879 matches
-
numărul 2 din acest an al revistei craiovene) ziua de 6 august a anului trecut: „Ieri am răscolit teancul de scrisori din adolescență trimise de mine părinților. De fapt, nu mai eram chiar adolescent, intrasem la facultate. Eram însă copilă ros, sentimental, văicăreț, eram cu totul altul decât acela care am devenit nu peste mult timp. Dacă nu păstra tatăl meu aceste texte (mărturii despre mine) nu le-aș mai fi avut. Dar nu era mai bine să dispară? Citite de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
necesară. E drumul omului rus spre sine. între pat și canapea Cehov rămâne până în zilele noastre cel mai misterios scriitor din literatura rusă. Misterul lui constă în faptul că el a fost pe placul tuturor. Le-a fost pe plac roșilor și albilor, moderniștilor și conservatorilor, ateilor și popilor, moraliștilor și cinicilor. Mai mult decât atât, Cehov este acceptat din toată inima de cele două curente ireconciliabile ale gândirii ruse: filo-occidentalii și slavofilii. Din acest punct de vedere, Cehov e unic
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
nr. 1, bl. 12, sc. C, ap. 5 țel. 257869 VAMAN DELIA ��C-lung Moldovenesc, nr. 9, bl. 7C sc. A, ap. 5 țel. 312898 FILIALA TELEORMAN Membri activi înscriși în Tabloul Corpului Partea I 4027 ANGHEL MARIN (n. 1927) Ros. De Vede, A. I. Cuza, nr. 30, bl. C, ap. 4 țel. 460977 4031 CODREA NICU (n. 1927) Alexandria, Str. Al. Colfescu bl. 254, sc. A, ap. 10 țel. 315480 4055 COJOACA MARIN (n. 1937) Alexandria, Cuza Vodă, bl. 452, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Libertății, bl. H1, ap. 37 țel. 318005 13233 DELCESCU MARIN (n. 1933) Roșiori De Vede, Cap Al. Ciocanaru 5a țel. 461041 4033 DRAGOMIR PAUL (n. 1939) Turnu Măgurele, Independenței bl. T45, ap. 9 țel. 411813 4036 ENACHE EMILIAN (n. 1932) Ros. de Vede, I. L. Caragiale 50 țel. 460326 4038 GHERGU GHEORGHE (n. 1929) Turnu Măgurele, Traian 59 țel. 416219 ��4078 MIRANCEA FLOREA (n. 1937) Alexandria, Gh. Doja, bl. B4, ap. 22 țel. 326728 4080 MODORAN DORIN (n. 1939) București Str. Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
59 țel. 416219 ��4078 MIRANCEA FLOREA (n. 1937) Alexandria, Gh. Doja, bl. B4, ap. 22 țel. 326728 4080 MODORAN DORIN (n. 1939) București Str. Valea Oltului 22, bl. D30, ap. 22 sector 6 țel. 7782556 4041 PATRASCAN CONSTANTIN (n. 1931) Ros. De Vede, Malurescu 2A țel. 461414 7254 PAUNICA MARIN (n. 1954) Videle, Republicii, 14 bl. A1 Sc. B, ap. 23 țel. 353615 4042 PESCARU ILIE (n. 1927) Ros. De Vede, 1 Dec. nr. 3 A țel. 460961 4092 POPESCU IANCU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
D30, ap. 22 sector 6 țel. 7782556 4041 PATRASCAN CONSTANTIN (n. 1931) Ros. De Vede, Malurescu 2A țel. 461414 7254 PAUNICA MARIN (n. 1954) Videle, Republicii, 14 bl. A1 Sc. B, ap. 23 țel. 353615 4042 PESCARU ILIE (n. 1927) Ros. De Vede, 1 Dec. nr. 3 A țel. 460961 4092 POPESCU IANCU (n. 1948) Roșiorii De Vede, str. Rahovei 44, bl. M1, ap. 15 țel. 460378 4095 RĂDULESCU NADIA (n. 1942) Alexandria, Dunării, bl. Patria, ap. 5 țel. 315594 4098
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Rahovei 44, bl. M1, ap. 15 țel. 460378 4095 RĂDULESCU NADIA (n. 1942) Alexandria, Dunării, bl. Patria, ap. 5 țel. 315594 4098 SCHIOPU PAUL (n. 1948) Alexandria, str. Dunării, bl. L5, ap. 32 țel. 316750 4103 STĂNESCU ȘTEFAN (n. 1937) Ros. de Vede, Malurescu 33 țel. 460247 13255 STĂNESCU ION (n. 1936) Alexandria, sos. Măgurele, nr. 8 țel. 312227 4105 ȚUCA CARMEN ANA (n. 1958) Ros. de Vede, Lt. Dogeanu 10 țel. 460446 093761060 Partea a III-a 4043 ALEXE TRAIAN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1948) Alexandria, str. Dunării, bl. L5, ap. 32 țel. 316750 4103 STĂNESCU ȘTEFAN (n. 1937) Ros. de Vede, Malurescu 33 țel. 460247 13255 STĂNESCU ION (n. 1936) Alexandria, sos. Măgurele, nr. 8 țel. 312227 4105 ȚUCA CARMEN ANA (n. 1958) Ros. de Vede, Lt. Dogeanu 10 țel. 460446 093761060 Partea a III-a 4043 ALEXE TRAIAN (n. 1938) Alexandria, Cuza Vodă, bl. V2, ap. 20 țel. 310077 16005 BADICAN DIDINA (n. 1969) Comună Plosca 7244 COMAN LUCICA (n. 1956) Alexandria, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
The history of Millde-earth" se bazează pe societatea The Inklings. Dar nu toate întâlnirile erau serioase, membrii se amuzau concurând pentru a vedea cine poate citi cel mai mult fară să râdă, proza faimos de proastă, scrisă de Amanda McKittrick Ros. Până la sfârșitul lui 1949, întâlnirile în cardul cărora se citea și discuta, se țineau de regulă joi dupămasa în camera de cămin a lui C.S. Lewis de la colegiul Magdalen. The Inklings se întâlneau deasemenea la un bar local, The Eagle
