1,110 matches
-
Trezea iubire alor săi, Și fetelor focoase. Și se făcuse zburător, Doar ce își lua avântul Chemat prin gând în ajutor Și străbătea pământul. Cum se făcea că nici un soț, Iubit, amant, logodnic, Pe-al inimilor slabe hoț Cuceritor și rodnic Nu-l urzicau cu gelozii, Nu-l otrăveau cu ură, Nu se știa, ci-n vremi târzii Se-află din gură-n gură De la un biet bătrân din sat Care trecuse suta De ani și, iaca, dezlegat De jurâmânt putut
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
avea un sâmbure de adevăr, conducând apoi la exagerările monstruoase produse de contrapropaganda securisto-kagebistă, faptul că din clipa în care a primit misiunea sfântă de a apăra Biserica exilului întărind prin ea întreaga rezistență românească s-a comportat exemplar și rodnic pentru Creștinătate, nu contează?!... Faptul că a fost răpit de antihrist și vreme de ani de zile torturat în închisori sovietice și din țară fără să trădeze pe nimeni, nu contează?!... Faptul că a refuzat orice compromis cu anchetatorii și
SPRE A ÎNDEPĂRTA O NEDREPTATE CARE PERSISTĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356320_a_357649]
-
dobânzi tâmpite, de o exasperantă flexibilitate, bazată pe teoria M a corzilor celor mai sensibile, pe care și apasă în corespondența lor insolentă recuperatorii întreținuți ca călăi psihici de băncile cu capital străin dar și român. Trăim, așadar, vremuri aspre, rodnice literar-artistic și filozofic, deși nu s-a efectuat o anchetă independentă, de către Tineretul Idealist cu studii la Harvard, cu sau fără origine nomenclaturistă, întru a ne diagnostica dacă RO, cu mallurile suprapopulate, se află sau nu în criză economică reală
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
crenguță de măr care, atunci când înflorea, albul gingaș al petalelor avea și puțin roz. Crenguța înflorită până la Anul Nou, prevestea celui care a pus-o în apă, sănătate și fericire. Pentru a afla dacă anul ce va veni va fi rodnic, mămica semăna o sută de boabe de grâu, într-un mic vas de lut. Dacă grâul răsărit era verde și des, anul ce avea să vină, va fi fost plin de roade. Și acum îmi reamintesc cum...niște verișoare ( fete
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
și independența autorității față de asupririle dușmanilor. Biserica încă este o împărăție, cu legi și așezăminte date de Dumnezeu și cu menire specială în viața oamenilor. Dar între cele două împărății independente există puncte de întâlnire și, totodată, posibilitate de colaborare rodnică. Sufletul acestei colaborări l-a întreținut mereu cultul, prin aceste rugăciuni pentru autorități. Cultul a realizat unitatea în dualitate, în relația dintre Stat și Biserică, indicându-ne sistemul colaborării dintre cele două puteri, ca pe cea mai fericită soluție a
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
Daniel, către „Patriarhul muzicologiei românești” prof. Viorel Cosma În seara zilei de 30 Martie, când l-am sunat pe Excelența Sa, domnul general maior, maestrul Viorel Cosma, ca să-l felicit cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viață frumoasă și rodnică... precum viile Cotnarului care ne oferă ambra fericirii, culeasă din razele soarelui dumnezeiesc. Plăceri tainice pe care găsim și în vasta operă a celebrului muzicolog: „Istoria muzicii românești”, carte de aur pentru învățătura tuturor românilor. Domnia Sa mi-a răspuns mulțumiri
VIOREL COSMA – PATRIARHUL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346101_a_347430]
-
ales pentru domnia voastră, însă, de data aceasta, permiteți-mi să mă împărtășesc și eu de această bucurie și încununare, acum la ceas aniversar și jubiliar, deoarece împliniți și înmănunchiați o frumoasă vârstă, rotundă, cea de șaizeci de ani, frumoși, plini, rodnici și consistenți, în activitatea cultural-spirituală, civic-patriotică și publicistic-scriitoricească!... Recunosc și mărturisesc faptul că eu personal, vă cunosc de relativ puțină vreme dar de la bun început am fost plăcut impresionat de dumneavoastră, datorită caracterului, onoarei, demnității, blândeții, înțelepciunii și spiritului de
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ILIE ŞANDRU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346204_a_347533]
-
între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Adevărul din acrostis / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile
ADEVĂRUL DIN ACROSTIS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356205_a_357534]
-
spațiile verzi de pe unele bulevarde sunt într-o totală paragină de ani de zile, arborii maltratați, „publicitatea” acoperă stâlpi, ziduri, clădiri monumente istorice, stații dând Capitalei aspect de favelă. Presa antebelică descria Luna Bucureștilor ca fiind „una din cele mai rodnice idei care a avut darul să ne lege mai puternic de Capitală prin cunoașterea trecutului, atragerea atenției asupra prezentului și larga viziune a viitorului.” Hăulitele cu zgomote tribale, care au loc uneori prin Piața Constituției și alte piețe nu au
