490 matches
-
portocalul amar ale cărui frunze produc un alt ulei esențial mai puțin delicat și cu proprietăți foarte diferite. În fine, trebuie să cunoaștem uneori specificul biochimic al plantei: e vorba de componentele care oferă unui ulei esențial acțiunea sa caracteristică. Rozmarinul (Rosmarinus officinalis), de exemplu, dă trei esențe diferite: una este datorată componentei biochimice 1,8 cineol, alta camforului și a treia acetatului de bornil (abv). Se știe că esența de rozmarin este indicată ca regulator al - 57 -funcțiilor hepato-biliare, ceea ce
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
componentele care oferă unui ulei esențial acțiunea sa caracteristică. Rozmarinul (Rosmarinus officinalis), de exemplu, dă trei esențe diferite: una este datorată componentei biochimice 1,8 cineol, alta camforului și a treia acetatului de bornil (abv). Se știe că esența de rozmarin este indicată ca regulator al - 57 -funcțiilor hepato-biliare, ceea ce nu e exact decât pentru Rosmarin abv, cel cu camfor fiind dimpotrivă hepato-toxic. Vedeți ce precizie! Cred că ne-apucă durerea de cap. Câteva sfaturi: - înțepături de insecte sau arsuri ușoare
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
de cap. Câteva sfaturi: - înțepături de insecte sau arsuri ușoare: (Lavandula vera officinalis), pe înțepătură sau arsură. - crampe la stomac: 2 picături de busuioc pe o bucățică de zahăr (Ocimum basilicum varianta basilicum). - dureri dentare la copii: ulei esențial de rozmarin (Rosmarinus officinalis 1,8 cineol) pe obraz la înălțimea gingiei, dar niciodată în gură. - insomnii: uleiuri esențiale de trandafir, lavandă, portocală, valeriană, ylang-ylang, 12 -15 picături într-o baie caldă. - tristețe, singurătate - într-un pahar cu apă și puțină miere
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
natură ceea ce înseamnă că pot fi la îndemâna oricui. Bucătăria românească folosește întotdeauna aceste plante aromatice, nu numai pentru aroma lor, ci și pentru gustul bun ce-l dau preparatelor culinare. Toate plantele aromatice precum: pătrunjelul, mărarul, țelina, busuiocul, salvia, cimbrul, rozmarinul, se folosesc în bucătăria românească și încărcate cu energie solară ce exercita o influență extrem de benefică, cu efecte ulterioare asupra sănătății. moldoveneasca la diferite sortimente de preparate din carne de pui, de pește, de porc, de curcan, de gașcă, de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
cu grijă la preparatele din carne de pasăre prăjită, miel, porc, si mai ales dacă carnea este grasă, se mai folosește și la preparate din ouă. Ea se poate folosi atât proaspătă cât și uscată, se cultivă în perioada maiseptembrie. Rozmarinul, ca și celelalte plante aromatice, se folsește în preparate culinare și este foarte potrivit în preparatele din carne, în combinație cu usturoiul sau în combinație cu salvia și pătrunjelul da gust foarte bun preparatelor. El are un gust ușor amărui
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
carne, în combinație cu usturoiul sau în combinație cu salvia și pătrunjelul da gust foarte bun preparatelor. El are un gust ușor amărui, iar frunzele se folosesc tocate sau întregi având gust tipic cimbrului el se folosește și drept conservant. Rozmarinul este un arbuști sub formă de tufa cu frunze în formă de lance și flori mov-albastre, (uneori albe) și crește în regiunile însorite el poate fi cultivat pe orce fel de sol și se înmulțește prin butași de la o plantă
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
formă de tufa cu frunze în formă de lance și flori mov-albastre, (uneori albe) și crește în regiunile însorite el poate fi cultivat pe orce fel de sol și se înmulțește prin butași de la o plantă mai mare. Frunzele de rozmarin se culeg dimineața devreme sau după-amiază târziu și se cultivă tot timpul anului, se păstrează în borcane ermetic închise sau în pliculețe de hârtie. Tarhonul are o aroma foarte puternică, cu gust ușor amărui, frunzele se folosesc fie tocate fie
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
tragismul unor destine umane, autorul a găsit formula unui personaj liant. Este vorba de Titu Herdelea prezent încă din Ion care evoluează în stil balzacian în Răscoala și care va face carieră. În Jar (1934), o studentă în litere, Liana Rozmarin se îndrăgostește de un aviator, un ins care-i este inferior ca pregătire intelectuală cum crede aceasta, dar și potrivit, opiniei scriitorului. Sedusă și părăsită, eroina se sinucide.Romanul nu oferă o viziune asupra mediului social și e lipsit de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
