758 matches
-
chioșcurile de lângă ele. Așa cum depozitele din apropiere au fost falimentate de roiul chioșcurilor din jurul lor. Fostele depozite au ajuns niște schelete ale fostului comerț de stat. Cochilii goale din care chioșculețele au ros carnea lor. Dar și ele vor fi ronțăite de mastodonții ăștia străini, uriașele supermarketuri, plantate aici de mult iubitul și stimatul Occident. Asta-i viața! Mama ei de viață nenorocită! Că doar noi am vrut-o așa. Vorba e...eu ce fac? Tot un chioșculeț? Ce să mai
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
particip la discuții cu diverși oameni despre cât de nociv este internetul, cum ne face dependenți și cum ne desparte de lumea reală datorită faptului că este comod și este acasă unde poți sta relaxat, îmbrăcat lejer, cu ceva de ronțăit lângă tine și să butonezi conversând pe siteuri de socializare cu persoane cunoscute ori ne cunoscute din cele mai îndepărtate colțuri ale țării sau ale lumii. In lumea virtuală e lesne a fi oricine și orice dorești dacă nu te
PRIETENIA VIRTUALĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368100_a_369429]
-
din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului Zbierea a plecat hotărât de la serviciu, era ca un taur în arenă, cu ochii injectați, privirea neliniștită , mâinile interminabile se bălăbăneau tot timpul pe lângă corp, maxilarul inferior se mișca ritmic de parcă tot timpul ronțăia ceva . Era decis să se întâlnească cu Corcoduș pentru a lămuri problema adopție, ajunsese la capătul puterii, nu o mai putea amâna. A intrat în salon s-a apropiat de pat și l-a salutat pe Florea . -Bună ziua! Cine
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
au încercat să-l hrănească. I-au pus lapte în farfurie. Vătuiul nici n-a încercat laptele cu botul. Atunci venise unuia în minte să-i aducă niște otavă din podul grajdului. Puiul s-a mai înviorat, a început să ronțăie din otavă. Apoi a început să moțăie, s-a dus într-un colț de cameră și s-a culcat pe podea, făcându-se ghemotoc. - Hai să-l acoperim cu o blăniță! zise Eliza, preocupată total de puiul oaspete din casa
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
Since people started eating people, Auto-cannibalism is în vogue, it seems. The latest fad... you read the magazines! And keep watching those food shows. Bon apetit! BON APETIT Mănânc de obicei din alți oameni, până mă satur. De multe ori ronțăi la un deget... de la mână sau de la picior. Dar atunci când îmi este foarte foame, îmi trebuie un braț, să zicem. În gereral le gătesc coapte la cuptor. (Încerc să nu mă gândesc la trupul tău în general - ci te privesc
BILINGUAL POEMS (2) / POEME BILINGVE (2) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353215_a_354544]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ANTENE ȘI CĂȚEI Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului o vreme cățeii zburdă ronțăie tot ce întâlnesc în cale până când ochii de copil le armonizează culorile interzise daltoniștilor până și antenele dispar în unde nevăzute doar cațeii n-au uitat de joacă ei au încă lumea lor pe rând stăpânii leapădă ziare e uimitor
ANTENE ŞI CĂŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353542_a_354871]
-
venea nechemată (dar mereu sulemenită), Zi de zi, la conu' Mișu, un poet foarte dotat... Și-i zicea: Știi, mai an, ce poem mi-ai închinat? Versul tău mă legăna ca zefiru-ndrăgostit!... Blănița mi-o mângâia și-mi dădea de ronțăit: Biscuiți și ciocolată, și poemu-mi recitea... Asta n-o făcea odată, uneori mă adormea. Cu mânuțele uscate, când în pat mă așeza, Îi spunea: "Jane, dă-i lapte și de Miți nu uita!... Amică bună ca ea, nu găsești, îți
PISISY MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353802_a_355131]
-
Lara, o cățelușă foarte simpatică, dispărută de mai multă vreme din fața blocului nostru. Avea acum puișori, vreo patru am numărat eu, și părea foarte mulțumită de viață. Sincer, avea și de ce! Cei mici erau vioi și dolofani, se hârjoneau și ronțăiau oase, iar ea era plină de grijă față de ei, însă lipsită de agresivitate față de cei din jur așa cum se întâmplă cel mai adesea cu mamele copiilor umani. Sunt sigur că am lăcrimat de duioșie. Aveam acum și alte motive ca
