491 matches
-
punem în ploaie restul de caș și bucățele de unt. Dăm la cuptor 15-20 minute la foc potrivit până totul devine auriu pe deasupra. Este un fel II de mâncare delicios. Rețeta nr. 91 Aripioare de pui cu lămâie și rozmarin Ingrediente: 20 bucăți aripioare de pui, 4 căței mari de usturoi, 100 ml vin alb, 3 linguri zeamă de lămâie, sare, piper, 4 linguri ulei de măsline și 3 linguri ulei obișnuit, 3 crenguțe de rozmarin. Mod de preparare: Cuptorul
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
pui cu lămâie și rozmarin Ingrediente: 20 bucăți aripioare de pui, 4 căței mari de usturoi, 100 ml vin alb, 3 linguri zeamă de lămâie, sare, piper, 4 linguri ulei de măsline și 3 linguri ulei obișnuit, 3 crenguțe de rozmarin. Mod de preparare: Cuptorul trebuie să fie bine încins. Spălăm bine aripioarele, le zvântăm și le așezăm într-o tavă pe aragaz. Separat tăiem mărunt usturoiul și se amestecă cu vinul, cu zeama de lămâie, sare și puțin piper alb
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
trebuie să fie bine încins. Spălăm bine aripioarele, le zvântăm și le așezăm într-o tavă pe aragaz. Separat tăiem mărunt usturoiul și se amestecă cu vinul, cu zeama de lămâie, sare și puțin piper alb. Luăm 2 crenguțe de rozmarin, le tocăm mărunt și turnăm totul peste aripioarele din tava de aragaz. Punem între aripioare a treia crenguță de rozmarin întreagă. Peste toate turnăm uleiul și dăm la cuptor 40 minute până aripioarele se rumenesc și devin crocante. Se servesc
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
mărunt usturoiul și se amestecă cu vinul, cu zeama de lămâie, sare și puțin piper alb. Luăm 2 crenguțe de rozmarin, le tocăm mărunt și turnăm totul peste aripioarele din tava de aragaz. Punem între aripioare a treia crenguță de rozmarin întreagă. Peste toate turnăm uleiul și dăm la cuptor 40 minute până aripioarele se rumenesc și devin crocante. Se servesc cu pâine proaspătă albă și cu salată verde și o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 92 Ouă umplute pe pat
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
frecate până străluceau, rafturile șterse de praf, perdelele spălate și călcate, ficare dală de la cele trei etaje frecată și spălată cu mopul. Mătușa Cevriye a șters una câte una frunzele tuturor plantelor de apartament din living, ale mușcatei și campanulei, rozmarinului și colierului de lemn dulce. A șters până și frunzele slăbănogului. Între timp mătușa Feride i-a surprins pe toți scoțând cel mai frumos paravan din zestrea ei. Însă bunica Gülsüm a fost fără Îndoială cea mai Încântată de veștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
CU FICAT DE GÂSCĂ Un ficat de gâscă, fasole, puțină zeamă de pește, ulei de măsline, usturoi, dovlecel, creveți, unt și o roșie Punem ulei de măsline în tigaie, apoi adăugăm ficatul la prăjit. Punem creveți și un fir de rozmarin, sare și piper ficatul se rumenește, iar creveții se înroșesc. Punem ciupercile - două bucăți și două linguri de fasole fierte boboloane albe. După ce s-au călit, le stropim cu vin și trei linguri de zeamă de pește. Când este fiert
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
VIN 1,2 kg. de mușchiuleț, șase cartofi fierți în coajă, 300 gr. de ciuperci, 250 gr. de unt, o legătură de ceapă verde, o legătură de mărar, o lingură de sos de tomate, trei căței de usturoi, sare, piper, rozmarin, 300 gr. de brânză topită, 300 ml de vin alb sec. Mușchiulețul se porționează în 12 felii pe care le condimentăm, le ungem cu ulei și le lăsăm să stea de seara până dimineața - timp de 12 ore - la marinat
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ață. Se prăjește în restul de unt, după care se încinge cuptorul, iar cele două cepe se călesc puțin în unt și se sting cu vin și supa de carne. Punem în tavă ruloul cu ceapa călită, turnăm sosul și rozmarinul tocat și dăm la cuptor, circa o oră și jumătate la foc iute. Din când în când, o întoarcem și o stropim cu sosul din friptură. RASOL DE VITĂ CU LEGUME Se fierbe rasolul în apă cu sare, spumuim, aruncăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ulei încins pe ambele părți. TOCANĂ DE BERBEC 1,5 kg carne de berbec, 2 morcovi rași, 2 cepe, 100 ml ulei, 1 ardei gras roșu, 1 pahar de vin, sare, piper, foi de dafin, boia dulce, cimbru, boia iute, rozmarin, mentă, 2 linguri de bulion Se pune ceapa cu ulei la călit, adăugăm morcovul și ardeiul, apoi carnea tăiată sub formă de pătrate, foi de dafin, sare, piper; călim puțin, apoi adăugăm apă și lăsăm să fiarbă timp de o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
