605 matches
-
pe care o stăpânea la perfecție. Cu prietenele ei vorbea în trei limbi, amestecându-le de obicei. După 4-5 generații, prin părinții mei, bulgarii emigrați în sudul Basarabiei cu puțin după sau cu puțin înainte de 1800 au început să se românizare. Eu am dus procesul mai (foarte) departe. Dacă unul măcar din cei doi copii pe care - riscându-și viața - soția i-a născut, în 1967 și 1975, ar fi trăit, procesul de românizare ar fi fost pe deplin încheiat. Oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
puțin înainte de 1800 au început să se românizare. Eu am dus procesul mai (foarte) departe. Dacă unul măcar din cei doi copii pe care - riscându-și viața - soția i-a născut, în 1967 și 1975, ar fi trăit, procesul de românizare ar fi fost pe deplin încheiat. Oricum, nepotul nostru Dani, pe care l-am înfiat, e român sadea. Deși, după bunica din partea mamei descinde din niște italieni sau elvețieni: un von Rampach, baron (!) există în arborele genealogic al familiei lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să dea lovitura de stat de la 20-23 Ianuarie 1941. Orice cercetător istoric obiectiv, controlând toate faptele și toate datele reale, nu versiunile antonesciene, va ajunge în chip necesar la această concluzie. Într-adevăr, germanii erau nemulțumiți de felul cum înțelegeam românizarea întreprinderilor evreiești. Indiferent dacă această [262] românizare este socotită sau nu o operație necesară, în clipa când te-ai hotărât să o faci ea nu trebuie realizată decât în beneficiul Românilor. Dar Sașii și Șvabii din Transilvania, și reprezentanții industriilor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Ianuarie 1941. Orice cercetător istoric obiectiv, controlând toate faptele și toate datele reale, nu versiunile antonesciene, va ajunge în chip necesar la această concluzie. Într-adevăr, germanii erau nemulțumiți de felul cum înțelegeam românizarea întreprinderilor evreiești. Indiferent dacă această [262] românizare este socotită sau nu o operație necesară, în clipa când te-ai hotărât să o faci ea nu trebuie realizată decât în beneficiul Românilor. Dar Sașii și Șvabii din Transilvania, și reprezentanții industriilor Reichului în vestul țării, doreau o germanizare
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
1 ianuarie, ziarele publică următoarele protestări ale evreilor: Întâia: „D-lui redactor al Românului: Convinși că următoarele rânduri vor avea distinsa fericire să capete aprobarea d voastră, vă rugăm să binevoiți a le da adăpost în stimabilul dv. ziar. Societatea «Românizarea», compusă din tinerimea israelită română, ale că rei tendințe sunt: propagarea simțimintelor de patriotism, de limbă și moravuri românești, declară că respinge cu indignare orice solidaritate cu ziarele străine care au răspândit injurii și invective contra României. Societatea «Românizarea» protestă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Societatea «Românizarea», compusă din tinerimea israelită română, ale că rei tendințe sunt: propagarea simțimintelor de patriotism, de limbă și moravuri românești, declară că respinge cu indignare orice solidaritate cu ziarele străine care au răspândit injurii și invective contra României. Societatea «Românizarea» protestă cu energie contra oricărei bănuieli de complicitate atât cu autorii, cât și [cu] propagatorii acelor insulte, menite să discrediteze demnitatea Statului român, în momentul când evenimente supreme par a-i impune lupta pentru existența națională. 1. În decembrie 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru existența națională. 1. În decembrie 1876 „Alianța israelită“ - potrivit afirmației lui I.C. Brătianu din Adunarea Deputaților - se adresase conferinței de la Constantinopol solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al ziarului Unirea democratică: În urma necalificatelor calomnii aduse asupra României și tuturor românilor, în general, de către ziarele străine răuvoitoare acestei țări, subsemnații, în numele tuturor coreligionarilor noștri din România, cari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și familiei acestuia și aducând cu sine riscul palpabil al morții. În conformitate cu reglementările din ce în ce mai severe, în timpul războiului, absența de la muncă a fost echivalată cu dezertarea, fiind pedepsită cu moartea și confiscarea întregii averi, aceasta intrând în proprietatea Centrului Național de Românizare. Taberele exterioare de muncă erau caracterizate de condiții de trai extrem de dificile. Alimen tația săracă, condițiile de cazare improprii, condițiile sanitare deplorabile, lipsa accesului la îngrijire medicală, expunerea la condiții meteorologice extreme, precum și impunerea programului zilnic de muncă grea depusă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la religia creștină. De asemenea, alte decrete-legi importante reluau în forme modificate sau nu definiția evreului: Decret-lege pentru trecerea proprietăților rurale evreiești în patrimoniul statului (04.10.1940), care lărgea mai mult categoria de evreu decât Statutul juridic.. ., Decret-lege pentru românizarea personalului din întreprinderi (12.11.1940), Decret-lege pentru interzicerea pentru evrei de a folosi posturi de radiorecepție (06.05.1941), Decret-lege pentru recensământul locuitorilor având sânge evreiesc (16.12.1941) etc. Această redefinire continuă a evreului nu numai că îngreuna