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
FIOROS, care hălăduia pe o culme, alergă să vadă ce s-a întâmplat. Când văzu ceata de voinici și luptătorii cu raze, zănatecul de lup, care se considera un viteaz de neînvins, începu să urle amarnic și prelung: -Auuu! Vă ronțăi ca pe surcele! Vă fac rumeguș, nătărăilor! Cum sta în coadă, unde începu să rânjească la ei și să urle, arătându-și colții cei mari și ascuțiți. Dacă văzură uriașa namilă cu fioroșii colți, mult mai mari decât statura lor
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
a lui Ghiocel, îi luă părul foc și atunci o luă la fugă, dându-se de-a berbeleacul prin zăpadă ca să stingă focul ce-l pârlea. Fugărit, plin de sânge și pârlit, ajunse la Palatul Împăratului Codrilor, unde BABA CLOANȚA ronțăia copacii sfârtecați de Pui de Ger. -Aoleu, stăpână, mor, m-au lovit, m-au rănit și m-au pârlit! -Ce ai, mă, blendărache? Ce ți s-a întâmplat? Dar când văzu cum arată javra sa uriașă și vitează, se înfricoșă
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
fost dat să particip la conferințe despre cat de nociv este internetul, cum ne face dependenți și cum ne desparte de lumea reală datorită faptului că este comod și este acasă unde poti stă relaxat, îmbrăcat lejer, cu ceva de ronțăit lângă tine și să butonezi conversând pe siteuri de socializare cu persoane cunoscute ori necunoscute din cele mai îndepărtate colțuri ale țării sau ale lumii. În lumea virtuală e lesne a fi oricine și orice dorești dacă nu te gândești
PRIETENIA VIRTUALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354139_a_355468]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CARTINA Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Pașii amazoanelor se auzeau puternic pe lespezile de piatră ale portului din Histria. Talestri ronțăia de zor o bucată de pesmet din tărâțe, păstrat cu grijă de Aela, în coșul prințesei. Siluetele lor atrăgeau privirile trecătorilor, unii uimiți de urâțenia amazoanelor-soldat, iar alții fascinați de frumusețea amazoanelor-fruntaș. De departe însă, deosebită rămânea Talestri, cu părul
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > URGIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Amenințare Fulger la pachet Cu un nor îndepărtat Deasupra casei Cărare Făclia nopții- Licuricii ronțăie Ultimul amurg Poame Miros în fânar Luna-o felie de măr Cu coaja albă Dor Pustiu în dulap Parfum de levănțică Cămașa mamei Mărturisire Orice inimă Se frământă serile Să-și verse oful Urgie Solar prăbușit Zăpada zace horcăind Răsadul
URGIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357968_a_359297]
-
largă, care te jupuiau de piele, dacă apelai la ei, trăiau prost, mîncau mămăligă, da' puneau un ban deoparte și stăteau la poartă cu scobitoarea în colțul gurii, ca semn al bunăstării lor deșănțate, de parcă tocmai ar fi terminat de ronțăit un purcel! Mancuse se pregătea să o scoată pe Estera la plimbare, visau demult să se ducă la mal, să se piardă prin pădurile ce stăteau să înverzească dintr-o clipă în alta, cerul era senin de te durea sufletul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
constituiau realitatea în timpul copilăriei și a primei tinereți a lui Mihai Vișoiu. Curgerea povestirii este firească, de parcă ne-ar fi descrisă de un puști oarecare, unul dintre cei mulți ai mahalalei, cocoțat pe gardul de lemn al bisericii Sfânta Treime, ronțăind un cotor uscat de măr în așteptarea pomenii. Cu siguranță că orice cititor cu înțelegere profundă vede că din imaginea simplă a unui copil răzbate lupta pentru viață, bine ascunsă printre cuvinte și metaforă. Vor descoperi, de asemenea, subtilitatea literaturii
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
și după ce-i bușuma bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, strângea în brațe grâul secerat de peste
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
veci, apoi „împărțea”, ceea ce adusese, la vecine, rude, cunoștințe. La fel făcea și restul femeilor. În acea zi, mă trezeam de dimineață, postându-mă la geam... unde o așteptam. Când o zăream la orizont, alergam înaintea ei și, până acasă , ronțăiam ce era mai bun în coșniță. Sora mea nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam prima... coșnița bunicii, și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