și logodnica. Feciorul de-mpărat se-ntristează la gândul plecării, dar...logodna era logodnă, și nu putea să rămâie de rușine. Părăsește fata, lăsând-o în brațe cu o pernă umplută cu tot felul de flori mirositoare, mai ales cu rozmarin și cu calomfir. Fata, rămasă fără iubitul ei, plânge și cântă, merge prin pădure, se întâlnește cu un călugăr bătrân, își schimbă hainele cu ale lui și pornește spre curtea-mpărătească (Simțea ea că parc-o trăgea ața). Călugărașul se odihnește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
officinale), consumând zilnic 6-8 tije. Absorbția principiilor active din păpădie dublează cantitatea de bilă secretată Într-un interval de 30 de minute. Pentru eliminarea toxinelor se consumă cantități mari de ape minerale și ceaiuri medicinale (anghinare, păpădie, albăstrele, salvie, mentă, rozmarin, rădăcini de revent) care se consumă atât preventiv cât și curativ. Alimentația În bolile de ficat În etapa actuală, bolile hepatobiliare au o răspândire tot mai largă În rândul populației, În strânsă dependență de alimentația defectuoasă și de factorii de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
semințe de in, fiert timp de o oră până ajunge la starea de mucilagiu, care se pune Într-un săculeț de pânză și se aplică pe abdomen. Seara se face o baie de șezut, timp de 10-15 minute, cu rostopască, rozmarin și fân sau o baie de aburi cu rozmarin, timp de 20 minute (de 2-3 ori pe săptămână). Capitolul 1 STEATOZA HEPATICĂ Toți factorii agresivi, de alimentație și de stres, alături de sensibilizarea treptată a organismului și modul de viață dezorganizată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ajunge la starea de mucilagiu, care se pune Într-un săculeț de pânză și se aplică pe abdomen. Seara se face o baie de șezut, timp de 10-15 minute, cu rostopască, rozmarin și fân sau o baie de aburi cu rozmarin, timp de 20 minute (de 2-3 ori pe săptămână). Capitolul 1 STEATOZA HEPATICĂ Toți factorii agresivi, de alimentație și de stres, alături de sensibilizarea treptată a organismului și modul de viață dezorganizată, contribuie la creșterea incidenței bolilor ficatului și ale vezicii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de țintaură (10 g) și semințe de chimen (15 g) ; se ia o linguriță amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute, se strecoară și se beau, zilnic, câte 2 ceaiuri calde. *Infuzie din amestec de rostopască, fumariță, rozmarin și boldo (Peumus boldus) din care se iau 3 lingurițe la 250 ml apă clocotită, cu infuzare 10 minute. *Decoct din amestec cu teci de fasole (30 g), frunze de mesteacăn (20 g), frunze de strugurii ursului (10 g), frunze
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
3 ceaiuri calde. *Macerat la rece din herba de troscot și coada calului din care se consumă câte un ceai pe zi, având efecte hepatoregeneratoare datorită conținutului ridicat de siliciu coloidal. *Tinctură complexă din amestec de tincturi cu roiniță, lămâi, rozmarin, mentă, cuișoare și scorțișoară. Rețeta autorilor Cynara scolymus, Silybum marianum, Calendula officinalis, Chelidonium majus, Hypericum perforatum, Cichorium intybus, Taraxacum officinale, Matricaria chamomilla, Mentha x piperita. În tratamentele externe sunt recomandate comprese și cataplasme puse pe zona epigastrică cu terci de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
10.000 și 100 milioane de microbi pe cm.p. Este știut că ¾ din infecțiile hepatice se transmit prin mâini murdare. Un meniu recomandat conține : -dimineața : supă de legume, pâine integrală, miere de albine, fructe proaspete sau uscate, ceai de rozmarin sau cimbru ; -prânz : pește alb fript, brânză, lapte bătut, salată mixtă, miere de albine, fructe de sezon ; - seara : legume fierte cu cartofi, lapte bătut, iaurt, brânză de vaci, omletă, miere de albine, fructe de sezon. Necesarul de hrană zilnică va
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
officinale)+herba de ventrilică (Veronica officinalis) din care se beau, zilnic, 2 ceaiuri, ușor Îndulcite. *Infuzie din flori de gălbenele (Calendula officinalis)+flori de soc (Sambucus nigra)+frunze de salvie (Salvia officinalis)+herba de coada calului (Equisetum arvense)+herba de rozmarin (Rosmarinus officinalis)+herba de pelin alb (Artemisia absinthium) din care se beau, zilnic, câte 2 ceaiuri Îndulcite cu miere de albine. Pulbere din amestec, În cantități egale, de rostopască, armurariu și pedicuță din care se ia ½ linguriță ce se ține
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pahar cu 150 ml apă; se beau 3 păhărele pe zi pentru a mări diureza care survine la 4 ore după administrare. Amestecurile de plante medicinale recomandate În tratarea ascitei sunt: -Infuzie din amestec de coada calului, urzică albă, soc, rozmarin și pelin alb din care se ia 1 linguriță la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi. -Decoct din amestec cu fructe de ienupăr (2 linguri), herba de coada
