464,467 matches
-
de la Roma trebuie luată ca exemplu pentru conlucrarea Bisericilor, mai ales a celor din România. Dialogul trebuie să fie calea de depășire a conflictelor, a neînțelegerilor și a suspiciunilor create în trecut; 3. Conlucrarea dintre Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Română, la fel ca cea dintre Ortodoxie și Catolicism, se poate baza pe tradiția Bisericii nedespărțite pe care acestea o au în comun. Pentru deplina comunitate, este nevoie de consultări reciproce, de întâlniri și de lămuriri ale adevărurilor de credință, recunoscând
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
creștine și a sfințeniei vieții, a demnitații și drepturilor fundamentale ale omului, a dreptații, solidaritații, pacii, reconcilierii și valorilor familiei și la protecția creației. Europa are nevoie de bogația culturală si spirituală creată de creștinism. Ca Biserici surori, Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romei trebuie să se angajeze în rezolvarea problemelor prin care ne provoacă mileniul al III-lea, pentru a reda Europei etosul ei cel mai profund si chipul sau cel mai uman. “Declarația comună a Sanctității Sale Papa Ioan
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
vor da expresie, consistență și spațiu sufletului creștin al Europei, sfințeniei vieții, demnității și drepturilor fundamentale ale persoanei umane, dreptății și solidarității, păcii, reconcilierii, valorilor familiei, apărării creației. Europa întreaga are nevoie de bogăția culturală creată de Creștinism. Biserica Ortodoxa Română - centru de întâlnire și de schimburi între tradițiile bogate slave și bizantine ale Răsăritului - și Biserica Romei, care, în componența sa latină, exprimă vocea occidentală a unicei Biserici a lui Iisus Hristos, trebuie să contribuie împreună la o misiune care
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității. Se respectă separarea puterilor în stat, responsabilitățile laice și religioase în societate. Ortodoxia românească se integrează în curentele naționale și internaționale de înnoire a Europei și a spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special, Bisericii Ortodoxe Române. În plus, atât puterea seculară cât și bisericile românești au știut să contracareze orice tentativă de declanșare a unor conflicte etno-religioase, prin promovarea unor orientări spre dialog și cooperare cu minoritățile naționale și religioase, situație aproape unică în sud-estul Europei
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
capacitatea Ortodoxiei de a se racorda la marile curente pan-europene și infirmă multe dintre temerile unor analiști de talia lui S. P. Huntington, referitoare la obstacolele cultural-religioase ce ar împiedica unificarea Europei. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor interetnice și interconfesionale în conflicte interne. Diversitatea religioasă, precum și faptul că segmentul ortodox acoperă aproximativ 86% din populație ar fi putut constitui un aspect ce ar fi
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
și interconfesionale în conflicte interne. Diversitatea religioasă, precum și faptul că segmentul ortodox acoperă aproximativ 86% din populație ar fi putut constitui un aspect ce ar fi fost posibil să afecteze securitatea națională. Însă puternică tradiție de toleranță a Bisericii Ortodoxe Române față de alte culte și de colaborare cu bisericile creștine surori, au dus la limitarea acțiunilor de prozelitism agresiv la scară largă, ce ar fi putut dezvolta forme ineficiente de fundamentalism religios. Biserica Ortodoxă Română a contribuit astfel la transformarea României
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
tradiție de toleranță a Bisericii Ortodoxe Române față de alte culte și de colaborare cu bisericile creștine surori, au dus la limitarea acțiunilor de prozelitism agresiv la scară largă, ce ar fi putut dezvolta forme ineficiente de fundamentalism religios. Biserica Ortodoxă Română a contribuit astfel la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Activitatea cultelor religioase contribuie în mod evident la consolidarea coeziunii social-economice, element definitoriu al stabilității interne în metodologia analizelor și prognozelor de securitate. Securitatea social-economică, consolidată printr-
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
