480 matches
-
politică ? etc. Viorica Moisuc dezvăluie documentat ce motive - reale sau închipuite - a găsit guvernul sovietic în a nu retroceda Tezaurul României, deținătoarea de drept a acestuia. Sovietele au subsumat-o așa-numitei "probleme a Basarabiei" sau falsificând adevărul istoric. Negocierile româno-sovietice, din anii 1919-1924, desfășurate în diverse orașe europene, au scos în evidență refuzul Moscovei de a retroceda Tezaurul sau - ceea ce era atunci practic imposibil de realizat - de a se proceda la troc: Basarabia contra Tezaur. Recunoașterea de jure și de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
se semnase Pactul Briand-Kellog, continuat prin Protocolul de la Moscova (1929). România este de acord cu definiția formulată de Maxim Litvinov, aceea a agresiunii și a agresorului, de la Londra; s-au dus tratative pentru realizarea și semnarea unui tratat de neagresiune româno-sovietic; guvernul sovietic acceptă ideea trimiterii Tezaurului și a osemintelor domnitorului Dimitrie Cantemir; în număr limitat, ziarele oficiale sovietice, "Izvestia" și "Journal de Moscou" puteau fi trimise și consultate la București; între ministrul român la Moscova, Edmond Ciuntu, și David Stern
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
găsit lenjerie de "cocotă" din anul 1916. El consemna și observațiile directorului vămii din Constanța, care insista să spună că "după deschiderea unei jumătăți din toate lăzile, până în prezent s-au găsit numai câteva acte mănăstirești mai valoroase". (Vezi Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. II, București, 2005, p. 21-22.) Peste decenii, preluând conducerea României, regimul comunist, prin Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, a căutat să determine guvernul sovietic să restituie Tezaurul aflat - cum bine scrie Viorica Moisuc - „în păstrare” la Moscova. În
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
guvernul sovietic să restituie Tezaurul aflat - cum bine scrie Viorica Moisuc - „în păstrare” la Moscova. În anul 1956, problema Tezaurului a constituit subiectul unui schimb de scrisori între Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nichita S. Hrusciov, acesta din urmă dorind ca relațiile româno-sovietice să nu mai fie afectate de acest subiect. Într-o scrisoare, recent publicată, adresată de N. Hrusciov lui Gheorghe Gheorghiu-Dej („Cultura”, S. N., an. VIII, nr. 26 și 27, iulie-august 2013), expeditorul consemna că trimite în România valorile istorice și artistice
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cele două țări sunt probleme mult mai actuale ce trebuie rezolvate. Ceaușescu s-a opus, acceptând să întrerupă pe moment discuțiile, dar „problema să rămână deschisă”. Datorită acestei poziții a liderului român, chestiunea restituirii Tezaurului a rămas prezentă în convorbirile româno-sovietice și apoi româno-ruse până în ziua de azi. Dezbaterile de atunci, de la Moscova, sunt relatate cu lux de amănunte în lucrările sale memorialistice de Paul Niculescu-Mizil, lider al P.C.R., membru al delegației române la tratativele de la Moscova. * În condițiile căderii regimului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și de a alcătui o documentație solidă, care să fie pusă la dispoziția Ministerului, în vederea reluării discuțiilor cu partea sovietică. Această comisie a funcționat cu întreruperi până în 2005. Baza documentară deja existentă a fost completată cu informații noi privind raporturile româno-sovietice după ruperea unilaterală a relațiilor diplomatice, la 13 ianuarie 1918, privind locul chestiunii Tezaurului în aceste negocieri, inventare cuprinzând evidența obiectelor de artă bisericească adunate în 1916, de la mănăstirile și bisericile din Oltenia, Muntenia și Moldova, evidența valorilor arheologice și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și că obținerea aprobării pentru „declasificare”, în vederea cercetării lor de către specialiștii ruși, ar fi o operațiune dificilă și de lungă durată. 2.Pe baza unor astfel de motive, care amintesc de escamotarea problemei de fond - restituirea - în cursul negocierilor diplomatice româno-sovietice, din anii `20, din anii `60 - `80, istoricii ruși au refuzat, la rândul lor, în anii din urmă, discutarea chestiunilor legate de obligațiile contractuale asumate de Rusia față de România în 1916-1917 privitor la păstrarea Tezaurului și restituirea lui integrală proprietarului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și suveran cuprinzând toate provinciile sale istorice. Reanexarea Basarabiei, confiscarea Tezaurului, destabilizarea statului român unitar prin toate miloacele, erau tot atâția pași bine calculați în strategia și tactica politicii externe a noului regim din Rusia. Modul cum au evoluat relațiile româno-sovietice în următoarele două decenii, dar și ulterior, confirmă deplin concluziile mai sus formulate. Geniului lui Nicolae Iorga îi datorăm cea mai elocventă definiție a noțiunii de imperialism. Era la Cernăuți, în august 1919, la aniversarea a trei ani de la intrarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pacea între aceste țări". Cu același prilej, Litvinov a tăgăduit zvonul ce s-a răspîndit în Italia că „aurul românesc ar fi fost pus în circulație de guvernul rusesc pentru nevoile lui comerciale". La 11 ianuarie 1921, în cursul negocierilor româno-sovietice de la Londra, delegații sovietici îl asigurau pe Ciotori „pe cuvîntul lor“ că „Tezaurul nostru se găsește intact la Moscova și că, într-o eventuală conferință cu noi, chestiunea va fi reglementată în mod satisfăcător". În septembrie același an, în lista