TABLETA DE WEEKEND (196): LUNA BUCUREŞTILOR DE ALTĂDATĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368870_a_370199]
-
vă¬luie influența realității înconjurătoare și a ficțiunii asupra omului. „Darul munteluiˮ este zmeura; dulceața și aroma ei generează o halucinație colectivă, sătenii din Ce-a fost asta (Darul muntelui), în plină iarnă, au impresia că au trăit o zi rodnică la cules de zmeură sălbatică. Todiraș din Colțul lui Tolomei (Darul muntelui) își pierde pălăria. Influențat de poveștile despre spiridușul Tolomei auzite în sat de la bătrâni și rememorate de copii la joacă, refuză să se întoarcă după pălărie și are
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
întâlnire s-a ivit încă o iubire pentru doină! A avut ce să învețe Mina Pâslaru de la Maria Surpat, cea care a însoțit de la răsărirea până la ieșirea din timp, aproape întreg secolul XX, trăind 95 ani (1905-1999), vreme lungă și rodnică în care nu s-a dezlipit niciodată de satul ei, Sadova, cântându-l și doinindu-l magnific! Aici, în anul 1935 a fost descoperită și de Constantin Brăiloiu, iar numeroși cercetători și artiști au cules de la ea folclor, printre care
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
din Duhul Său peste fiecare persoană. Chiar dacă Iisus Hristos Mântuitorul lucrează deja pe pământ cu putere, totuși, pentru Biserica apostolică, marele eveniment al Cincizecimii a fost de o importanță capitală prin revărsarea Duhului Sfânt peste toți, fapt care a făcut rodnică lucrarea mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos pentru toți cei care au crezut în El și invocă în rugăciune Numele Său. Toți Evangheliștii afirmă existența unei continuități dinamice dintre Mântuitorul nostru Iisus Hristos Cel înviat și înălțat întru slava lui
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
în sanctuar Sunt sevă din neamul zeilor din Carpați. Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe Rădăcini adânci ce cresc în rocă de granit Pe aici nu se moare, pe aici nu se trece Suntem apă și ram, piatră și rodnic pământ. Port semn de săgeată pe ramul crescut, Mi-e frate bun gorunul și șoimul în zbor. Renasc primăvară cu verdele falnic și crud Suntem fără moarte, copacii nu mor. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe O rugăciune
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
e decât dorința de-a fi eu, O sfântă armonie din creștet la picioare, O carte de femeie, cu fila unui Zeu... Aici se regăsește a mea vigoare, Iar pana îmi dansează pe un cuget blând, Vin astăzi către mine, rodnică de soare, Și se iubesc secundele, în cânt... Și dacă n-ar fi zi, să pot aș mai rămâne În dimineața cu-nceputul de sămânță, Și încolțit să sară sufletul din mine, Gândind blajin la lumea de credință... A TA
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]
-
această speranță devenea o certitudine, este numit Stareț la Mănăstirea Rohia tânărul ieromonah, în vârstă de numai 23 de ani, Părintele Iustinian Chira, care avea să conducă acest sfânt locaș, aproape 30 de ani; una din cele mai îndelungate și rodnice stăreții. Pentru meritele sale în conducerea mănăstirii, la propunerea Preasfințitului Părinte Episcop Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului și Clujului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a conferit, în anul 1967, rangul de Arhimandrit, iar în anul 1973 a fost
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DESCHIDE-TE CER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului deschide-te cer și te schimbă în picuri pe care să-i torci din înalt în șuvoaie ca rodnice seve aduse de ploaie pământului viață să-i duci în adâncuri schimba-vei câmpia în rod din nimicuri semințele apa le face fecunde-n iatacul din brazdă când lin le pătrunde mesajul divin ce trimis-ai prin picuri deschide-te
DESCHIDE-TE CER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369779_a_371108]
-
chipuri și fapte duhovnicești, o pildă vie de trăire în Iisus Hristos, un orator de excepție, dimpreună cu alte multe daruri. Haina vieții sale este bogat împodobită cu nestemate și virtuți primite în dar de la Domnul. În această frumoasă și rodnică viețuire, strălucește dragostea și binecuvântarea lui Dumnezeu. Revenind la prezentarea prorpiu - zisă a lucrării de față a autorului, vom afirma și susține că Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, a strans și adunat patruzeci de chipuri între coperțile unei (alte și noi
