12,281 matches
-
de la Universitatea din Torino. Blaj Recanati, orașe Înfrățite sub steaua lui Eminescu „La Recanati, orașul natal al lui Giacomo Leopardi, numele lui Eminescu este rostit cu prețuire și admirație. Cum de-a ajuns acest puternic ecou al ultimului mare poet romantic european, Mihai Eminescu, În patria celui mai mare poet romantic italian (și unul din mării romantici europeni) Giacomo Leopardi iată o Împrejurare mai puțin cunoscută publicului românesc. Ea se datoreaza Înfrățirii orașelor Recanati și Blaj, a Centrului Mondial de Poezie
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
lui Eminescu „La Recanati, orașul natal al lui Giacomo Leopardi, numele lui Eminescu este rostit cu prețuire și admirație. Cum de-a ajuns acest puternic ecou al ultimului mare poet romantic european, Mihai Eminescu, În patria celui mai mare poet romantic italian (și unul din mării romantici europeni) Giacomo Leopardi iată o Împrejurare mai puțin cunoscută publicului românesc. Ea se datoreaza Înfrățirii orașelor Recanati și Blaj, a Centrului Mondial de Poezie și Cultură "Giacomo Leopardi" cu Asociația Culturală "Astra" din Blaj
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
al lui Giacomo Leopardi, numele lui Eminescu este rostit cu prețuire și admirație. Cum de-a ajuns acest puternic ecou al ultimului mare poet romantic european, Mihai Eminescu, În patria celui mai mare poet romantic italian (și unul din mării romantici europeni) Giacomo Leopardi iată o Împrejurare mai puțin cunoscută publicului românesc. Ea se datoreaza Înfrățirii orașelor Recanati și Blaj, a Centrului Mondial de Poezie și Cultură "Giacomo Leopardi" cu Asociația Culturală "Astra" din Blaj și, implicit, a marilor noștri poeți
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
și Ion C. Hiru. Titus Bărbulescu este o personalitate complexă, a cunoscut elitele neamului românesc, despre care a scris cu dragostea și mândria apartenenței la acest neam cu oameni iluștri, la această țară pentru care „timpul nu curge aritmetic, ci romantic, ca un fel de Râu al Dreptății ce-și trage obârșia din moși - strămoși, aducându-și albia Încet și sigur”. Volumul este ca un Îndreptar, o carte de suflet pentru cititori, pentru că oferă posibilitatea cunoașterii valorilor acestui popor, statornic pe
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
scrieri, Încărcate de Înțelepciune, bucurie, durere, previziune și multă, multă dragoste. Și, cum să nu aibă Încredere În cei doi consăteni ai săi, dăruiți cu har, inteligență și multă bunătate! Mai tânărul scriitor, profesorul George Baciu, un prinț al poeziei romantice din zilele noastre, ivit sau trimis Înadins de stele să ne aline dorurile și neîmplinirile, este ca un pom intrat pe rod ce-și trimite ramurile-gândurile să umple Universul cu prea-plinul inimii sale, ca poi să reverse și peste noi
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
neîmplinirile, este ca un pom intrat pe rod ce-și trimite ramurile-gândurile să umple Universul cu prea-plinul inimii sale, ca poi să reverse și peste noi „boabe de rouă alături de fata și floarea de măr”. Este nu numai un poet romantic de mare valoare care a țâșnit surprinzător, care se distanțează nemăsurat de mult de pleiada de versificatori ce se autointitulează scriitori, dar este și o conștiință națională, pentru care satul, obștea sunt dătătoare de legi și datini, căci ele sunt
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
de tip cult, poetul Împăca gingășia frusta și oralitatea sibilinica, Încercînd a reconstitui - pe model folcloric - un bocet al vechimilor, asimilînd toposuri arhaice. Dincolo de invenția lexicala, el, pornit În căutarea „mitologiei”, conjuga patetismul impersonal cu senzualismul topit Într-o incantație romantică, urcînd spre suferință hiperbolizata. Această jelanie trubaduresca, intelectualizata, captînd Însă o „sfîșiere ancestrala”, de o cantabilitate „dura” (observa, cîndva, Gh. Grigurcu) devine un veritabil erotikon, ființa barbara conștientizînd soarta corpului pieritor. Îmbrăcat, așadar, „În plînsoare”, poetul, asumîndusi riscul monotoniei, purcede
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
ale nimănui. Aprilie a fluturat pe la tâmplele noastre ca o foaie de hărtie velină rătăcită de bunul Dumnezeu , școlar în clasa I. În curând vor exploda în floare salcâmii și teii din orașul Craiova, pe când sufletul de poet vetust și romantic, va duce resemnat la ghenă rămășițele cinei de taină și rochia de nuntă a Mariei Magdalena, după care, fericit ca oul de cuc oploșit în cuiburi străine, o va lua razna pe străduțele desfundate ale orășelului de câmpie. Coperțile din
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