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
România, având la punctul întâi „recunoașterea sub o formă oarecare de către Soviete a alipirii Basarabiei la România contra Tezaurului și bijuteriilor Coroanei, făcând o totală lichidare a datoriilor reciproce“ - fiind vorba deci de același principiu al „tocmelii". În fine, Conferința româno-sovietică ținută la Viena, între 27 martie și 2 aprilie 1924, a pus din nou, tranșant, problema restituirii Tezaurului. În instrucțiunile date de I. I. C. Brătianu delegației române figura la primul punct „despărțirea chestiunii Basarabiei de aceea a Tezaurului”. Tratativele de la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
figura la primul punct „despărțirea chestiunii Basarabiei de aceea a Tezaurului”. Tratativele de la Viena, lungi și anevoioase, n-au dus la vreun rezultat care să permită măcar o perspectivă de îmbunătățire a situației. După 1924, deși convorbiri oficiale sau neoficiale româno-sovietice au mai fost, chestiunea recuperării Tezaurului nu s-a mai pus de sine stătător. După stabilirea relațiilor diplomatice între București și Moscova, în 1934, s-a ajuns la o înțelegere privind restituirea manuscriselor Academiei Române și a unor valori aparținând unor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai pus de sine stătător. După stabilirea relațiilor diplomatice între București și Moscova, în 1934, s-a ajuns la o înțelegere privind restituirea manuscriselor Academiei Române și a unor valori aparținând unor instituții particulare. Această înțelegere a fost înscrisă în protocolul româno-sovietic semnat la 1 mai 1935. Documentul nu a fost găsit de noi în arhiva Ministerului de Externe și nici în cea a Băncii Naționale. După informațiile ce le avem, Biblioteca Academiei Române a constituit o comisie, care cercetează și confruntă inventarele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Atelierelor Nicolina, mai mereu pus la colț pentru activitatea lipsită de vervă. Vinovații se ghicesc ușor. De obicei, membrii Comitetului de Partid nu se îngrijeau de buna funcționare a cercului. În limbajul Partidului, corecția răsuna astfel: „Abia în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice am ajutat ARLUS de a populariza prin gazetele de perete metodele înaintate de lucru sovietice, ale Ninei Nazarova, Bacov-Borthkievici, Cuznețov și Cotleari. Organizația de Partid a sprijnit în mobilizarea muncitorilor la marele meeting organizat cu ocazia vizitei în orașul nostru
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Partid a sprijnit în mobilizarea muncitorilor la marele meeting organizat cu ocazia vizitei în orașul nostru a delegației sovietice condusă de oameni de știință și de cultură. De asemenea am ajutat la mobilizarea muncitorilor la conferințele organizate în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. Comitetul de Partid nu s-a interesat în ce măsură Cercul ARLUS se preocupă de problema mărirei numărului membrilor săi, sarcină pe care o aveau în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. De asemenea, vrem să arătăm datorită faptului că Comitetul de Partid nu a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
De asemenea am ajutat la mobilizarea muncitorilor la conferințele organizate în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. Comitetul de Partid nu s-a interesat în ce măsură Cercul ARLUS se preocupă de problema mărirei numărului membrilor săi, sarcină pe care o aveau în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. De asemenea, vrem să arătăm datorită faptului că Comitetul de Partid nu a reușit să conducă în întregime organizația ARLUS dânșii organizau anumite acțiuni fără a ne cere sprijinul”. Tema prieteniei româno-sovietice reprezintă una dintre obsesiile anilor `50. „Admirația” pentru
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
sarcină pe care o aveau în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. De asemenea, vrem să arătăm datorită faptului că Comitetul de Partid nu a reușit să conducă în întregime organizația ARLUS dânșii organizau anumite acțiuni fără a ne cere sprijinul”. Tema prieteniei româno-sovietice reprezintă una dintre obsesiile anilor `50. „Admirația” pentru marele vecin de la Răsărit răzbate din paginile informărilor asupra evoluției relațiilor internaționale, cele care - obligatoriu - deschideau ședințele de partid, în cadrul fiecăreia dintre numeroasele secții ale fabricii Nicolina. Orice muncitor, membru de partid
