1,087 matches
-
17%), cu o minoritate de romi (1,6%) și una de germani (0,53%). Pentru 6,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,81%), dar există și minorități de romano-catolici (2,53%) și penticostali (2,02%). Pentru 7,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima menționare documentară a localității datează din data de 26 februarie 1490, dintr-un act emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare. La 10
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99%), cu o minoritate de romi (1,47%). Pentru 7,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,72%), cu o minoritate de romano-catolici (8,29%). Pentru 7,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În urma săpăturilor arheologice efectuate încă din anul 1933 pe platoul Podei-Tisești , au fost descoperite primele așezări de pe aceste meleaguri datând din epoca neolitică. Locuințele erau construite pe tălpi
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
români (89,59%). Principalele minorități sunt cele de romi (1,78%) și maghiari (1,33%). Pentru 6,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,19%), cu o minoritate de romano-catolici (2%). Pentru 6,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Datorită așezării sale geografice în zona muntoasă, Râșnovul are o îndelungată activitate în domeniul schiului, acest sport practicându-se atât la nivel de performanță cât și de agrement. Clubul
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
biserica bizantină se va autoizola de lumea de dincolo de frontierele ortodoxiei și se va desprinde de caracterul dinamic și profan, pământesc și material al istoriei. Ortodoxia rămâne astfel izolată pe un plan spiritual care îi este propriu, lăsând astfel bisericii romano-catolice loc de manifestare pe un alt plan care nu este însă neapărat profan, dar care este mai ales material și dinamic. În Occident, procesul de afirmare a religiei creștine, în forma sa catolică (lb. gr. - universal în sensul de în
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură maghiari, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială. Localitatea se află în zona temperat-continentală
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
toleranță pentru Austria, prin care a acordat și celelaltor confesiuni o libertate limitată de practică. Libertatea religioasă a fost declarată drept constituțional în Cisleithania după "Ausgleichul" austro-ungar din 1867, întrucât țara era pe atunci un stat multinațional și multiconfesional, în afara romano-catolicilor germani, sloveni, croați, cehi, slovaci și polonezi trăind pe acolo și alte grupuri, cum ar fi creștini ortodocși greci, sârbi, români, ruși, ucraineni și bulgari (Austria s-a învecinat timp de multe secole cu Imperiul Otoman), calvini, luterani protestanți și
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
a primit sprijin din partea statului, acesta și-a pierdut repede importanța, așa că turcii creștini ortodocși au preferat să se alăture vrchiului Patriarhat Ecumenic Ortodox de limbă greacă. Minoritățile religioase din prezent sunt foarte diverse, având uneori chiar individualism etnic: greco-ortodocși, romano-catolici, protestanți de diverse orientări, creștini ortodocși armeni, greco-catolici, nestorieni, maroniți, jacobiți, caldeeni, melkiți, nestorieni, mozaici diverși și sectanți. Turcia alături de Franța și Portugalia formează grupul de state cu adevărat laice. Laicitatea Turciei este garantată de armată prin comandamentul ei suprem
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
72,31%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,16%) și slovaci (7,3%). Pentru 6,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,1%), dar există și minorități de romano-catolici (18,55%), penticostali (7,2%), reformați (1,66%) și adventiști de ziua a șaptea (1,02%). Pentru 6,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Primarul orașului, Râul Cozarov, face parte din PNL iar viceprimarul Raul-Dan Crăciun tot din
Gătaia () [Corola-website/Science/301015_a_302344]
-
de maghiari (6,23%), romi (4,28%), germani (1,65%) și sârbi (1,23%). Pentru 6,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,8%), dar există și minorități de romano-catolici (9,78%) și penticostali (4,97%). Pentru 6,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Structura etnică a populației, pe recensăminte: Pentru caracterizarea condițiilor climatice a teritoriului localității Ciacova se folosesc datele înregistrate la stația meteorologică Banloc, situată la
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
de servicii medicale și avea un oficiu județean în orașul Storojineț . Până în 1940, populația orașului era formată din români și evrei, restul minorităților având procente mai mici. Necesitățile de cult ale locuitorilor Storojinețului erau asigurate de 2 biserici ortodoxe, una romano-catolică, una evanghelică, o capelă lipovenească și 5 sinagogi Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, orașul Storojineț fiind
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
romi (3,64%) și maghiari (2,02%). Pentru 3,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,61%), dar există și minorități de penticostali (14,41%), baptiști (1,68%) și romano-catolici (1,14%). Pentru 6,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Sacu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301094_a_302423]
-
