649 matches
-
mi-a făcut raport și 7 zile la izolare. Și m-a băgat la izolare la celular. M-a băgat într-o pivniță, într-un beci mizerabil... Era acolo o somieră, cum sunt paturile de fier, și pe aia o rogojină, da’ pe care mi-o băga numai seara, ca să mă culc. Și era în luna ianuarie, și înghețam de frig... Și mâncam numai la două zile o dată. Dom’ne, și m-a ferit Dumnezeu, că nu m-am îmbolnăvit... am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tipuri de celule. Gherla avea două celulare: Zarca, era vorba de cetatea veche, care era mai grea decât partea unde eram eu... și celularul nou. Acesta avea în celulă, față de Zarcă și de celelalte închisori, W.C. turcesc, cu paravan din rogojină, cu cadru din lemn, să nu te vadă fiecare. Asta era toată intimitatea. Deci era un avantaj. Mâncarea cum era? Mâncarea era greu de suportat. Bază la Gherla era ciorba de murături, ciorba de varză... Dar varza era deja împuțită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Nikolski a înțeles și el, o văzut că n-aveam cum să fiu legionar. Pe urmă o iarnă am stat pe un bac pentru grâne... Acolo cum se trăia? Ne-o’ pus niște paturi din fier, cu tablă, și fără rogojină, fără nimica, dormeam direct pe ale. Și până pe la 2-3 noaptea când adormeam, tremuram, și ne încălzeam din tremurat, pur și simplu. Și să dormi pe un frig din ăla crunt cum o fost pe Dunăre... nu o fost ușor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de nasturi și țesătoria. Eu am fost dus la cizmărie... Ați schimbat și celula sau ați rămas în același loc? Tot în aceeași celulă. Și alături de mine a fost pus Zbranca... El a dormit mult... Adică n-aveam pături, aveam rogojini. Pe jos era mozaic și pe el era o rogojină, și pe aia dormeam. Ați apucat să vorbiți cu Zbranca? Cum să nu? Păi, stăteam seara, povestea el de viața lui de la Câmpulung, de baluri și de toată tinerețea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Ați schimbat și celula sau ați rămas în același loc? Tot în aceeași celulă. Și alături de mine a fost pus Zbranca... El a dormit mult... Adică n-aveam pături, aveam rogojini. Pe jos era mozaic și pe el era o rogojină, și pe aia dormeam. Ați apucat să vorbiți cu Zbranca? Cum să nu? Păi, stăteam seara, povestea el de viața lui de la Câmpulung, de baluri și de toată tinerețea lui. Nu părea reeducat, dacă vorbea așa deschis... Era destul de deschis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu apă. Saltea ți se dădea numai de la ora zece, până dimineața la cinci. Iarna ți se arunca o saltea nenorocită și-o pătură. Peste zi n-aveai nimic, nici sobă, nici încălzire, nimic. Iar vara îți dădea numa’ o rogojină, nici măcar o saltea. Am fost și eu pedepsită, vă spun, de patru ori. Dar de ce v-au pedepsit? O dată, m-au pedepsit de primul Crăciun pe care l-am făcut acolo... Când eram la Mislea la atelier și lucram veneam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
copioasă, direct prin ele Însele ori indirect prin animalele pe care le hrănesc, ca și după o partidă de sport, pe monocotiledonatul gazon, tot ele ne oferă odihna: pe o saltea umplută cu iarbă de mare, Zostera; sau pe o rogojină din papură. Doar lemn pentru pat și casă nu ne oferă aici, cel mult paiele din chirpici; dar În Orient, bambusul a creat o civilizație, dând orice, de la rogojină și casă până la sabie și chiar hrană. Și poate ne vine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o saltea umplută cu iarbă de mare, Zostera; sau pe o rogojină din papură. Doar lemn pentru pat și casă nu ne oferă aici, cel mult paiele din chirpici; dar În Orient, bambusul a creat o civilizație, dând orice, de la rogojină și casă până la sabie și chiar hrană. Și poate ne vine chef de joc, În sunetul naiului confecționat din trestie, de miticul Pan dar și de concreții geți priviți de Ovidiu... Unele dintre monocotiledonate sunt plante textile, precum americanele Yucca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
solemnă în cursul căreia inițiatorul pretinde (dar poate că, pînă la un anumit punct, și crede) că este vizitat de protectorul său supranatural, îl smulge din corpul lui și îl aruncă cu violență în cel al novicelui întins sub o rogojină, în timp ce sună fluierul, emblemă sonoră a duhului respectiv, pînă la confecționarea măștilor articulate și a automatelor, care ar manifesta prezența și comportamentul duhurilor, și, în fine, la montarea marilor spectacole, precum cele care au fost descrise de ultimii martori. Emoția
