anului, noi credem că această planta Arum Alpinum- Rodul Pământului, care făcea parte din repertoriul mitologic al dacilor , dar și a altor popoare europene, într-o formă mult stilizată apare ca element decorativ și pe un ciupag din colecția de textile a Muzeului Regiunii Porților de Fierr. Ciupagul (P1301
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
mențiunea că” Viga Podeanca din Podeni la 1632, a dăruit nepotului ei Nicola din Glogova via și moșia sa din Podeni” . De asemenea, sătenii de la Podeni, țin sărbătoarea de Cârstov, (Cârstovul viilor) , iar pronosticul recoltei de struguri cu ajutorul florii de Rodul pământului era firesc în preajma începutul noului an agricol . În acest context planta din rândul fitototemurilor de origine fantastică Arum Alpinum putea stimula imaginația a sătencei din Podeni, care prin stilizare a transformat Rodul pământului într-un element decorativ nemai întâlnit
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
pronosticul recoltei de struguri cu ajutorul florii de Rodul pământului era firesc în preajma începutul noului an agricol . În acest context planta din rândul fitototemurilor de origine fantastică Arum Alpinum putea stimula imaginația a sătencei din Podeni, care prin stilizare a transformat Rodul pământului într-un element decorativ nemai întâlnit, ea demonstrându-și astfel măiestria și meșteșugul în arta cusutului. Rodul Pământului brodat ca motiv decorativ pe ciupagul identificat în colecțiile muzeului, apare în trei ipostaze. Două arată forma florii de rodul pământului
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
context planta din rândul fitototemurilor de origine fantastică Arum Alpinum putea stimula imaginația a sătencei din Podeni, care prin stilizare a transformat Rodul pământului într-un element decorativ nemai întâlnit, ea demonstrându-și astfel măiestria și meșteșugul în arta cusutului. Rodul Pământului brodat ca motiv decorativ pe ciupagul identificat în colecțiile muzeului, apare în trei ipostaze. Două arată forma florii de rodul pământului, una pune în evidență un cornet cu un spadix, bine pus în evidență cromatic (portocaliu) (fig.A) și
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
transformat Rodul pământului într-un element decorativ nemai întâlnit, ea demonstrându-și astfel măiestria și meșteșugul în arta cusutului. Rodul Pământului brodat ca motiv decorativ pe ciupagul identificat în colecțiile muzeului, apare în trei ipostaze. Două arată forma florii de rodul pământului, una pune în evidență un cornet cu un spadix, bine pus în evidență cromatic (portocaliu) (fig.A) și varianta monocromă (fig.B) ce reprezintă această floare, atât cornetul cât și spadixul într-o broderie de culoare albastră. A treia
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
ce reprezintă această floare, atât cornetul cât și spadixul într-o broderie de culoare albastră. A treia variantă (fig.C) este cea care redă schematizat reprezentarea plantei la care s-a înlăturat spata (forma de cornet), ipostază pregătită pentru citirea rodului pentru anul în curs( de vin și bucate). Spadixul și panicul(mijlocul florii) se sprijină într-o formă asemănătoare unui coș, în vârf se termină cu o aureolă ce redă schermatizat axele secundare. (variantă ce aduce cu reprezentări ale motivului
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
redă schermatizat axele secundare. (variantă ce aduce cu reprezentări ale motivului sacsiei), care este completat de reprezentarea schematică a strugurelui(fig.D), parcă pentru a oferi o cheie în explicarea decorului. În compozițiile decorative de pe ciupagul de la Podeni floarea de rodul pământului în diferitele ei ipostaze imaginate de persoana care a confecționat cămașa, apare asociată cu două variante cromatice( verde, mov) de reprezentare a astrototemului solar, (fig.E) asociat acestui fitototem, pentru rolul său determinant bunului mers al vegetației plantelor, dar
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ROADELE NATURII Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 173 din 22 iunie 2011 Toate Articolele Autorului ROADELE NATURII Livada scăldată-n soare, etalează a ei splendoare: flori, nuanțe de culoare, și miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ROADELE NATURII Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 173 din 22 iunie 2011 Toate Articolele Autorului ROADELE NATURII Livada scăldată-n soare, etalează a ei splendoare: flori, nuanțe de culoare, și miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare din flori adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare din flori adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze, fructele să modeleze. Roua-n zori le răcorește, căldura le rumenește, seva le dă vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
-a cozonac, în oală fierb sarmale, friptura-i la proțap. Pe străzi s-aud colinde, urări de voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei prinos. ROADELE NATURII Livada scăldată-n soare, etalează a ei splendoare: flori, nuanțe de culoare, și miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare din flori adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare din flori adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze, fructele să modeleze. Roua-n zori le răcorește, căldura le rumenește, seva le dă vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]