The Inklings () [Corola-website/Science/306420_a_307749]
-
cu cei doi prinți Hohenzollern. Până la urmă, Carol e convins și acceptă să vină ca principe domnitor în România. Întâmplarea ( oare numai întâmplarea?) face ca în același timp să se afle la Paris și I. C. Brătianu, șeful partidului radical, al "roșilor", care nu se găsea în cele mai bune relații cu Bălăceanu. Era la curent cu demersurile acestuia, îi cere știri de ultimă oră, fără să obțină prea mult de la emisarul care nu vrea să divulge secretul misiunii sale, ce ar
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
mobilă de comandă, o mașină de gătit La Cornue cu o plită care se Înfierbânta atât de tare că putea suda camioane pe ea, un bufet pe rotile cu chiuvetă din cupru cu patină, un blat de lucru din marmură roasă care arăta ca și cum generații Întregi de italieni ar fi frământat cocă pe el Începând din Renaștere. Apoi mai era și problema podelei. Nu, după părerea ei linoleumul anilor ’50 nu era nici prietenos, nici amuzant, nici plin de istorie. Spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și adolescent comunist. Un desen nesigur, supraimprimat delicios în memoria mea afectivă. Dulapul cu vechituri; Pif-urile cu eroi invulnerabili și aventuri din alte epoci; țigările „Papastratos“ (furate pentru hărțile misterioase și colorate de pe spatele pachetului); podul cu bancnote umede și roase, mari cât carnetul de note, pe care se răsuceau niște cifre de neimaginat: 10 000 000 lei; buteliile de deodorant „Magnolia“, pe care le foloseam pe post de-aruncătoare de flăcări, carbonizând furnicile din baie; prima sticlă de vin - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de Litere. Noiembrie 2005 Povestea lui Vitalian Robe nu se închide însă odată cu plăcile sclerozei. După moartea lui, când am început să-i arunc bucățile peticite de viață veche, care mă fascinau și-mi făceau rău în aceeași măsură (fotolii roase, bufeturi ciobite, lăzi, perne, veioze, covoare deșirate, așternuturi pătate de urină), dintr-un dulap a căzut un dosar de piele, legat cu un șiret maro de pantof. L-am desfăcut și, dintre coperți, s-a revărsat pe parchet un morman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cerșetorul nu privea nimic. Poate era chiar orb. Umerii Îi erau lăsați În față, pieptul scobit. Fără Îndoială, un om bolnav. Îngerul? Pictorul fu străfulgerat de această idee. Dar nu, nu era posibil. Cerșetorul era acoperit de haine subțiri și roase, n-avea nici un loc În care ar fi putut ține o armă și nici nu putea scăpa de loviturile date În batjocură de ienicerii din patrule. Nu, Îngerul n-ar risca să stea acolo, În mijlocul pieței, fără nici o armă. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
frumoase, numai am dori ca ziarul nostru guvernamental să facă declararea netedă că și pentru România va lucra fără curmare, dar treptat, la ajungerea acestor ținte nobile. Îndealtmintrilea un mic și gentil început ni-l dă în același număr. Adresîndu-se roșilor, le zice: Mari fapte ați făcut. Convingeți-vă însă că trebuie să întăriți edificiul, ca să nu mai poată să-l surpe reacțiunea. La lucru dar, căci nu mai aveți decât 5 - 6 luni de lucru. Care-i acel lucru? Între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ei de-a fi a trebuit să dispară și instituția și cu totul alții sunt termenii opuși astăzi. Liberalismul de la noi însemnează astăzi domnia prin mase amăgite și reamăgite căci mundus vult decipi ergo decipiatur e parola de guvernământ a roșilor. Lumea vrea să fie {EminescuOpXII 55} amăgită, s-o amăgim dar, [î ]și zic confrații, și au pentru aceasta o magazie de fraze cari de cari mai ieftine. Conservatori sunt și rămân aciia cari, față cu tendența de-a pune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mult. Acuzările ce și le-au aruncat reciproc sunt de natură a-i încărca cu atâta discredit pe toți împreună încît, coűte que coűte, componenții de căpetenie ai partidului roșu se vor reapropia. D-lui Brătianu [î]i trebuiesc roșii, roșilor le trebuiește el. Nouă însă ni s-a dat pentru întîia oară ocazia de-a măsura într-un moment de tenziune reciprocă abisul de corupție al partidului dominant, pe care fostul ministru prezident îl acoperea cu perdeua numelui