1,483 matches
-
un pedagog extraordinar, ci și o mare inovatoare în domeniul dansului. A gândirii în dans. O superbă și deosebit de inteligentă interpretă și o creatoare fără seamăn. Tehnica specifică dumneaei, cea de tratare prin dans a folclorului, a vocii (cântate sau rostite), a muzicii clasice în general și a jazz-ului o tot șlefuiește pâna în ziua de azi. V-ați continuat studiile de dans și coregrafie la Teatrul Bolshoi din Moscova. De ce ați plecat din România? Cum v-a transformat experiența
Libertatea domnului Căciuleanu. „Am început să plâng, m-a luat în brațe și atunci am întrebat-o dacă vrea să fie soția mea. Aveam 4 ani” () [Corola-blog/BlogPost/338191_a_339520]
-
refuzat, spunând: „Ia te uită ce fată blondă și frumoasă mi-e comeseană”. Din acea clipă, își amintește ea, a prins viață ideea de a-l imortaliza pe poetul de investigație a absolutului. A reținut cu luare aminte fiecare frază rostită, atunci când el i-a explicat deosebirea dintre greșeală și eroare. Una din întrebările care cu obstinație îi scruta conștiința era - moment de inconfundabilă duioșie și aproape feciorelnică inocență, - cum de le-a permis să-l tutuiască. „Noi poeții suntem o
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
au desfășurat festivitățile de sărbătorire a 60 de ani de la înființarea Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, care au reunit în Aula Magna membri de azi și de ieri ai comunității academice medicale, oficialități, invitați. În alocuțiunea rostită, rectorul instituției, dl. prof. univ. dr. Dan V. Poenaru, a reaminitit faptul că actul de naștere al U.M.F. „Victor Babeș” a fost semnat de Maiestatea Sa Regele Mihai I, la sfârșitul anului 1944, iar deschiderea festivă a cursurilor Facultății de
Agenda2005-47-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284395_a_285724]
-
pe Internet ca să-l descărcați, să-l citiți și o să observați că e atât de bogat în sensuri, că este atât de plin, atât de luminos, încât îndrăznesc să spun că e cea mai frumoasă poezie și rugăciune compusă și rostită vreodată pe fața pământului! Este o sinteză a Ortodoxiei, a teologiei ortodoxe. Acest Acatist al „Rugului Aprins” este, ca și icoana „Rugului Aprins”, cea mai complexă formă poetică, respectiv iconografică, de a aduce mulțumire și laudă Maicii Domnului. Adeseori Părintele
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
soarelui și al lunii vor desăvârși bucuria, zâmbetul inimii pe pânzele tale. Și dacă a venit, spun bun venit și aștern... Totul ești tu, iris de jad umplându-mi privirea, bucurie și zâmbet, esență de viață, sarea și azima cuvântului rostit liber. Ioan: - Cine-a fost pe țărmul albastru, știe-a folosi piatra unghiulară primită în dar de la doi într-o seară, în gara de la Răpsig satul cu halta din insulă, unde trenul oprește fix un minut pentru îmbarcarea cailor de
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
din conștient, inconștient și subconștient, ca și după modelul trebuințelor lui Abraham Maslow, cel al piramidei care include pe treaptă superioară realizarea treptei inferioare cu necesitate. Acest mod de abordare a devenirii finite umane implică transformarea prin intermediul comunicării, a cuvântului rostit sau scris, dar și prin acele forme primare de comunicare, prima treaptă fiind a corporalității, comunicarea gestuala, cea mai primitive modalitate informațională, specifică și lumii animale; de la acest prim nivel, al instinctualitatii, se trece apoi spre cel de-al doilea
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului atât de multe frunze colorează gândurile încât copil fiind în spațiul lacrimilor prind în mine bila de pe holul casei de munte odată timpul prindea din hornul casei fumul altădată prindea cuvintele rostite îndelung la ceas de taină deasupra poveștilor El culege prin prisma de nisip gândurile oamenilor anină clopotele de firele de argint simplă suflare și totul se rostogolește în alt anotimp fără nume cântecul munților de întrebări îi caută glasul mereu
ROSTOGOLIRE PE VĂILE CUVÂNTULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384120_a_385449]
-
poate este bine să ne măsurăm cuvintele. Concepția omenească după care vorbele zboară dar scrisul rămâne (“Verba volant, scripta manent”) își găsește o justificată aplicație practică mai mult în micile noastre socoteli legale. La Dumenzeu însă contează mai mult curintele rostite, vii, suflarea duhului, decat înscrisurile în zapisurile marcantile. Dacă noi santem liberi să ne rugăm sau nu, tot așa, si cu atât de mult este liber și Dumnezeu să răspundă, într-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