stat și a separării puterii laice, seculare de biserică. De asemenea, Constituția garantează libertatea de cult și egalitatea tuturor cultelor recunoscute legal. Ortodoxia românească se integrează în curentele naționale și internaționale de înnoire a Europei și spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special Biserica Ortodoxă Română. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor inter-etnice și interconfesionale în conflicte interne. Biserica Ortodoxă Ronă are astfel o contribuție însemnată la transformarea României în spațiu
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
societate și și-au reglementat raporturile cu puterea seculară. Ambele au reușit, în general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special Biserica Ortodoxă Română. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor inter-etnice și interconfesionale în conflicte interne. Biserica Ortodoxă Ronă are astfel o contribuție însemnată la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor inter-etnice și interconfesionale în conflicte interne. Biserica Ortodoxă Ronă are astfel o contribuție însemnată la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor economice
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Munster, Germania) - Petale de suflet (versuri; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele (versuri; 11. Liviu Ofileanu - Cinderella & alte marșuri funebre (versuri; 12. Georgeta Minodora Resteman - Descătușări: Fărâme de azima (versuri vechi și noi). COLECȚIA EPOSS (proza, eseu, jurnal, român): 1.Aga Lucia Selenity - Domnișoara Kitty (poveste); 2.Ion Lazăr da Coza - Apusul îngerilor (povestiri); 3.Elenă Toma - Noaptea nu va mai fi acolo (jurnal autobiografic); 5.George Peagu - Cu capră prin bucurești (proza umoristica) COLECȚIA EXEGESIS (analize și comentarii
PASTEL DE VIORELE (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_magic_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1332775148.html [Corola-blog/BlogPost/346391_a_347720]
-
o lume culturală de o valoare uluitoare, stimulată, paradoxal, de dictatură, o lume astăzi aproape pe cale de extincție, dacă nu chiar dispărută total. În această peșteră plină de comori, găzduită de Poezie.ro, se află și un eseu despre marele român Petre Țuțea. -------------------------------------- Sunt oameni care emană energii și pe lângă care nu poți trece fără să te simți curentat. Procesul poate avea loc și de la distanță sau chiar prin intermediul peliculei, (cazul unor actori de film care umplu scena, deși nu apar
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
aluat special, în care pe lângă carne și oase, Geniul creator a suflat și duh. Auzisem de el înainte de a-l cunoaște, șușotindu-se, mai în glumă, mai în serios, că printre pământenii respiratori de ceață comunistă ar exista un Socrate român, apreciat chiar de Emil Cioran și de Mircea Eliade (ultiimi doi fiind pentru studenții generației mele ceva ce nu se există, ca în anecdota ardeleanului care a văzut girafa la grădina zoologică). La începutul anilor 70, în redacția revistei Tribuna
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
obosite încălțate în niște pantofi și mai obosiți. După ce a intrat la șef, m-am uitat în jur, am privit-o pe secretară și am încercat să mă dumiresc dacă văzusem sau nu vreun profet evreu, vreun senator roman, cronicar român din evul mediu întârziat sau un pustnic din Țara de dincolo de negură (expresie fericită a unui mare prozator). N-am apucat să mă dumiresc, ușa s-a deschis, Paul Anghel a dat cu ochii de mine și m-a invitat
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
soția și apare și domnul Țuțea. Îl invit, se așează pe scaun, aruncă o privire în jur, acceptă să mănânce și să bea ce comandasem și noi: doi cremwurști și o stică de bere. După un minut începe elogiul poporului român și aprecieri la adresa politicii de natalitate a partidului. Soția mea (poeta Eugenia Miulescu), nu-l cunoaștea bine și are chef de conversații, vrea să... nuanțeze: - Nu e normal, domnule Țuțea, zice ea, să fie obligate femeile să facă mulți copii
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
ei de mamă: atunci când simte că e grea, pentru ea e floare la ureche, fiindcă are sentimentul că poartă în pântec un zeu! Ne mai întâlnim încă o dată și încă o dată. De sute de ori. Subiectul este același: destinul poporului român în context planetar. Ajunge la afirmația: - Întrucât toate popoarele au îmbătrânit, unele fiindcă nu și-au cunoscut rolul în istorie, altele că și-au consumat energia, iar unele dintre el s-au dedat civilizației stomacului, singurul popor care va dăinui