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
efecte benefice În litiaza biliară sunt : *Infuzie din frunze de mentă (Mentha x piperita) din care se beau 2 ceaiuri pe zi, Într-o cură de 20 zile după care urmează o pauză de 2 săptămâni. *Infuzie din frunze de rozmarin (Rosmarinus officinalis) din care se beau 3 ceaiuri pe zi, cu o oră Înainte de mesele principale, Într-o cură de 2 săptămâni, cu o pauză de 10 zile. *Infuzie din herba de turiță mare (Agrimonia eupatoria) din care se beau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Agropyron repens) din care se beau 2-3 căni pe zi sau pulbere din rădăcini uscate și măcinate, luând câte un vârf de cuțit Înainte de mesele principale, cu efecte drenoare și de dizolvare a calculilor biliari. -Macerat glicerinat din muguri de rozmarin (Rosmarinus officinalis), mult folosit În Franța pentru efectele colagoge și bacteriostatice În combaterea dischineziei biliare, datorită conținutului În rosmaricină; se iau câte 15-30 picături de 3 ori pe zi, cu 15 minute Înainte de mesele principale. -Tinctură din herba de păpădie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
câte o lingură dimineața și seara, cu 30 minute Înainte de mese, timp de 20 de zile, având acțiuni cicatrizante, antiseptice, emoliente și antiinflamatoare, datorită conținutului ridicat În saponozide triterpenice, rezine, derivați flavonici și ulei volatil. Se mai utilizează : -vin de rozmarin și de rădăcini de tătăneasă ; -tinctură de mușețel, urzică vie și lichen de piatră ; -ulei de cătină cu sunătoare și cicoare. Rețeta autorului : Calendula officinalis, Hypericum perforatum, Corindrum sativum, Matricaria chamomilla, Achillea millefolium, Acorus calamus, Symphytum officinale, Humulus lupulus. Aceste
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
-sugerea bomboanelor de anason. În uz extern se face gargară și clătirea gurii după fiecare masă și seara, Înainte de culcare cu diferite rețete: -decoct din frunze uscate de nuc, suc de lămâie și esență de cuișoare ; -decoct din frunze de rozmarin, flori de salvie și cuișoare, cu efect În abandonarea fumatului ; -decoct din frunze de mentă, fructe de eucalipt și rizomi de sclipeți cu care se fac spălături bucale de 2-3 ori pe zi; -decoct din herba uscată de cimbrișor; - infuzie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
calului și gălbenele, cu care se face gargară de 3 ori iar restul din cană se bea neîndulcit, În cazul durerilor de gât, inflamarea amigdalelor și faringelui; -infuzie din frunze de mentă, roiniță, șovârv și nuc; -decoct din frunze de rozmarin și salvie, flori de mușețel și coada șoricelului, herba de cimbrișor și fructe de anason (luate separat sau În amestecuri); -esență de salvie, mentă, cuișoare, scorțișoară sau smirnă (câte 5 picături În 50 ml apă rece) pentru gargară și clătirea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
gastro-enterocolită. Se asigură alcalinizarea permanentă a conținutului duodenal, pansamente gastrice, sedative și antiparazitare. Principalele ceaiuri medicinale pentru combaterea duodenitei, au la bază proprietățile emoliente, bactericide, purgative sau antidiareice ale unor specii de plante. *Infuzie din flori de mușețel, gălbenele sau rozmarin din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu efecte antiseptice, dezinfectante și anestezice. *Infuzie din frunze de uscate și mărunțite de roiniță, mentă sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte antiseptice, carminative, bacteriostatice și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
beau, zilnic, 2-3 ceaiuri puțin Îndulcite, având efecte de relaxarea intestinelor, reducerea spasmelor și a balonării; -infuzie din frunze de lucernă, bogate În clorofilă și vitamina K, cu rol În reglarea digestiei, refacerea florei intestinale și curățirea sângelui. -infuzie de rozmarin sau ghimbir pentru calmarea spasmelor, reducerea balonării și reglarea tranzitului intestinal; se beau câte 3 căni pe zi, după mesele principale; -infuzie din flori de trifoi roșu și mușețel cu rol În curățirea ficatului și sângelui; -infuzie din fructe de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
lingură Bitter suedez la fiecare cană și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. -flori de mușețel, coada șoricelului, gălbenele, nalbă, lavandă, soc și arnică;-frunze de afin, anghinare, crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină, salvie, urzică, muguri de plop, castan sălbatic și scoarță de stejar (câte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]