cei care spun, din necunoaștere, poate dorind a nu-și arăta ignoranța, că Ștefan Popa Popa’S e un mare caricaturist, că (urmează o argumentație frizând stupiditatea absolută) l-au văzut ei la televizor încă de prin anii ’70. Adevărul rostit astfel nu mai transmite impresia că deține primordialitatea recunoscută; s-ar zice că, într-un mod uluitor pentru mintea omenească, i se substituie însuși contrariul ei. Este acum necesar să explic ce pare straniu, revoltător și de neînțeles. Situația e
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
Chirulea cu ,,Poeme bilingve’’, Georgeta Resteman cu ,,Florilegiu de primăvară’’, dar și cu inegalabilul Pr. Dr. din Kitchener, Ontario, Canada, poetul Dumitru Ichim, care ne supune atenției versuri alcătuite extrem de inspirat, scrise cu minuția unui orfevrier al cuvântului trăit și rostit, dar și rostuit din praful de aur brodat cu caznă, migală, stăruire și așteptare blândă pe ,,începutul unei stele din undă’’. Dumitru Ichim ne trimite prin versurile lui scrise într-o limbă românească perfectă, presărată cu desăvârșite vorbe moldave o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92904_a_94196]
-
unele laudative, nu reprezintă în niciun fel garanția valorii. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat „Pauza dintre vene”, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească, descoperim un manierism lipsit de accente personale. Descoperim, la fiecare poem, banalități rostite emfatic și așa-zise filosofări anoste. Spre deosebire de precedenta poetă, Lavinia Bălulescu, în poeziile din volumul „Lavinucea”, apărut la Cartea Românească, în 2007, născută la Drobeta-Turnu Severin, în 1985, are capacitatea de a se întoarce în copilărie și cu evidentă înclinație
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
Farmecul cuvântului rostit Sâmbătă, 29 martie, a. c. Societatea Literar - Artistică „Tibiscus” din Uzdin a organizat pentru cea de-a XV-a oară Concursul de Recitatori „Bună Vestire”. La ediția din acest an s-au prezentat 76 de recitatori, repartizați în șase categorii: preșcolari
EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA VESTIRE” – UZDIN 2014 [Corola-blog/BlogPost/93369_a_94661]
-
petrecea și din chilia sa arar ieșea. Iosif (care este fratele părintelui Visarion din Kapsala Athosului) spune că Părintele Prescure l-a învățat să , ba chiar nici despre Dumnezeu să nu grăiască multe, ca nu cumva să greșească în cele rostite. .”. Deși mărturisirea pe care i-a făcut-o Părintele Vasile Prescure, acum trei ani, autorului celei de-a doua evocări din ,,Lumea monahilor”, George Crasnean, este plină de sevă, ca și scrisoarea pe care acesta a primit-o, în august
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
de Duh. Tot ce presupune acest aspect spiritual al omului în raportul lui cu Dumnezeu, este socotit sacru. Nenumărate sunt chipurile în care creștinii îl slăvesc pe Dumnezeu. Nu numai prin gând, rugăciune, adorație, faptă, dar și prin mărturia lor rostită și scrisă, după percepția lor asupra dumnezeirii. Poate că nu e nevoie de cuvinte stufoase, de declarații manifeste, de închinăciuni și mătănii în mijlocul mulțimii. Nu degeaba s-a spus: Când te rogi, intră în cămara sufletului tău și rostește-ți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
Arhimandritul Cleopa Ilie a trecut la cele veșnice în data de 2 decembrie 1998. Au trecut de atunci aproape 18 ani, nu foarte mulți, dar nici puțini. Amintirea lui nu s-a stins vreo clipă. El trăiește încă prin cuvintele rostite și scrise, prin sfaturi, povețe și, mai ales, prin trăirea nepământească. Slovele așezate pe hârtie doresc să vorbească, cât de puțin, despre un călugăr cum rar a fost în lume, un misionar, îndrumător de obști și un sihastru de la cumpăna
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
-ți fie aproape Aprinde și focul... în vatră e viu Știu că se poate și nu-i prea târziu! Bătrâna mea Țară ești încă frumoasă, Mulți spun că-aici înseamnă Acasă, Colindele noastre răzbat chiar prin lume Pe buze străine rostit e-al tău nume! Bătrâna mea Țară cu piept de aramă, Pe umerii goi îți punem năframă Să treci și prin viscol în iernile sure, Frumosul din noi nu pot să ni-l fure! Bătrâna mea Țară cu miere în
BĂTRÂNA MEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383196_a_384525]
-