anul 1773, când localitatea a fost militarizată, erau 232 de case, iar numarul celor care erau apți pentru a face serviciul de grănicer era de 212, în 1774 se aflau 250 case (familii) de ortodocși și 96 de familii de romano-catolici. În anul 1791, când s-a făcut o nouă conscripție, la 27 decembrie, necesară datorită războaielor, situația demografică era de 1302 locuitori, din care 697 bărbați și 605 femei. Saltul numeric al populației între cele două recensăminte este urmarea politicii
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,09%), cu o minoritate de germani (2,54%). Pentru 4,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,17%), dar există și minorități de romano-catolici (30,06%) și baptiști (4,98%). Pentru 4,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Pe raza comunei Slatina Timiș funcționează o Bibliotecă comunala precum și Cămine Culturale în fiecare localitate. De asemean în localitatea Slatina Timiș există o sală
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
comemorativă a fost realizată cu ajutorul lui Ion Mihăilescu. În anul 2002 s-a efectuat o analiză statistică ce indică: - structura etnică a localității era majoritar românească. In afară de români mai sunt: 1rom, 1 maghiar și 1 polonez; - structura religioasă: 4 romano-catolici, 2 reformați, 13 penticostali, 1 greco-catolic, 10 baptiști, 30 aventiști de ziua a șaptea, 1 unitarian, 9 creștini după Evanghelie, 57 evangheliști, 1 nedeclarat iar restul până la 9245 locuitori erau ortodocși. Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,73%). Pentru 7,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,38%), cu o minoritate de romano-catolici (1,66%). Pentru 7,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Buciumi", făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Buciumi, Păun, Bârnova cu
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,21%). Pentru 1,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,79%), cu o minoritate de romano-catolici (38,46%). Pentru 1,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Satul Alexandru Ioan Cuza a fost strămutat în anul 1878 (16 noiembrie) de pe malul vestic al râului Siret pe malul estic într-o zonă mai puțin susceptibila de
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,63%), cu o minoritate de romi (6,13%). Pentru 6,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,31%), cu o minoritate de romano-catolici (1,08%). Pentru 6,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Ciurea, Picioru Lupului, Curăturile, Slobozia, Poiana cu Cetatea
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%). Pentru 7,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,6%), dar există și minorități de romano-catolici (5,85%) și penticostali (1,08%). Pentru 7,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Bârlești", făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,97%), cu o minoritate de romi (2,13%). Pentru 7,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,68%), cu o minoritate de romano-catolici (1,66%). Pentru 7,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Holboca, Dancu, Valea Lungă, Rusenii Vechi, Rusenii Noi și
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%). Pentru 7,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,79%), cu o minoritate de romano-catolici (1,56%). Pentru 7,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Dovezi ale locuirii continue încă din timpuri străvechi pe aceste meleaguri au fost descoperite în diverse situri arheologice, comuna Miroslava având în componență ei unele dintre cele mai
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 3,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,98%), dar există și minorități de romano-catolici (18,32%) și ortodocși de riț vechi (1,3%). Pentru 4,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Mogoșești", făcea parte din plasa Moldova a județului Român și era
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,26%), cu o minoritate de romi (4,6%). Pentru 5,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,51%), cu o minoritate de romano-catolici (28,08%). Pentru 5,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podoleni a județului Fălciu și era formată dintr-un sat și un târgușor, ambele denumite "Răducăneni"; târgușorul
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,13%). Pentru 4,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (50,43%), cu o minoritate de romano-catolici (43,28%). Pentru 4,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Brătulești, Crivești, Fedeleșeni, Găureaua, Hăbășești, Movileni
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,67%). Pentru 7,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,75%), cu o minoritate de romano-catolici (1,71%). Pentru 7,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Cu ocazia săpăturilor efectuate la turnarea fundației unui pod în punctul “Costică Baran”, în anul 1971, s-au descoperit urme materiale datate din Neolitic. Ele au fost recoltate
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
88,22%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (3,94%) și romi (2,79%). Pentru 3,3% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (10,91%), greco-catolici (3,87%) și baptiști (2,56%). Pentru 3,3% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Jamu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/301332_a_302661]