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1705 din 01 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Întrebându-mă de ce a socotit scriitoarea Elisabeta Iosif necesară o astfel de lucrare, cum este volumul ” Orice semn este o insulă” cred că, se datorește parcursului rodnic pe urma atâtor semne lăsate de oameni iar dacă ne referim la cele rămase de la cei răstigniți pe crucea verbului „a fi”, răsplătiți cu acest har de a crea întru dăinuire a ajuns, cred, la concluzia că, acest tip de
GEO CĂLUGĂRU ”ORICE SEMN ESTE O INSULĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370293_a_371622]
-
scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția cea Sfântă a Cerurilor!... Totodată, distinsului și vrednicului autor, pe care ținem să-l felicităm, cu toții, (și) pentru această nouă și rodnică sau mult folositoare lucrare, și pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele noastre și cu alte lucrări ziditoare și folositoare nouă și urmașilor noștri, arătându-ne prin toate acestea dragostea
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
Vasile Dinicu, unul dintre frații lui Grigoraș Dinicu, cel care l-a și adoptat, deoarece tatăl său natural era lipsit de posibilități materiale, Sile Dinicu (Vasile după numele său adevărat) a fost un ilustru compozitor, dirijor și pianist, îndelungat și rodnic timp la pupitrul orchestrelor de estradă ale Radioteleviziunii Române. A studiat muzica la Galați cu Theodor Fucs (pian) și la Conservatorul „Lyra” din Brăila, între 1929-1930, pentru ca din anul 1933 să înceapă șirul colaborărilor sale de succes în București. Debutează
SILE DINICU. POVESTEA FRUCTULUI FĂRĂ SÂMBURE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353371_a_354700]
-
Bălți, prin talent, inspirație, muncă, prin dăruire plenară artei. Am dus farmecul fascinant al acestui picior de plai în Franța, Spania, Turcia, Grecia și în alte țări. Acolo colectivele artistice au demonstrat exigente criterii, mobilizându-le spre o activitate mai rodnică...” Mai joc, invoc și alte aforisme ale Dumneaei: “Sănătatea culturii înseamnă sănătatea morală.” “ Cred că am avut noroc în viață, fiind eu însămi noroc.” Lidia Noroc-Pînzaru s-a aflat la cârma Direcției Cultură din 1990 până în 2003. Referindu-se la
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
maestra, „dar am intenția să mai trăiesc zece, cinsprezece ani. Transmit publicului, dar în special Familiei Regale, dragoste și iubire. De asemenea, transmit acestea, Bisericii Greco-Catolice, P.S. Episcop Virgil Bercea, domnului Sever Voinescu, și colectivului Editurii «Gutenberg», care au concurat rodnic și splendid la realizarea cărții de dialoguri cu mine, «Canta che ti passa». Treci prin toate eforturile pe care le faci în viață, dacă sufletește ai cântul, treci prin multele greutăți mai ușor, ajungi să fii în vârstă, ca mine
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
din timpul lui, nu numai cu Claudia Muzio și mi-a dat idei extrem de sănătoase pentru a interpreta rolul din Traviata). I-am plăcut. A stabilit că mai avem de lucrat, ceea ce am și făcut, și mi-a fost foarte rodnică pregătirea cu marele tenor italian. Studiul cu Aureliano Pertile a fost nemăsurabil de important pentru desăvârșirea mea ca soprană, ca vocalitate, dar nu numai. Prin Pertile am cunoscut mulți maeștri ai muzicii lirice italiene, atât personal, cât și din descrierile
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
Atena, în cadrul Secției de Studii Patristice, Istoria Dogmelor și Simbolică (2007). Formația intelectuală și-a completat-o în centre universitare din Franța (Besançon, Paris, Orléans), Anglia (Londra, Birmingham) și Grecia (Atena). Domnul Ion Marian Croitoru are o frumoasă, bogată și rodnică activitate academică, culturală, științifică și publicistică, participând la foarte multe congrese, simpozioane, reuniuni și manifestări științifice, interne și internaționale; totodată a publicat foarte multe lucrări de specialitate atât în țară, cât și în străinătate. A prezentat cititorilor români renumiți teologi
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ION MARIAN CROITORU, ORTODOXIA ŞI APUSUL ÎN TRADIŢIA SPIRITUALĂ A ROMÂNILOR [Corola-blog/BlogPost/352760_a_354089]
-
poeților de azi, la care a lucrat între anii 1924-1928, când alături de Ion Pilat, poet conservator, va reda în două volume, imaginea poeziei acelor ani, incluzând exponenți ai tuturor curentelor literare. La ziarul Cuvântul ajunge în 1927 pentru o activitate rodnică, unde în intervalul a șapte ani, a susținut foiletonic rubrica Mențiuni critice, materialele prezentate aici făcând obiectul a cinci volume și constituindu-se într-o amplă bibliografie a literaturii interbelice. Munca autorului Mențiunilor critice, a scos în evidență calitatea de
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]