sfîrșit comunici. Dar corespondența aceea totală, spontană, aproape magică, de care au parte doar Îndrăgostiții În clipele lor de grație. Lotte și Werther. Nori groși, negri, sparți În hohote lubrice, pașii devastatori ai furtunii care se apropie și același cuvînt rostit simultan de cei doi: Klopstock. Cum se umflă iubirea ca laminaria În secrețiile nerușinate ale creierului, cum se preface ea Însăși Într-o excrescență a minții și Începe să mintă uitîndu-și obîrșia. Ocolești, ocolești, iar ocolești faptele, contaminat de poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
credință și supunere pe motiv că s-a jurat credință lui Dumnezeu. Modul în care s-au derulat întâmplările de la Udești-Suceava au fost relatate pe larg în raportul sublocotenentului Johann Dormeister , care arată că cei care au depus jurământul lau rostit „foarte necuviincios” și „în silă”. Noaptea, locuitorii înarmați cu uneltele de muncă au trecut peste „Cordon” în Moldova. Puțini au înțeles gestul de demnitate al preotului din Udești, dar gestul lui nu a fost uitat, i-a călăuzit pe toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fetei, pe obraji, a coborât-o către gât și, de îndată ce a văzut urma, s-a oprit. Nu ne rămânea decât să ne uităm unul la altul, cu gura întredeschisă ca pentru a pune toate întrebările ce nu vor fi niciodată rostite. Barbe ne-a dat de înțeles că nu mai aveam ce face acolo, în acea cameră de femeie care va rămâne pe vecie tânără. Dintr-o singură privire, ne-a dat afară. Gravul, doctorul, procurorul și cu mine ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
se sprijine de tocul ușii și a mormăit tot felul de lucruri despre tinerețe, frumusețe, drame, război și despre sfârșit. Nu mai eram decât noi doi, Mazerulles și cu mine, împreună cu o mică fantomă care ne vizita la fiecare frază rostită. Inspectorul a înțeles că nu mai era nevoie de el. Imbecilul tropăia în spatele nostru, răsuflând zgomotos și repetând „Bine... Foarte bine... Foarte bine“, de parcă ar fi vrut să scape de noi mai repede. Am ieșit din birou împreună cu Mazerulles, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cercetând totodată chipul lui Josăphine de parcă ar fi avut înaintea lui un animal. Mierck nu mă plăcea și nici eu pe el. Meseriile noastre ne obligau să ne întâlnim adesea, dar niciodată nu ne spuneam nimic. Discuțiile noastre erau scurte, rostite întotdeauna pe un ton rece, iar când ne vorbeam, de abia dacă ne uitam unul la celălalt. Am făcut prezentările și, chiar dinainte de a face un rezumat al celor ce-mi spusese Josăphine, Mierck îmi tăie vorba adresându-i-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
geam aproape de noi. Privea sala rânjind, cu nasul lipit de geam. Ne-a văzut. Râsul i-a pierit. A plecat. Am rămas acolo timp de patru ore. Patru ore și două sticle de tărie. Patru ore și vreo trei cuvinte rostite. Măcar atât puteam face. În timpul acesta, Clămence începea să geamă și să se sucească, singură. Fără mine. Fără ca eu să știu. XVI Când ieșeam de la RĂbillon, ploaia înghețată ce cădea m-a făcut să mă încovoi. Cerul părea că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
a văzut cum noaptea În care ar fi trebuit să se Împlinească iubirea lor romantică s-a scurs Încet, cu mulți fluturi de noapte deasupra capului și parfum venind din grădinile de pe marginea drumului, dar fără cuvinte doar pe jumătate rostite, fără suspine... După aceea au mâncat În antreul bucătăriei niște tort cu ciocolată și au băut bere de ghimber, iar Amory și-a anunțat decizia: — Plec dimineață devreme. — De ce? — De ce nu? a replicat el. — Fiindcă nu-i nevoie. — Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Am sunat-o imediat pe Keiko Kataoka și i-am relatat discuția cu Reiko. După ce a ascultat tot, Keiko Kataoka mi-a mulțumit pe un ton neutru, apoi mi-a dat noi instrucțiuni. Erau cu totul aberante, dar auzindu-le rostite de Keiko Kataoka În receptor, am ajuns să cred că nu exista vreo altă misiune mai potrivită pentru mine. Dacă mi-ar fi cerut acest lucru Într-o discuție față În față, poate c-aș fi refuzat, chiar dacă era vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Iairei. Poeta alege smerenia cu gingășia și inocența unei făpturi alese, Autoportretul realizat dintr-un catren definind-o pe deplin: "Sunt eu o notă, în cântul Tău, Iubite, / Către urechea lumii prea grăbite? Sau sunt cântarea însăși, de gura Ta rostită, / A fi, spre desfătare, o taină zugrăvită?" În aceeași tonalitate, printr-o versificație de prim rang, Florin Ionel Cernat ne oferă o oglindă a spiritului său neliniștit, comunicând nu numai încercările de a le înlătura, dar și dorința de a
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]