așadar, decât o repetiție anticipată a adevăratei morți, deja prezente. Pentru această falsă moarte, Julieta s-a împodobit ca pentru moartea „cea frumoasă”, scăldată în miresmele florilor și semănând atât de bine cu somnul; totuși mirosul pe care îl împrăștie rozmarinul, floare funebră, anunță, fără îndoială - așa cum o făcuseră și ofrandele Ofeliei -, moartea reală ce va urma. Dar oare cea de-a doua moarte a Julietei, cea adevărată, nu va avea și ea chipul „morții frumoase”? Ca și cum un fel de contopire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
din Komogovina, alaiul nunții, În chiuituri, În goana cailor, cu fîlfîit de steaguri și cocarde colorate, ceremonialul schimbării verighetelor, hora și cîntul În bătătura bisericii, băiețelul e acum În costum de sărbătoare, cu cămașă albă și cu o crenguță de rozmarin la rever. Aici, În carnetul meu, scrie doar „Kraljevčani“, dar de fapt este o perioadă căreia Enciclopedia i-a rezervat mai multe paragrafe dense, cu nume și date, fiind notat chiar momentul trezirii, ora la care cucul din perete anunța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nas atât de inteligent. Și își lovi ușor nasul cu degetul arătător. — Nu era nici o mirodenie pe care nu o putea identifica. Cea mai slabă adiere de miros de cârnați, a oricărei mâncări și putea să îți spună. Paprika, cimbru, rozmarin, nucșoară. Nu conta cât de multe erau și cât de exotice. Domnul van Pels le știa pe toate. Era foarte sensibil. Nici o asemănare cu bărbatul anost din piesă. Uitasem și de nasul lui. Dar îmi aminteam oare de ceva? — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
care dormeau și ei, acoperind-o cu o pătură. —Măi, lsmaile,a venit Rusalda cu propunerea. Cear fi să luăm noi fata asta, s-o creștem, să fie fata noastră. —Ai inimă slabă dă muiere. Nu-i avem pă Păun, Rozmarin și pă Izaura? —Și ce-i d-aia. N-o vezi cât este dă frumușâcă și dă amărâtă? N-o s-o lăsm dă izbeliște. Cum dă izbeliște, muiere, că merge la mătușă-sa. Aia iar o avea copii. l-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
rămas acest nume. Teofana a simțit afecțiunea țiganilor din prima clipă, dar i-a trebuit un timp până a se integra în familia lor. Ce-i drept toți o iubeau. Ce era mai bun ei îi dădeau. Izaura, Păun și Rozmarin au îndrăgit-o din prima clipă. Era pentru ei o noutate și în același timp o plăcere să se joace și să stea cu ea. Fiind mereu cu ei, Prințesa încetul cu încetul s-a obișnuit în șatră. A învățat
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Când cei bătrâni erau plecați, iar copiii se jucau, ea se furișa mai departe de cort, printre pomi și cânta. Copiii se cam obișnuiseră cu meteahna ei. — Unde-i Prințăsa?se întrebau când n-o vedeau. — Ssst!auzâți-o, cântă, observa Rozmarin. Cântă frumos, bre! Să mergem la ea, se plănuiau. Când se apropiau, Prințesa se rușina și înceta de a mai cânta. — Mai cântă, Prințăso, o rugau Păun și Rozmarin. — Hai, mânca-te-aș, mai cântă, că-mi place cum cânți
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Prințăsa?se întrebau când n-o vedeau. — Ssst!auzâți-o, cântă, observa Rozmarin. Cântă frumos, bre! Să mergem la ea, se plănuiau. Când se apropiau, Prințesa se rușina și înceta de a mai cânta. — Mai cântă, Prințăso, o rugau Păun și Rozmarin. — Hai, mânca-te-aș, mai cântă, că-mi place cum cânți, o implora Izaura. Prințesa le cânta, ei se așezau lângă ea și o ascultau. După terminarea cântecului, începea joaca. Se alergau, se ascundeau, cădeau, dar nu plângeau. Viața dură
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o ajuta Păun să-l îmbrace. Vezi ce frumos este? — Eu ți-am adus feliile ăstea dă cozonac. Mi le-a dat o doamnă, explica Izaura. Dar basmaua asta îți place? — Da! — Este a ta, i-o pune pe cap Rozmarin. — Și voi?întreabă Prințesa. Ei își arată fiecare ce mai primiseră. Prințesa ia feliile de cozonac și împarte fiecăruia. Nu ne trebuie nouă. Ți le-am adus ție. — Hai bre, luați și voi câte una, nu se lasă Prințesa până