său; am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe poporul acesta de douăzeci de ani încoace, așteptăm scoaterea la mezat a tuturor intereselor publice a României și adjudecarea lor asupra a tot ce țara are mai corupt și mai ignorant. Am spus că România a devenit, în urma domniei roșilor, o mlaștină în care se scurge tot ce e material și moral putred în câteșipatru unghiurile lumii. Cabinetul C. A. Rosetti este eflorescența acestei mlaștini, "hidoasa pocitură" e bobocul ce stă să înflorească din mijlocul foilor unei plante ce nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevărul. Din articolele ziarului guvernamental ar putea estrage cineva un sistem întreg de falsificare a judecății, de sofistică. Și de ce sunt incapabili de a pricepe adevărul? Pentru că scopul lor nu a fost niciodată de a-l căuta. Jurnalistica în mînile roșilor a fost un mijloc de trai, un mijloc de a parveni, de a câștiga, nu de-a spune adevărul. Dar unde interesul dictează acolo nu mai există {EminescuOpXII 227} {EminescuOpXII 228} adevăr: stat pro ratione voluntas, voința i se substituie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contra, ele sunt cari le celebrează cu un elan liric. "Republique Franșaise ", organul d-lui Gambetta, declară cu gravitate ca serbările naționale sunt unul din cele mai puternice mijloace de educațiune! Toate acestea nu ne dau oare portretul fidel al roșilor noștri? Acești saltimbanci oportuniști una strigă și alta fac! Și apoi în orice creațiuni pe dos ale lor întrec pe toți demagogii din lume, atât în forma bizantină pretinsă liberală cât și în fondul [ei]. {EminescuOpXII 237} În genere, să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
el, și că, în genere, țăranul n-a ajuns a citi nici scrierile d-lui C. A. Rosetti, nici ale noastre. E vorba aci nu de poporul românesc în genere, ci de elementele determinante. E necontestat și necontestabil că între roși se află mult mai mulți străini decât în orice alt partid din țară, că partidul roșu este o Internațională pe acții pentru exploatarea țării și a poporului nostru. Fanarioții, zburătăciți prin mișcarea de la 1821, s-au constituit într-o societate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
A. Rosetti le lecuiește cu decoct de mușățel? Ridicol! [20 august 1881] {EminescuOpXII 301} [""ROMÎNUL" ESTE DE-O UȘURINȚĂ... "] Romînul" este de-o ușurință de inimă nemaipomenită. Ce este obiceiul rău! Deprins a lua toate peste picior, organul oficial al roșilor merge până acolo cu nerușinarea încît, chiar pentru întîmplările care sunt generalminte cunoscute și afirmate de toți acei cari au luat parte la ele, găsește încă mijloc, iarăși pentru trebuințe de partid, de-a vorbi de ele cu o nepăsare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sticla de decoct de mușățel. Iată răul și un rău la care desigur nu sunt de vină oropsiții și defăimații boieri. Pentru a ajunge cineva alături cu boierii trebuia să muncească, să se distingă. Pentru a fi mare om la roși se cere să fi comis vreo trădare, să te fi compromis, să fii imposibil altfel. Atunci brațele marelui partid îți sunt deschise; deschisă calea la avere și influență Dar de unde să-și facă această avere fără pierderea altuia? Prin producțiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
confere posturile de judecător numai la bărbați cu titluri și pe baza unui concurs. Oricât s-ar influența atunci ministrul, totuși nu va putea înlătura meritul în măsura în care o face astăzi. Nu inamovibilitatea roșie o vrea cineva, nu privilegiul esclusiv al roșilor de-a fi numiți judecători buni răi, cum s-ar găsi, ci inamovibilitatea ca principiu, reglementat prin anume condiții de admisibilitate și de înaintare, fără privire la opiniile politice eventuale ale celui ce voiește a fi judecător fără considerații politice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cine mai vrea desființarea acestui corp? D. Grădișteanu; ilustrul, neprihănitul erou de la Șapte Nuci, părintele spiritual al lui Popa Tache și al vestitului Temelie Trancă, agentul electoral al cabinetului Mitică Ghica, odinioară aprig campion al conservatorilor, azi aprig cavaler al roșilor, pururea în pita lui Vodă la câte șapte colțuri. Ce vor roșii? Să nu mai existe opoziție, să fie ei tari și mari pretudindenea, să nu mai sufle nimenea în contra stăpânirii noilor fanarioți. Cu toate acestea ar fi și în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]