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
la afirmația: - Întrucât toate popoarele au îmbătrânit, unele fiindcă nu și-au cunoscut rolul în istorie, altele că și-au consumat energia, iar unele dintre el s-au dedat civilizației stomacului, singurul popor care va dăinui în eternitate este poporul român! - Domnule Petre Țuțea, reușesc eu să-l întrerup, vă rog frumos, mai găsiți un popor, că ne plictisim numai noi între noi... - N-am cum, zice el, nu pot să renunț, e limpede ca lumina zilei. Doar poporul român e
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
poporul român! - Domnule Petre Țuțea, reușesc eu să-l întrerup, vă rog frumos, mai găsiți un popor, că ne plictisim numai noi între noi... - N-am cum, zice el, nu pot să renunț, e limpede ca lumina zilei. Doar poporul român e etern. - Nu vă cred, zic eu pe un ton neutru. - Nu mă crezi? - se miră el. Cum de nu-ți dai seama de eternitatea poporului roman? Toate popoarele se schimbă, numai noi suntem proști ca piatra. Pământul se dezintegrează
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
făcut constatarea că în fiecare act de mirungere există a față vizibilă și una invizibilă. A făcut o incursiune în istoria ceremonialului de încoronare de la vremurile vechi prezentate în textele biblice și până astăzi, cu referiri speciale la istoria Țărilor Române și a Marii Britanii. Regii biblici care au beneficiat de ritualul mirungerii au fost Saul și Solomon. În ceea ce privește Țările Române a prezentat descrieri ale ritualului încoronării și inclusiv ale mirungerii așa cum apar în scrierile lui Dimitrie Cantemir, stolnicului Constantin Cantacuzino și
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
în istoria ceremonialului de încoronare de la vremurile vechi prezentate în textele biblice și până astăzi, cu referiri speciale la istoria Țărilor Române și a Marii Britanii. Regii biblici care au beneficiat de ritualul mirungerii au fost Saul și Solomon. În ceea ce privește Țările Române a prezentat descrieri ale ritualului încoronării și inclusiv ale mirungerii așa cum apar în scrierile lui Dimitrie Cantemir, stolnicului Constantin Cantacuzino și lui Axinte Uricariul. Mirungerea și încoronarea voievozilor români au fost privite înainte și după intervenția turcilor în actul de
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
beneficiat de ritualul mirungerii au fost Saul și Solomon. În ceea ce privește Țările Române a prezentat descrieri ale ritualului încoronării și inclusiv ale mirungerii așa cum apar în scrierile lui Dimitrie Cantemir, stolnicului Constantin Cantacuzino și lui Axinte Uricariul. Mirungerea și încoronarea voievozilor români au fost privite înainte și după intervenția turcilor în actul de alegere și încoronare a domnitorilor. Au fost prezentate pe videoproiector și comentate imagini ale unor tablouri votive ale domnitorilor români Radu Paisie, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, remarcându-se, în
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Cantacuzino și lui Axinte Uricariul. Mirungerea și încoronarea voievozilor români au fost privite înainte și după intervenția turcilor în actul de alegere și încoronare a domnitorilor. Au fost prezentate pe videoproiector și comentate imagini ale unor tablouri votive ale domnitorilor români Radu Paisie, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, remarcându-se, în mod deosebit, prezența îngerului sau direct a lui Iisus Hristos ca dovadă a învestirii divine a domnitorului. În timpul intervenției turcești în actul încoronării coroana domnească a fost înlocuită cu o cucă
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
ca dovadă a învestirii divine a domnitorului. În timpul intervenției turcești în actul încoronării coroana domnească a fost înlocuită cu o cucă, căciulă împodobită cu pene de struț și pietre prețioase. Schimbări și mai mari s-au remarcat în timpul încoronării regilor români din dinastia de Hohenzollern. Primii doi regi nu au beneficiat de actul mirungerii, deoarece erau catolici, li s-a făcut doar slujba de binecuvântare a coroanei, afară, în fața bisericii. Carol al II-lea nu a beneficiat nici de ritualul încoronării
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]