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
lași! Arată-i ce poți, bre! — Ciocu’ mic, le răspunde mândru Ismail, intrând în cort cu Rusalda pentru a-și consuma dragostea. Dimineața, cei care se trezeau primii erau copiii; fetele care dormeau în cort cu Dedi și Păun cu Rozmarin, care dormeau în cortul lui Samuil și Măru. Nespălați, ciufuliți, pe jumătate îmbrăcați numai ce-i auzeai alergându-se. Ceilalți dărâmați de cheful de cu seară se sculau mai greu. Nu este de mirare că viața în șatră avea în
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a reuși în ceea ce-și propune. Într-un cuvânt va deveni o fată dârză, luptătoare, sentimentală și visătoare. Până la conturarea personalității ei, mai avea multe de îndurat. O măcina dorința de a merge la cerșit împreună cu Izaura, Păun și Rozmarin, pentru că o încânta venirea lor „triumfală” după o asemenea activitate. Fiecare își expunea cele primite, de la dulciuri până la articole de îmbrăcăminte bineînțeles, oferindu-i și Prințesei care stătuse la cort. Le înșirau pe iarbă sau pe trăistuțele în care le
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de îmbrăcăminte bineînțeles, oferindu-i și Prințesei care stătuse la cort. Le înșirau pe iarbă sau pe trăistuțele în care le aduseseră. — Pune-le mai colea, să nu le amesteci cu ale mele, le împingea Izaura pe cele aduse de Rozmarin sau de Păun. — Stai, fă, că nu să mănâncă, ripostau ei. Eu am primit două ouă, le cântărea în mâini Păun. — Eu am o bucată dă slănină mișto, se lăuda Rozmarin. N-aveți niciunul mere frumoase ca mine. Unul ți
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ale mele, le împingea Izaura pe cele aduse de Rozmarin sau de Păun. — Stai, fă, că nu să mănâncă, ripostau ei. Eu am primit două ouă, le cântărea în mâini Păun. — Eu am o bucată dă slănină mișto, se lăuda Rozmarin. N-aveți niciunul mere frumoase ca mine. Unul ți-l dau ție, Prințăso, i-l pune în poala fetei, Izaura. — Și eu îți dau un ou, îi oferea Păun. — Eu n-am cum să-i dau. Cum n-ai, hapleo
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-l dau ție, Prințăso, i-l pune în poala fetei, Izaura. — Și eu îți dau un ou, îi oferea Păun. — Eu n-am cum să-i dau. Cum n-ai, hapleo? Îi tai o bucată dă slănină, săreau ceilalți la Rozmarin. Scoate briceagul și taie și pentru ea și pentru noi. Rozmarin tăia bucățele slănina ca să le îmartă. Când împărțitul se termina, s-așezau turcește toți și începeau ospățul. Mâncau cu poftă slănina, cu vreun covrig sau vreo bucată de pâine
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Și eu îți dau un ou, îi oferea Păun. — Eu n-am cum să-i dau. Cum n-ai, hapleo? Îi tai o bucată dă slănină, săreau ceilalți la Rozmarin. Scoate briceagul și taie și pentru ea și pentru noi. Rozmarin tăia bucățele slănina ca să le îmartă. Când împărțitul se termina, s-așezau turcește toți și începeau ospățul. Mâncau cu poftă slănina, cu vreun covrig sau vreo bucată de pâine ce se mai găsea prin trăistuțele lor. Când ajungeau la ouă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
erau în impas. — Sunt fierte ouăle? — Să vedem, îi crăpa puțin coaja Păun.văzând că sunt crude, repede îl dădea pe gât, în timp ce Prințesa se strâmba a greață. — Fă Prințăso, nu-ți place crud? Dă-mi-l mie! îi spunea Rozmarin. — îl sorbi tu că este al tău și e mișto, o îndeamnă Izaura. Prințesa crapă coaja oului, îl duce la gură și reușește să-l mănânce, deși îi mai scapă pe jos. — A fost bun, fă Prințăso? sunt curioși să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mergi cu noi, Prințăso!sar copiii și strigă de bucurie. — S-aveți grijă de Prințăsă! — Avem, avem, pleacă toți bucuroși. Începea o altă experiență pentru Prințesa. Au ajuns pe la diferite case. S-au grupat lazaura cu prințesa și Păun cu Rozmarin, fiindcă nu puteau să se ducă toți buluc peste oameni. Prințesa nu știa ce să facă, de aceea mergea tăcută pe lângă Izaura, care era experimentată. — Doamnă, dațâ-ne și nouă ce vă lasă inima. Sfânta zâ de az să vă ajute
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]