4,056 matches
-
mare delicatețe, în propriul său cod. Iar dacă el se situează cel mai aproape de atelier, de presiunile și de voluptățile acestuia, la extremă cealaltă, a maximei apropieri de model, se găsește Vasile Ulian. Care a surprins, cu un amestec de romantism și de observație riguroasă, dimensiunea copleșitoare a unui peisaj în care frumusețea stihială și impulsul privirii melancolice stau confortabil împreună. La distanță egală față de atelier și de peisaj se așază Horia Bernea. Voluptatea unei contemplații active, notația frusta și o
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
ironie. Ea nu ezită să-l prezinte și ca pe un profesionist al seducției într-o țară în care cucerirea femeilor se practică încă rudimentar: " Ca să-și cucerească muzele, incorigibilul Don Juan a pus la punct o strategie care aliază romantismul și cavalerismul frust al românilor cu subtila galanterie deprinsă pe malurile Senei. Solicitat de un gazetar american să dezvăluie taina proverbialului său succes la femei, el schițează cu umor un portret-robot al craiului hollywoodian." Pentru Manuela Cernat, Jean Negulescu nu
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
ar fi plăcut să trăiesc în alt timp - Regret sincer să mă acomodez/ Unei lumi imposibile/ cu toane și orgolii, cu micimi, ce vântură și munții cei mai semeți[...] Azi, totul s-a epuizat, s-a consumat,/ O undă de romantism nu mai găsești? (s.m.) (p.61) nu mai șochează deloc. Poetul se plânge în aerul mercantil al vremurilor sale, de lipsa de idealuri (preluarea aptitudinii eminesciene din Epigonii ?!) fixându-se într-o poză a omului egal cu sine. Dar el
Resuscitarea romantismului by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/16716_a_18041]
-
Miruna Barbu Vara aceasta pare să fi fost nu numai sezonul caniculei, ci și al comediilor de toate felurile - romantice, polițiste și... romantice. Copleșiți de atîta umor și romantism, nemaiștiind unde să ne oprim mai întîi, am ales, mai cu intenție, mai din întîmplare, două dintre titlurile ce promiteau deconectare, amuzament: Povestea noastră și Notting Hill. Ambele pelicule beneficiază de nume cunoscute și plăcute publicului, ambele sînt centrate pe
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
ambele sînt centrate pe istoria unui cuplu, ambele sînt și romantice și comice (cel puțin la nivelul intențiilor), ambele promit zîmbete (dacă nu hohote de rîs) și ambele presupun ceva lacrimi - căci, unde este vorba despre o oarecare doză de romantism, lacrimile nu pot lipsi din schemă. Cum în privința finalurilor nu ne mai facem de mult nici o iluzie (știm deja că un film care se respectă nu se poate termina decît în modul cel mai fericit cu putință), să aflăm cum
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
Alex. Ștefănescu Obsedantul deceniu, într-o nouă viziune S-ar putea face o experiență: să i se dea lui Ioan Groșan să scrie despre Troilus și Cresida, dar și despre Bill Clinton și Monica Lewinsky; să treacă de la romantism la realism, de la realism la modernism, de la modernism la postmodernism; să cultive proza scurtă și să experimenteze apoi și romanul. în toate aceste ipostaze, el ar rămâne, în mod sigur, el însuși și ar fi recognoscibil. Atenția prietenoasă cu care
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
cunoscuți, mai vechi sau mai noi: Eminescu, Arghezi, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Denisa Comănescu, Nicolae Prelipceanu, Constantin Abăluță, Miron Kiropol, George Astalos, Virgil Mihaiu, Gabriel Stănescu (redactorul-șef al acestei reviste și autorul unui editorial cam avîntat în romantismul său desuet și în revolta ridicolă împotriva invenției "americane" a copy-right-ului. Cel puțin în România nu cred că e cazul să ne revoltăm, nici chiar retoric, împotriva a ceva ce vrea din goluri a se naște.) Textele, traduse cu precădere
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
și la o serie de criterii relative la gîndirea postmodernă aparținînd unei game largi de teoreticieni, de la Jürgen Habermas la Ihab Hassan și Brian McHale. Pe bună dreptate, autorul evidențiază deschiderea mentalității postmoderne față de o amplă tradiție incluzînd, spre exemplu, romantismul german mergînd pînă la "variantele" moderne ale acestuia, Nietzsche sau Heidegger, sau componente arhaice, în cazul lui Eliade, precum și ideea juxtapunerii de moduri sau alternative existențiale în universul modern sau arhaic implicată de "sistemul" gîndirii sale, concordantă cu cea a
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