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cu găini Leghorn. Între etaje se circulă cu ascensor de mână, prin ajutorul unui scripete. Păsările stau tot timpul Închise, ca la oraș, din lipsă de spațiu. Sunt extrem de curate. Într-o Încăpere circulară din scânduri, căptușită pe dinafară cu rogojini, Înăuntru cu o sobă, se cresc pui scoși la incubator, pentru regenerarea stocului de producție. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 54 Warren Îmi dă o serie de scrisori de recomandație pentru diverși specialiști, până in California
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cele patru volume originale, cu 464, 528, 368 pagini, Editura Militară, 1987, 1988, 1989; Poeme, poezie modernă de Ai Qing, 144 pagini, Editura Univers, 1988; Trei cazuri uluitoare, roman polițist din secolul 17, 224 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1992; Rogojina de rugă a cărnii, roman din secolul 16, 256 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1996; Yi Jing, Cartea Schimbărilor, carte de filozofie și divinație, întocmită de Confucius, 2 volume, 880 pagini, Editura Qilinul din Jad, 1997; reeditare într-o ediție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
manifestă prin iubire și care ne sfințește și ne răscumpără. Cu mintea senină și inima curată misionarul franciscan împarte cu frații tot ce are, cu dăruire de sine și spontaneitate și astfel cele mai îndărătnice suflete sunt îmblânzite. De pe o rogojină sau dintr-un bordei, el trece cu naturalețe în palatele prinților, și apoi, în cortul nomazilor, cu aceeași simplitate și libertate de mișcare, numai pentru a-L predica pe fratele Cristos. Și este firesc ca evanghelizarea aceasta să prindă rapid
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în 2-3 săptămâni, din pătimași s-au găsit așezați fără prostire, precum chiar și fără cămăși, goi cu piele în straiele lor și în asemenea poziție trântiți pe jos fără mindir și fără perne și alți așezați numai pe o rogojină. Au arătat acum că sunt de doi ani de când n-au primit încă nici un soi de îmbrăcăminte". Controlul a fost exigent, fiind provocat de mai multe sesizări. S-au controlat astfel toate sectoarele. Din constatările făcute la garderobă s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-și case, vara vor lucra mai mult goi și desculți, iar iarna îmbrăcați și încălțați îndeajuns. Se vor hrăni, măcinând făina din orz și grâu; pe una o coc, pe cealaltă o frământă; au turte grozave și pâine pe o rogojină sau pe frunze curate. Așezați pe paturi de frunze așternute cu iederă și mirt, ei se vor ospăta, laolaltă cu copiii lor, vor bea vin, purtând cununi și cântând imnuri zeilor; se vor avea bine unii cu alții și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
plângă, borfași detestabili și țicniți ilar-înduioșători și mai sunt condamnații la pedeapsa capitală, despre care autorul scrie rânduri dense. În aceeași linie, de comentariu tăios, pătrunzător, străin de contrafaceri, se înscriu însemnările din ultima recluziune (Malmaison, Jilava, Văcărești), cuprinse în Rogojina (1945). Un vagabond famelic și încrâncenat este Marin Dogaru, picarescul erou al romanului de substanță autobiografică De-a curmezișul (1935). Cu pumnii încleștați și fălcile strânse, înjurând cu năduf și înfuriindu-se întruna, ambițiosul acesta inadaptabil nu e un rebel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
cățel..., București, 1933; De-a curmezișul, București 1935; București, București, 1935; Om, București, 1936; Bolșevicul, București, 1936; Stelian Popescu din toate punctele de vedere, București, 1937; Gheorghe I. Marin, București, 1937; ed. 2 (Viața unui băiat de țară), București, 1946; Rogojina, București, 1945. Repere bibliografice: Aderca, Contribuții, II, 184-186; Constantinescu, Scrieri, II, 365-378; Boz, Anii, 19-20; Călinescu, Cronici, II, 15-16, 243-245; Perpessicius, Opere, IV, 170-172, V, 296-298, VI, 214-217, VII, 110, 222-223, XI, 94-98, XII, 48-57; Streinu, Pagini, V, 224-231; Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