expresioniștilor, al construcțiilor hermetice. Ca imagine cu totul insolită a lumii, ca lume revirginizată chiar, poemul e un univers particular. El se constituie în finitudinea limbajului. Prin experierea specifică a acestei finitudini, el sugerează infinitatea, afirmă Doinaș cu depărtat ecou romantic: "poemul - un univers verbal finit - ne transmite, ca un ghioc sonor, sugestia universului infinit". Pe de altă parte, în virtutea condiției sale cosmotice, poemul e construcție absolută:"nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără a atrage după sine ruina
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
de o sultană care privea, din castelul ei de pe malul Bosforului, lucirea lunii printre valuri și... cam atât. O poezie, zicea, de Victor Hugo. Parcă auzise și ea ceva, de el, într-o emisiune la radio. Da' tu ești un romantic, mă Virgile !" - îl apostrofase Felicia. "Poate că sunt un poet ratat, fără să știu" - a răspuns el și a râs. Poza i-o făcuse a doua zi. Era obosită și speriată, fericită și nefericită, și o dureau, o, cum o
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
care " nu mai are nimic de-a face cu verificarea experimentală (...) tipică pentru pozitivismul secolului al XIX-lea". Eliade însuși, în Fragmentarium, avertizează asupra schimbării perspectivei, arătând că vede în autenticitate "o tehnică a realului, o reacție împotriva schemelor abstracte (romantice sau pozitiviste), împotriva automatismelor psihologice". Așadar, o reacție și o tehnică, nu o țintă. Lectura cărții pe care o prezint mi-a întărit impresia pe care demult mi-o făcusem despre critica lui Eugen Simion: este o critică mobilizată de
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
parc, încât simți imboldul de a o lua așa hai-hui prin el, la plimbare. Puțini cetățeni au însă romantismul în sânge - iar Ivan Mihailovici habar n-are de ce se întâmplă asta, adică de ce concetățenii lui nu sunt tulburați de elanuri romantice - așa că cei mai mulți se grăbesc să depășească minunatul parc de odihnă, recreere și petrecere plăcută și utilă a timpului liber într-un pas săltat și cu privirile hoțește îndreptate spre orice boschet care foșnește, adie, se mișcă, sau, și mai rău
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
magazine - cum se numea el oficial - până la "complex", de unde și ei își făceau cumpărăturile, promițându-și mereu, îi auzeau spunîndu-și la întoarcere, că vor ajunge cândva și până "acolo", acolo fiind probabil zona rezidențială. În aceste două ceasuri de vagabondaj romantic, casnic, precis și eficient - nu se putea să nu se fi băgat ceva la "complex" - ouă, dresuri de damă, băsci, șepci, pufoaice, pungi cu legume și oase pentru ciorbă, votcă, spumant, muștar, becuri de 40 w, lanterne, gută sau ace
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
caracteristica celor trei cărți ce formează o adevărată trilogie a romantismului.* Amploarea, dar și originalitatea manierei în care este tratat fenomenul se datorează aici, în primul rînd, situării lui exacte în timp și în spațiu. "Aventura semantică" a noțiunii de "romantic" este prezentată de Cornelia Cîrstea în diacronie literară, începînd cu "întîiul romantism german" de la 1800, care "a așezat literatura într-o matcă a sensibilității și a reflexiei asupra condiței umane moderne", dar și în sincronie, romantismul, plasat nu doar în
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
în specia poemului, a tragediei Faust, o operă a cărei specificitate nu poate fi epuizată prin definiția de poem. Plasată în primul subcapitol sub titlul Poemul simbolico-filosofic, capodopera lui Goethe este analizată aici în ceea ce am putea numi dimensiunea ei romantică - am spune, prepoematică, reprezentînd un model nu atît al pre-, cît al proto-romantismului. În același spirit sînt prezentate, în subcapitolul următor, Sub semnul lui Faust, o serie de poeme (și drame) "faustice", în frunte cu Prometeul descătușat al lui Shelley
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
lui Shelley. Și mai important este însă faptul că opera lui Goethe reapare, mereu, sub acest aspect, și în capitolele următoare, dedicate speciei poemului ca atare. Același rol de invariante profund semnificative, ce generează ecouri și reverberații în opera marilor romantici, îl joacă, de-a lungul studiului, și Divina comedie a lui Dante, și Paradisul pierdut al lui Milton. Autoarea nu se rezumă la "reexaminarea unor părți importante ale creației romantice" - chiar dacă include analiza pertinentă, surprinzător de condensată, a tuturor operelor
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
profund semnificative, ce generează ecouri și reverberații în opera marilor romantici, îl joacă, de-a lungul studiului, și Divina comedie a lui Dante, și Paradisul pierdut al lui Milton. Autoarea nu se rezumă la "reexaminarea unor părți importante ale creației romantice" - chiar dacă include analiza pertinentă, surprinzător de condensată, a tuturor operelor importante ale romantismului, de la modele mari arhidiscutate la cele "mici", neglijate și, uneori, uitate. Astfel, alături de mostrele consacrate ale epopeii preromantice și ale poemului romantic propriu-zis, sînt reînprospătate în memoria
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