și pentru că lumea s-a schimbat în profunzime de la moartea sa. Citită ca o Evanghelie, opera sa își schimbă destinul și își micșorează valoarea." Cît despre gazetarul politic, acesta nu era "național", ci naționalist, fundamental reacționar, cum erau destui în romantismul european: "Grav este că teoriile politice ale lui Eminescu, desprinse din contextul lor, au hrănit și hrănesc încă naționalismul extremist românesc și de dreapta și de stînga, că spiritul reacționar a găsit în el o autoritate mereu invocată și mereu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
Pippidi, într-o a patra ediție (a doua ediție a apărut în 1933). A exprimat și opinii despre filosofia culturii (cu deosebire despre conceptele opozite cultură și civilizație), el împărtășind o concepție care se încadrează în curentul de idei al romantismului anticapitalist (vezi curentul de idei al sămănătorismului, pe care dacă nu l-a creat, oricum l-a condus și reprezentat). Și că sămănătorismul a fost un curent de idei romantic conservator și anticapitalist e indiscutabil. Aceasta nu înseamnă că Iorga
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
cardinală. S-a intitulat, de aceea, chiar Două concepții istorice. Spunea acolo că "cel mai important reprezentant al acestor tendințe romantice a fost Hasdeu, al cărui spirit genial se formase în lumea rusească de pe la 1830, care reproducea în caricatură exagerările romantismului francez și german" și că "Grigore Tocilescu... a fost, prin calitățile, ca și prin defectele sale, unul din cei din urmă reprezentanți la noi ai școlii romantice apusene." Această școală romantică, din justificate idealuri naționale, a ținut să glorifice istoria
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
să restabilească adevărul, cu luminile și umbrele sale reale. Iorga își declara cu mîndrie apartenența la această școală istorică modernă prin metodică, în care îi integra și pe Ion Bogdan și Dimitrie Onciul. Ideea o va relua într-o conferință (Romantism și naționalism în istoriografia românească) rostită în 1933 la Școala de Înalte Studii din Paris, în care a ținut, spre lauda sa, să precizeze cu respect că "între generația noastră și cea romantică a fost cineva bine cunoscut la Paris
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
a vrut el și a fost recunoscut drept "apostol al neamului"?) și chiar elanurile naționale (eșuate adesea în efectiv naționalism) îl apropie pe Iorga de viziunea romantică. Marele cărturar care a fost Nicolae Iorga a biruit metodologia de lucru a romantismului în istoriografia românească și universală. A rămas însă structural un romantic, cu toate înclinațiile specifice ale acestei înțelegeri filosofice. Nu e o simplă declarație convențională această mărturisire din 1914 în Neamul Românesc în care se recunoștea ca aparținînd celor "rămași
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
cei doi autori, evidentă mai ales în repetițiile uneori redundante din poemele tânărului nouăzecist. Totuși Dan Mircea Cipariu scrie dezinvolt, fără complexe și cu talent despre lumea prozaică și nostimă, alteori tragică și absurdă din Vatra Luminoasă, versuri ce respiră romantism suav, ca în poemul de iubire dedicat Aidei: "o clipă de abundență a ființei/ reînnoite de pulberile senine ale primăverii/ pe spinarea viselor iubito/ în rochița tandreții de vata de zahăr", dar și ironie, și deriziunea banalității: "aici e necesar
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
judecății estetice lansate curând după 1900, fidel "Reîntoarcerii la Bach". Misiune cultivată cu mereu alte intenții. Pe de altă parte, iată, în anul 2000 artistul interpret își poate permite să-și amintească, eliberat de presiunea cu care boicotul modern al romantismului a sancționat - o bună vreme - chiar și memoria lui, că readucerea la viață a oratoriului "Matthäus Passion" este opera lui Felix Mendelssohn-Bartholdy - în Vinerea Mare - la 11 martie 1829; dar și că tânărul autor-dirijor a redat lumii muzicale partitura, îngropată timp
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
o atmosferă de fumisterie surescitantă, că "actul suprarealist cel mai simplu constă în a ieși cu revolverul în stradă și a trage în mulțime la întîmplare", dar și tradusă în act, în cazul, bunăoară, al lui Byron, un "avangardist" al romantismului, care a luptat efectiv și s-a jertfit pentru dezrobirea Greciei. Din parte-i, Sebastian Reichmann aduce unele ipostaze marțiale: "misiunea mea e să aștept bombardarea catedralei/ să plîng vitraliile și să sanctific morții" (Această colecție de ziare). Ori: "o
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
Universitatea "Blaise Pascal" din Clermont-Ferrand și membru al Institutului Universitar al Franței, Alain Montandon este un spirit viu, deschis, de o mare elasticitate, abordînd cu aceeași ușurință și plăcere universul collodian sau cel kafkian, romanul din secolul al XVIII-lea, romantismul german, sau poveștile cu zîne. Prin cărțile și lucrările sale el s-a arătat interesat, în egală măsură de Ironie și estetică, de Formele scurte, de literatura pentru copii dar și de ceea ce se numește, cu un termen care îi