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau comenzi de la armată, sau dela diferite autorități de stat, chiar dacă întreprinderile respective nu au fost prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului; această excepție este valabilă numai pe timpul duratei executării comenzilor; d) Cei care se găsesc în întreprinderile supuse românizării și cari sunt sau nu dublați de români; aceasta însă numai până la 31 Decemvrie 1941; e) Cei strict indispensabili funcționării întreprinderilor comerciale importante, pe care Ministerul Economiei Naționale le va considera ca necesare vieții economice; f) Cei strict indispensabili funcționării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Terit. București/C.T.B. - Cercul Teritorial București C.F. - Căile Ferate C.F.R. - Căile Ferate Române C.I. - Centru de Instrucție C.J.M. - Codul Justiției Militare C-Lung - Câmpul-Lung cm. - centimetri C.M. - Curtea Marțială Cmdt. 1-7 Terit./ Comand. 1-7 Terit. - Comandamentele 1-7 Teritoriale C.N.R. - Centrul Național de Românizare Col. - colonel Com. - comună Comand./ comandt./ Comnd./ C-dantul/Cdți./ C-ți. - comandant/comandanți Comand./ C-mente - Comandament/Comandamente Comand. A.P. - Comandamentul Apărării Pasive Comand. Apăr. Inter. a Terit. - Comandamentul Apărării Interioare a Teritoriului Comand. Bat. - Comandant Batalion Comand. Cerc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Teritoriului Motomec. - Motomecanizare M.R. - Ministerul de Război M.S. - Majestatea Sa M.U. - Mare Unitate/Mari Unități Munic./Municip. - municipiu N.E. - nord-est No./ Nr. - număr Noem./ Nov. - noiembrie Nr. crt. - număr curent O. - ordin Obs. - observații O.C.R. - Oficiul Central de Românizare O. zi - ordin de zi Oct. - octombrie Ofiț. - ofițer/ofițeri Or. - oraș Ord. - Ordin p./pt. - pentru Par./parag./paragr. - paragraf P.C. - punctul de comandă Pct./punct - punct Pentru conf./ Pt. Conf./ Pt. conformitate/p. conformitate - pentru conformitate Permanența Div.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi luate pentru transportarea evreilor pasibili de a fi trimiși în Transnistria ca infractori la munca obligatorie. 81. 14 iulie 1942. Nota nr. 60.960 a Secției I, Stat Major, referitoare la normele de colaborare a organelor Oficiului Central de Românizare cu organele militare în vederea aplicării Instrucțiunilor Marelui Stat Major nr. 55.500/1942. 82. 17 iulie 1942. Anunț apărut în ziarul Curentul, anul XV, nr. 5178, referitor la repartizarea evreilor la muncă obligatorie. 83. 20 iulie 1942. Decretul-lege nr. 2068
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau comenzi dela armată, sau dela diferite autorități de stat, chiar dacă întreprinderile respective nu au fost prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului; această excepție este valabilă numai pe timpul duratei executării comenzilor; d) Cei care se găsesc în întreprinderile supuse românizării și cari sunt sau nu dublați de români; aceasta însă numai până la 31 Decemvrie 1941; e) Cei strict indispensabili funcționării întreprinderilor comerciale importante, pe care Ministerul Economiei Naționale le va considera ca necesare vieții economice; f) Cei strict indispensabili funcționării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1) Aceste comisiuni au dreptul de a primi următoarele cereri: a) De la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare, sau netrecute în plan, dar care au contracte, sau comenzi dela armată sau dela diferite autorități de Stat. b) Dela întreprinderile supuse românizării, fie că personalul este sau nu dublat cu români; excepțiunea însă are valoare până la 31 Decembrie 1941. c) Prin Ministerul Economiei Naționale, dela întreprinderile comerciale importante, găsite ca atare de acest Minister. d) Prin Banca Națională a României, dela instituțiunile financiare, pe care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