schimb pîne și sare. Cînd se dă de pomană, să nu se dea peste gard, căci acea pomană nu este primită pe lumea cealaltă. Dacă nu faci pomană pe lumea asta, n-ai ce mînca pe lumea cealaltă. Să dai rogojină de pomană, ca să ai cu ce-ți face adăpost pe lumea cealaltă cînd o fi vremea rea. Popă Cînd te întîlnești cu popa, îți merge rău. Cînd îți iese popă înainte, are să te bată cineva. De-ți va ieși popă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna spre sară. Cînd iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streșina casei. Dacă visezi pește. Cînd se înroșesc tare pirosteile în foc. Semne de ninsoare Cînd visezi luptă. Cînd visezi oi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se vedeau, încă, de ziua, trupele sovietice cu bucătarii de campanie fumegăind, în șir nesfârșit, care coborau dinspre Căbești spre Podu Turcului. Nu se putea ști pe unde vor trece. Prevăzător, Vasile Marin și-a culcat seara toată familia, pe rogojini, la circa 300 m. de casă sub un nuc, în porumbul des și mare. Trupe dezlănțuite au urcat și pe la Răcușana în zorii zilei, pe întuneric și în Giurgioana pătrunzând și în bătătura noastră unde în grajd, erau vite și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
studenți, toți foarte prietenoși, șeful camerei fiind Aristotel Popescu. Imediat după cină, Popescu a ținut un discurs violent la care Pangrate a reacționat, provocând începutul bătăii. A fost lovit cu bâtele până la leșin, iar când și-a revenit, întins pe rogojină, a avut timp să îl audă pe Dâmbu tânguindu-se, lovindu-l cu cotul și murind. Într-o zi, Popescu i-a turnat o batistă plină cu sare în gamela cu mâncare și i-a dat să bea apă sărată
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de Compostella. Așezate, în general, în plină cîmpie, precum Biserica Conques, construită între Rouergue și Causses, sau biserica Sf. Nectarie din Auvergne, ele joacă rolul de adăpost la capătul unei etape și posedă vaste galerii în care, noaptea, se întind rogojini pentru culcare. Cînd e vorba de punctul terminus al vreunui pelerinaj, atunci există alt fel de galerii, de mari dimensiuni, destinate și procesiunilor solemne în fața relicvelor sfinților. Trebuie subliniate cîteva particularități regionale: edificii cu cupole în vestul Franței, mari biserici
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
are la bază o îndelungată tradiție, de-a lungul timpului existând numeroase centre „specializate” într-un produs anume : Țigănești, Agapia, Văratec, Samurcășești etc. Majoritatea atelierelor confecționau covoare, țesături, tricotaje, ceramică, cusături naționale, broderie artistică, dar și coșuri, mături, diverse împletituri, rogojini, lemnărie, diverse perii etc. Este remarcată importanța economică a acestor ateliere în anii 1950-1960, faptul că ele erau controlate (disputate, îndrăznesc eu să scriu !) atât de Patriarhie, cât și de autoritățile statului comunist, fiind vorba de „o forță economică atât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Răstoarnă clepsidra ce începe iar și iar să măsoare timpul ,bob cu bob, clipă de clipă... O pricină cu un moșneag, un răzăș din Broscăuți, care, de trei zile, adastă în genunchi la porțile cetății cu jalba-n proțap și rogojina aprinsă-n cap. Suspină la mila Măriei tale... Eu nu-mpart mila! Județul! se corectează Tăutu. Străjerii n-au dovedit să-l alunge. Mai cu binișorul, mai cu anasâna... Pas de te-nțelege cu moșneagul. Căpățânos moșneag! Domnul Moldovei trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o pungă de galbeni, și talerul dreptății se înclină. Câți dintre cei ce împart dreptatea nu se mânjesc, rezistă la strălucirea aurului? Unii se ung cu fasole și strigă: "Eu sunt sărac și curat!!". Și sub el colcăie viermii. Cu rogojina, zici?... De trei zile?... Vezi de moșneag, o fi lihnit. S-o găsi câte ceva pe la cuhne... Altă pricină? schimbă el repede vorba. Alta. Auzi, "săcurea nepotului"! râde Ștefan din nou. Al naibii broscar!... Altă pricină! Altă pricină! se răstește el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
rele. Îngăduința față de ticăloșie te face părtaș la mișelie! Buruienile trebuie smulse din rădăcină, fără milă! Unii și alții mă ponegresc cum c-aș fi crud și neîndurător. Pe cei sărmani, fără putere, năpăstuiți, pe fătucile necinstite, pe cei cu rogojina aprinsă-n cap, pe ei, cine-i apără? Să aștepte dreptate pe "Lumea Cealaltă"? Nădăjduiesc să fac dreptate, ca nimeni să nu mai tremure în dosul ușilor ferecate. Când am venit în Moldova, am găsit o țară tâlhărită, chinuită, ticăloșită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]