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lagăr, Caracal 1945, Editura Albatros, București, 1991; N. MĂRGINEANU, Amfiteatre și închisori (Mărturii asupra unui veac zbuciumat), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 2. Anuarul statistic, 1981, Direcția Centrală de Statistică. 3. a. ȘT. BÂRSĂNESCU, Cu privire la problema dezvoltării pedagogiei ca știință, "Analele româno-sovietice, pedagogie psihologie", 4/1957; b. I. I. GABREA, "Discuție cu privire la problema "legii" în pedagogie", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie-pedagogică și defectologică, E.D.S.P., București, 1958; c. D. TODORAN, "Despre premisele teoretice ale pedagogiei", în vol. Probleme de pedagogie, psihologie pedagogică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pâine) și fructe și cafea filtre. Am fugit fiecare având ceva de făcut la ora 4: d-na era de corvée la inst[itut], Bi[emel] trebuia să lucreze vis-à-vis, Anne-Marie cu gros-bonnet-ul, eu, la marea serbare la Luxor, serbare româno-sovietică unde era (sic) ministrul și secretarul general, care a vorbit admirabil. Un program cu poezii rusești spuse de elevele de la Școala Centrală; și liceul nostru a recitat poezii de Maiacovski și o poezie, Lenin. Au urmat dansuri rusești, jucate de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
române din Herța. În aceste condiții, înaintarea rapidă a sovieticilor și tacticile agresive dădeau impresia că sovieticii intenționau invadarea țării. Trupele române din zona Herța au fost puse în fața unor situații grave, iar incidentele româno sovietice au fost inevitabile. Confruntările româno-sovietice cauzate de neînțelegerile asupra amplasării exacte a noii frontiere devin contextul imediat al evenimentelor din Dorohoi. Regimentul 16 artilerie aflat la Herța a fost implicat în incidente cu soldați sovietici. Printre victimele incidentelor au fost căpitanul Ion Boroș și soldatul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
genera un eventual conflict armat. Așa se explică atitudinea Germaniei în criza declanșată de revendicătile sovietice, ungare și bulgare față de România din anului 1940. Obiectivul diplomației Reich-ului, în lunile iunie-septembrie 1940, a fost acela de a împiedica izbucnirea unui conflict româno-sovietic sau româno-ungar, pentru că în acest fel s-ar fi putut opri aprovizionarea Wehrmacht-ului cu petrol din România. Atât timp cât dura războiul, Germania nu se putea dispensa de petrolul din România, astfel că, ea trebuia să includă această țara. Omul care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fără mari discuții emblematic fiind rezumatul cuvântulului lui Victor Eftimiu din 29 august 1947: „să se facă adresă către ARLUS în sensul ca Societatea să fie integrată în toate demonstrațiile ce se vor face în această fază” (pentru săptămâna prieteniei româno-sovietice, 1-7 noiembrie 1947). Mari discuții ideologice nu se poartă în S.S.R. ci mai sus, în cadrul Uniunii și, de la 8 februarie 1948, în oficiosul Uniunii care va fi revista „Flacăra” și pe care Novicov o impune tuturor spre lectură încă din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nevoie de asentimentul rudelor care rămân în țară. În noile condiții create de situația de la televiziune, foarte mulți dintre cei chemați să-și dea acordul cu un act profund individual se vor gândi și... cine știe. Cum stăm cu prietenia româno-sovietică? Ce vor zice diferiții ruși de la București când vor afla? Altă dovadă a nesincerității regimului. Altă metodă de intimidare. În acest timp, unul ca Adrian Păunescu publică articole în care își etalează relațiile personale cu oameni politici influenți. În Flacăra
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la Facultatea de Drept și la Facultatea de Biologie din Capitală. Membru al Partidului Comunist Român din 1944, va fi exclus în 1950, după ce în 1945 își depusese carnetul. Lucrează ca redactor la revista „Studentul român”, la Agerpres, la Institutul Româno-Sovietic și la revista „Arta plastică”. În anii 1958 și 1959 este încarcerat la Jilava pentru „insulte la adresa lui Stalin”. Debutează în „Revista Colegiului «Sf. Sava»” (1943) și editorial, cu volumul Versuri (1966). Tudor Arghezi sau Ion Barbu - poezie „leneșă”, fără mesaj
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
al României Steliu LAMBRU, Trecut, timp, narațiune. Istorie și național-comunism în România Daniel NAZARE, „Junimea” și Titu Maiorescu în istoriografia română (1946-1989) Gabriel CATALAN, Rezistență și compromis în istoriografia anilor 1944-1948 Pagini de politică externă a României Vasile BUGA, Relațiile româno-sovietice în anii ’80 Cristian VASILE, Imposibila reconciliere: România comunistă și Vaticanul (1950-1989) Liu YOUNG, Factorii care au influențat relațiile sino-române în anii ’60 Dan CĂTĂNUȘ, PMR și evoluțiile ideologice din lagărul comunist. De la revoluția ungară din 1956 la Consfătuirea de la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al unei noi epoci/ere glaciare, care a început în 1958. încă înainte de 1964 se constată o reorientare națională a istoriografiei, un dezgheț ideologic și o desprindere de Moscova și în plan cultural, iar în 1963-1964 dispar Institutul de Studii Româno-Sovietic, Muzeul Româno-Rus, Institutul „Maxim Gorki”. Pe plan cultural se poate vorbi de o „libertate controlată”, dirijată din umbră de comuniști. Frondele sunt mai mult verbale, rar concretizate în scris, iar între cei care propuneau reabilitarea se numărau V. Râpeanu, D.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]