era suficientă și nimic altceva. - Acte. Șef Secția I-a Colonel ss Borcescu. STUDIU ȘI PROPUNERI asupra PROBLEMEI EVREEȘTI în ROMÂNIA Cuprinsul: 1. Capitolul I: Situația juridică a evreilor din România, după legislația actuală. 2. Capitolul II: Situația evreilor față de românizarea economiei naționale. 3. Capitolul III: Situația evreilor din punct de vedere al obligațiunilor militare. 4. Concluziuni generale și propuneri. 5. Proiecte de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi date, în caz că se aprobă propunerile făcute Octomvrie 1941 STUDIU ȘI PROPUNERI
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nevoie a se ține seama de toate aspectele și elementele care constituiesc problema evreească. În acest scop, în studiul de față se analizează problema evreească dintr-un întreit punct de vedere și anume: - situația juridică a evreilor; - situația evreilor față de românizarea economiei naționale; - situația evreilor din punct de vedere al obligațiilor militare. CAPITOLUL I. SITUAȚIA JURIDICĂ A EVREILOR DIN ROMÂNIA DUPĂ LEGISLAȚIA ACTUALĂ 1/. Legislația dinainte de 6 Septemvrie 1940. Din punct de vedere juridic este de reținut de la început că, în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
da aspectul fidel al acestui fenomen. Pentru oprirea acestui proces de înstrăinare, ar urma să se ia măsuri de indisponibilizarea acestor bunuri în mâinile evreilor din Transilvania, fiindcă altfel se operează pe căi de fapt o înstrăinare iar nu o românizare. Evreii din Basarabia care se bucurau de naționalitatea română la 28 Iunie 1940, sunt declarați români prin Decretul No. 2507 din 4 Septembrie 1941. Ori acești evrei, în masă s’au dovedit dușmani fățiși ai poporului românesc și trebuiesc scoși
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sus, în cazul când ele se aprobă, se anexează în partea finală a prezentului studiu, proiectele de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi adresate organelor cărora le revine întocmirea și executarea lucrărilor ce decurg. CAPITOLUL II. SITUAȚIA EVREILOR FAȚĂ DE ROMÂNIZAREA ECONOMIEI NAȚIONALE. A/. Situația înainte de 6 Septembrie 1940. Sub regimul constituțional în vigoare după încheierea războiului mondial, atât românii cât și străinii se bucurau de toate drepturile patrimoniale garantate lor prin art. 7 și 11 din Constituția din 1923 și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
studiului de față. B/. Situația după 6 Septemvrie 1940. Odată cu instaurarea regimului naționalist (6 Septembrie 1940), - începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: - naționalizarea capitalului și proprietății; - naționalizarea personalului în întreprinderile economice; - limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Analizăm mai jos caracteristica acestor măsuri: I. Măsuri referitoare la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
e. - materialele lemnoase de orice fel, aparținând proprietarului sau exploata torului pădurii sau industriei forestiere. Legea anulează de asemenea contractele de orice fel privitoare la dreptul neevreilor să răscumpere pe un preț ce se va fixa de Centrul Național de Românizare părțile de capital ale asociaților evrei. Măsurile de expropriere a proprietății imobiliare evreești au fost extinse și asupra proprietății urbane prin: 4. Decretul-Lege pentru trecerea proprietății urbane evreești în patrimoniul Statului și pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăți imobiliare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor, persoane fizice sau societăți evreești, situate în comunele urbane sau suburbane. Se exceptează terenurile clădite, proprietatea întreprinderilor industriale și comerciale evreești, dacă sunt efectiv afectate exploatării întreprinderilor. Luarea în posesiune urmează să se facă de către delegații Centrului Național de Românizare, iar fostul proprietar rămâne mai departe în folosința imobilului expropriat până la data când va fi somat să îl predea; de la această dată fructele civile ale imobilului nu-i mai aparțin. Expropriații vor fi despăgubiți cu rentă 3% sau cu alte
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
convențiunile de concesionare a vaselor fluviale - din 4 Iunie 1941 (Monitorul Oficial No. 130). În ceea ce privește capitalul mobiliar și proprietatea comercială, evoluția legislațiunei în materie de naționalizare a proprietății evreești se înfățișează prin următoarele legi: 1. - Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare - din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233). Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
următoarele legi: 1. - Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare - din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233). Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]