repezi, apoi urca din nou spre buze innabusindu-i un geamat.Pentru o clipă el își simți stomacul lichefiat.Ii simți corpul tot incordandu-se. "Da iubito..." "Nu era sigur dacă ajungi aici în noaptea asta" "'Da?"... A spus "noapte"? Îi ronțăia lobul urechii și-i înnebunea sânul mangaind-o cu atingeri abia simțite ,făcând-o să-și dorească cu ardoare palmă lui pe pielea ei descoperită. "Mi-a spus ca..." "Sssshhh...:" Din secundă în care ai apărut în viața mea ,nimic
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
pomenit... S-aibă gust și să te-mbie Ca buchetul să i-l simți; Când ai cap... o pălărie Și o gură fără dinți? Ba aminte și-a adus, Când era vinu-năsprit: Mânca pastramă de urs Și-avea dinți de ronțăit. Când s-a limpezit molanul, Prostul nu poate să-l bea. - Tensiunea, vai, sărmanul!... Îl căinează soața sa. Îi dau ceai de rogodele, De susai, de păpădie... El ar bea și de nuiele - M-ascultă, că-i sunt soție. La
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
și-o putea explica, a ajuns în zona firmei în cauză mai devreme. Și-a luat covrigi și o sticlă de „Prigat” cu pulpă de mandarine și s-a așezat comod în mașină, pe bancheta din spate. Asculta muzică și ronțăia covrigi în timp ce supraveghea ușile de la intrare în corpul principal al clădirii. La câteva minute după ora opt seara a văzut-o pe Violeta ieșind. Avea o poșetă în mâna dreaptă și o pungă de plastic în cealaltă. Ca de obicei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359661_a_360990]
-
iarăși m-am otrăvit cu dor... DIMINEAȚĂ ABSURDĂ mi-e inima o brumă, se face dimineață să plec mă bate gândul, să mă afund în ceață din iarbă de-asta vară ogrinji au mai rămas cu dinți de împrumut îi ronțăi fără glas. mi-e frică să mai dorm, m-aleargă lupi în vis și veghea mă-nspăimântă, nevroza și abis bagajul e facut, îl am în suflet gata absurdă și incertă mă-ncearcă iarăși soarta. cade pe mine cerul, o rană
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
Nu era ea strălucită la carte, dar era conștiincioasa și, acum, tocmai se gândea ce compunere să facă pentru mâine la scoala. Învățătoarea le-a spus să facă fiecare după cum îl taie capul și se tot gândea, se tot gândea, ronțăind creionul în gură. Toader, stăpânul casei, truditor de țarina și iubitor de animale, stătea întins pe o lavița. Cu ochii țintă în tavan se gândea că nici duminică asta n-a fost la biserică. Ce minciună o să-i mai spună
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
vreau să merg la magazinul de încălțăminte. Ajungem în sfârșit la acel magazin și mă întreabă ....din nou, chiar surprins: „Vrei să intri aici?”. Daaaaa. Intru să-mi clătesc ochii, lăsându-l pe el să aibă grijă de Clara care ronțăia un covrig, stând liniștită în căruț. După câteva minute am ieșit din magazin, eu sporăvăind veselă cu soacra și soțul cu căruțul în fața noastră. După câțiva pași soțul întreabă: „Nu ar trebui să o luăm și pe fiică-ta din
Acel moment în care soțul uită copilul în magazin () [Corola-blog/BlogPost/338244_a_339573]
-
ar putea căuta oricând poftește; fără temerea că voi uita să-mi dau telefonul pe modul silențios, atunci când situația ar fi impus-o; fără căștile alea, vârâte înspre trompele lui Eustachio, și lipsit de aportul handsfree-ului, din microfonul căruia să ronțăi între două replici picante. Bun, sunt de acord că viziunea mea este prezentată până acum doar dintr-o singură perspectivă: cea critică. Voi vorbi mai departe și despre partea întunecată a Lunii, așa cum am dibuit-o ca om invizibil. Pentru că
Omul fără niciun mobil () [Corola-blog/BlogPost/338890_a_340219]
-
rupt de civilizație, rupt de foame, de familie, de tot ce înseamnă confort modern, mâncare la promoție, bere la PET, bancomate și minute gratuite. Din plictiseală, individul rătăcit în junglă, simulează o vânătoare pentru masa de seară, iar de foame ronțăie o crenguță cu rol de grisină. Și dacă tot e în scenă, poate roade la întâmplare un cablu, un carton din decor, etc. Pe acest fond cu miros de senzațional, apare cu viteză de emisiune, Știrică- reporter tv, direct în
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]