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
o rostire sui generis în lăcașurile de cult. Cronicarii moldoveni, prelații sec. al XVII-lea și al XVIII-lea redimensionează limba vorbită după tipare de exprimare standard, cu perspectivă de generalizare. Căutarea identității naționale nu constituie doar un principiu al romantismului, semnalarea lui ca iluminare, ca învățătură fusese vehiculată mult mai nainte. Ridicarea în rang de sfinți, adică de nemuritori, sa început de mai-naintea lui Michelangelo. El însă a biruit prin frumusețea și demnitatea obținute genial pe Capela Sixtină. Biruit
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Gheorghe Grigurcu Piața Universității a fost o explozie de romantism. Urmare directă a Revoluției din decembrie, ea a cumulat atîta inocență revoltată, încît avea șanse minime, în contextul istoric vicios în care s-a produs, de-a ajunge la alt rezultat decît cel al unui simbol. Apreciată drept "cel mai
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
ne aflăm în fața subiectului favorit al autorului. Simpla parcurgere a titlurilor din carte îl trădează de la început pe specialistul în literatură comparată: Arhetipologia ca metodă comparatistă, Oedip: între mitanaliză și psihocritică, Copilul divin în Faust, Eidola - imagini ale dublului în Romantism, Omul fără însușiri:între androgin și hermafrodit... Dar dorința autorului nu e de a le propune cititorilor doar cîteva noi studii comparatiste, erudite și subtile, asupra unor teme ce sînt locuri comune ale cursurilor și tratatelor de literatură comparată. în spatele
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
fețe bisericești din toată lumea, pr. prof. Buga reușește să se detașeze de dogmatic și să privească în jur cât mai obiectiv. Scrisul domniei-sale convinge și surprinde stilistic: "mai trist cu o catedrală", "clonarea - avortarea lui Dumnezeu", s-a dus perioada romantismului și în iad, începe și acolo postmodernismul", "comunismul cea mai mare pomană săvârșită în istorie", "creștinul antisemit e cretin" ș.a. Pr. prof. Buga "înfierează" fără reținere "putreziciunile" din trupul Bisericii Orotodxe (ipocrizia, parvenitismul, abuzurile, grandomania etc.) conștientizând că, fără o
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
cu Bacovia lucrurile se întîmplă exact invers. Textele sale au fost interpretate simplist și simplificator. Principala sursă a erorii este, după I.B. Lefter, faptul că simbolismul era privit ca un curent de aceeași anvergură, cu același grad de generalitate precum romantismul sau clasicismul. Din această cauză apare, la Lovinescu, în capitolul �Alți poeți simboliști". Or, Bacovia este departe de �structura liricii moderne" și este mult mai aproape de limbajul poetic postmodern. Criticul semnalează deja unele eforturi de recuperare din anii '70 și
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
el cedează pornirii de a fabula, inventînd situații, personaje și tot felul de subiecte pe care le prezintă drept istorice, urmînd parcă, după patru decenii, recomandarea lui Kogălniceanu din Introducția la Dacia literară. Narațiunea istorică era la modă în întreg romantismul Biedermeier, dovadă romanele lui Alexandre Dumas ori piesele de teatru ale lui Victor Hugo în Franța, celebrii congeneri, cu doar un deceniu și jumătate mai vîrstnici decît Ion Ghica (ambii, născuți în 1802). Raportul dintre document istoric și invenție epică
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
articole substanțiale. Așa e cel de estetică a poeziei, semnat de Ion Oană (Obscur și dificil în poezie), recenziile lui Ștefan Aug. Doinaș la studii despre Poe și Eminescu. În primul an al revistei, Ovidiu Drimba a publicat eseuri despre romantismul englez și cel german. Două articole ale lui Doinaș (Critica literară și sinceritatea poeților) și Negoițescu (D. Pompiliu Constantinescu și tinerii) încheie colaborarea cerchiștilor la "Saeculum". Acesta era și ultimul număr (martie-aprilie 1944) din viața scurtă a revistei de filosofie
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
pașoptiști însă, tinerii interbelici pleacă de la premisa că marile probleme practice naționale au fost rezolvate și că le rămîne să exploateze spațiul spiritual. Eliade crede că, după Marea Unire, n-are rost să-și mai consume energia în cotidianul politic. Romantismul lor (care e o formă de lirism) vine din Hasdeu prin Pârvan, fără nici o atingere cu liberalismul de stînga al pașoptiștilor, a căror revoluție neterminată nu-i interesează cîtuși de puțin. Cu generația aceasta se rupe încă o dată firul istoric
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]