unor părți importante ale creației romantice" - chiar dacă include analiza pertinentă, surprinzător de condensată, a tuturor operelor importante ale romantismului, de la modele mari arhidiscutate la cele "mici", neglijate și, uneori, uitate. Astfel, alături de mostrele consacrate ale epopeii preromantice și ale poemului romantic propriu-zis, sînt reînprospătate în memoria cititorului o serie de poeți - și specii literare - mai puțin vizitate astăzi de istorici literari, analize întinse, deopotrivă savante și captivante - uneori în ciuda materialului investigat - fiind consacrate poemelor și dramelor sociogonice semnate de Hölderlin, Espronseda
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
și Sénancour, Benjamin Constant și Ugo Foscolo. În sfîrșit, în volumul al III-lea, Teatrul european în secolul al XIX-lea, subcapitolele cele mai substanțiale sînt dedicate operelor majore ale unor Musset (Lorenzaccio) și Pușkin (Boris Godunov), a căror "dramă romantică de inspirație istorică depășește ș... ț romanescul" și se ridică spre psihologizarea istoriei; tratează Fenomenologia creației în drama romantică în scrierile dramatice de mare tensiune ale lui Alfred de Vigny (Chatterton), Pușkin (Mozart și Salieri) și Lermontov (Mascarada); cu toate
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
XIX-lea, subcapitolele cele mai substanțiale sînt dedicate operelor majore ale unor Musset (Lorenzaccio) și Pușkin (Boris Godunov), a căror "dramă romantică de inspirație istorică depășește ș... ț romanescul" și se ridică spre psihologizarea istoriei; tratează Fenomenologia creației în drama romantică în scrierile dramatice de mare tensiune ale lui Alfred de Vigny (Chatterton), Pușkin (Mozart și Salieri) și Lermontov (Mascarada); cu toate acestea, nu sînt ocolite nici dramele predecesorilor - teatrul afectului al lui Kleist, dramele lui Goethe și Schiller (Preliminarii la
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
un secol generos), scrierile plasate între melodramă și dramă, ale lui Alexandre Dumas-pere, la teatrul lui Victor Hugo, în sfîrșit, la drama muzicală a lui Wagner) sau, în sfîrșit, teatrul lui Georg Büchner, scriitor ce aparține, după părerea autoarei, "teritoriului romantic prin patosul libertății și depășindu-l prin problematizarea psihologică ce temperează excesul de afectivitate". Cu toate acestea, cititorul nu doar nu se plictisește, ci este captat tot mai mult de-a lungul lecturii. Mă refer aici și la cititorul avizat
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
aspect și stare de spirit și construcție tipologică - cu realismul - ca viziune totalizatoare a vieții și ca discurs narativ, detașat, obiectiv", acest "roman liber" (l-am citat pe Pușkin) este însă calificat, în cele din urmă, drept "poem" sau "epopee romantică". Se pare că lipsa de precizie (atît cît este posibilă - și necesară - în știința noastră literară) în prezentarea problemei deschiderii romantismului spre curentele ce i-au urmat, provine aici, în primul rînd, din terminologia folosită: cuvîntul preferat de cercetătorii români
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
provine aici, în primul rînd, din terminologia folosită: cuvîntul preferat de cercetătorii români, începînd cu Călinescu, clasicism, nu pare a fi destul de funcțional, el trimițînd prea insistent la un curent literar care a lăsat într-adevăr urme în opera primilor romantici, numiți uneori și neoclasiciști (în România, un caz similar îl reprezintă opera unor pașoptiști), dar care a fost, la momentul afirmării lui Pușkin - sau Eminescu - depășit. Un termen mai propriu ar fi deci nu clasicism, ci realism. În istoriografia românească
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
maniera artistică mult mai vastă și, în același timp, laxă, decît pare la primă vedere), ci chiar și a romantismului, precum și a unor probleme ale moștenirii literare ce se ivesc uneori și astăzi. Doar dezvăluirea tuturor valențelor - și tendințelor - artei romantice, evidențierea tuturor modelelor lui, inclusiv cele mai puțin investigate, poate duce la concluzii mai largi privind specificul acestui fenomen atît de complex, inclusiv prezența și locul exact, în scrierile marilor romantici, al filonului clasic, dar și al celui realist. Este
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
și astăzi. Doar dezvăluirea tuturor valențelor - și tendințelor - artei romantice, evidențierea tuturor modelelor lui, inclusiv cele mai puțin investigate, poate duce la concluzii mai largi privind specificul acestui fenomen atît de complex, inclusiv prezența și locul exact, în scrierile marilor romantici, al filonului clasic, dar și al celui realist. Este însă clar: ca să pătrunzi, să înțelegi toate aceste lucruri (deloc simple!), trebuie să citești, să afli - să știi. Ceea ce și face Cornelia Cîrstea. De unde îmbogățirea și diversificarea perpetuă a metodologiei folosite
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]