989 matches
-
baro, me mangawa te avel țuț urajmos sar ke și o ćhaven, tu te aves o numeros unu and-o ćhave. Ama di mân ekh buka vakïci kaj te putisaraw te keraw tuqe șo și lazïmi. Nakhas ekh masik. Cindas o rrom p’e ćhavesqe ekh sahaci. "Na źa akanirla, ke sjan cigno tu, ama te-l țuț saburi te uźares ekh bukacikos, ćinke me ka keraw tuqe șo și lazïmi !" akerdas lesqo dat roindos. Nakhle panda duj masika, ljas lesqe pantofă-da
BARIMANQE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372520_a_373849]
-
patos, akhardă pesre ćhăs, kaj has-lo o doktoros le gavesro, the vow phendă: ¶ - Na-ni laqe kheć ! Marel laqro vodǐ zores, darană varesosθar ! ¶ Akor e tërni, te na maj phućen la kheć, phendă: ¶ - Źaw manqe khere, 'ke auźarel mân morro rrom ! ¶ De e nënaśa să phućelas la: ¶ - Kaj hanas, sosθar daranăn ? ¶ - Numa kadhe homas. ¶ The gilă khere. P-o podos e phuri auźarelas la. Dikhlă la, kerdă laqe semnos le śere' the phendă laqe: ¶ - Haj and-e bar k-o pälantos ! E
ZGRIPȚUROAICA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372805_a_374134]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > CĂRUȚĂ DIN INIMA MEA Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mircea Lăcătuș [Lăcătuș] este poet și sculptor rrom. Evenimentele sângeroase care au urmat după revoluția din decembrie 1989, Mineriadele din 1990 și 1991, l-au obligat să părăsească definitiv România. „Căruță din inima mea”, apărută în volumul [bilingv] Rund um meine Eltern eine Burg Gedichte. / Construiam o cetate
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În limba maghiară numeralele ordinale regulate se formează de la numeralele cardinale, cu sufixul -(a)dik/-(e)dik/-(o)dik/-(ö)dik. Sufixul ordinal a fost preluat din maghiară în unele dialecte rrome tot neaccentuat [-Vdik(n)o], fără să-l înlocuiască pe mai vechiul -to. Exemple: śeladikno [la romungri] al o sutălea, a o suta trijtodiko [la romungri] al treilea, a treia ezrediko [la rromii din Verśenda] al
SUFIXUL -VDIK(N)O de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372906_a_374235]
-
KA-I ĆHEJ ȘO KAMAV LAN. LAQË JAKHA KERDE MÂN TE XRAMOSARAV P-O LIL. NA-J MÂN BOKH, NA-J MÂN NI THAN; KANA XOLĂRDEM LAN, GI ? KOZOM GES', KURKE THAJ ĆHON' NAKHLINE BI TE DIKHAV LAN ? ASAN MANΘAR SĂ ËL RROM'; THOL MÂN TELE, NASFALĂV MÂN. O MARIN ËL TOMESQO ANDAR-I DRAGALINA O MILAJ ËL BËRŚESQO 2002 Referință Bibliografica: ȘO DE GES` / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1482, Anul V, 21 ianuarie 2015. Drepturi de Autor
SO DE GES` de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372911_a_374240]
-
fi demis. În fața acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
fi demis. În fața acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
pentru că nici nu am vrut, să românizăm țiganii, dar de douăzeci de ani de la revoluție încoace, am reușit să țigănim România! Pentru că așa s-a vrut”; “ ... sub oblăduirea externelor lui Petre Roman s-a dat undă verde la etnonimul de rrom cu doi de “r”. iar sigla de cod European a României a fost schimbată din “ROU” în cea de “ROM”. Și ne mai întrebăm cine și cum dintre “ai noștri” au pus serios umărul trădării la țiganizarea României!”. Autorul mai
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
pentru că nici nu am vrut, să românizăm țiganii, dar de douăzeci de ani de la revoluție încoace, am reușit să țigănim România! Pentru că așa s-a vrut”; “ ... sub oblăduirea externelor lui Petre Roman s-a dat undă verde la etnonimul de rrom cu doi de “r”. iar sigla de cod European a României a fost schimbată din “ROU” în cea de “ROM”. Și ne mai întrebăm cine și cum dintre “ai noștri” au pus serios umărul trădării la țiganizarea României!”. Autorul mai
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
fi demis. În fața acestor dereglări de limbă, de introducerea unor cuvinte străine cu înțeles greșit , ar fi necesar să se readucă în actualitate Legea propusă de regretatul profesor George Pruteanu și aplicarea ei. Un neologism intrat forțat datorită politicii este “ rrom “ în loc de tradiționalul”țigan”. Cuvântul țigan nu există în limba romani, ci este un cuvânt peiorativ.Cuvântul” țigan” vine din grecescul athinganos, semnificând “păgân “, “eretic “, “ de neatens” sau “impur”.Cuvântul țigan a fost preluat în Țările Române în 1385 și desemna
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
creionez asemenea tipuri de personaje. Este, dacă vreți, o abilitate căpătata în timpul executării sarcinilor de serviciu și, mai ales, în timpul elaborării documentelor de învățământ la diferite discipline. 5. Rita DRUMEȘ: În “Urme de dragoste” personajul principal feminin este de etnie rromă. În vremuri în care etnia rromă comite multe ilegalități, dar îi sînt puse și multe în spate, cum ar trebui să interpreteze cititorii gestul dvs., ca pe unul de curaj, al unui justițiar mai înainte de orice sau al unui scriitor
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
dacă vreți, o abilitate căpătata în timpul executării sarcinilor de serviciu și, mai ales, în timpul elaborării documentelor de învățământ la diferite discipline. 5. Rita DRUMEȘ: În “Urme de dragoste” personajul principal feminin este de etnie rromă. În vremuri în care etnia rromă comite multe ilegalități, dar îi sînt puse și multe în spate, cum ar trebui să interpreteze cititorii gestul dvs., ca pe unul de curaj, al unui justițiar mai înainte de orice sau al unui scriitor care se bazează pe factorul psihologic
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
am născut egali. Am lucrat într-un domeniu care mi-a oferit prilejul de a intra în contact cu oameni ce au intrat sub incidența legii din multe motive, provenind din diverse categorii sociale dar și din etnii diferite. Etnia rromă a fost una din cele în care se pătrunde mai greu ca să-ți formezi o justă cunoaștere a tipologiei indivizilor ce o alcătuiesc. Nu știu dacă este vorba de curaj ori de încercarea de a fi justițiar sau de stârnirea
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
trin, śtar pora her zijs, pa kam avel amen xamasqe berekeci.” “Na putisola”, phendas o manuś, “o cigno ćiriklo si-no-tar m'o prietenos pa me na ka mudaraw leș niekhderji.” Ande ekh zijs, i źuj gejas ćǒral pala p'o rrom, bi te dikhel la o', kana geno and-o veś. Oj śundas o śukar baśalimos o cignorre lole ćiriklesqo. Ljas ekh barr pa mudardas leș. O manuś sjas xojăme khajnes, ama lesqi rromni vakerdas lesqe ke akanirla anglesqe kam avel leș
MICA PANĂ ROȘIE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376830_a_378159]
-
2015 Toate Articolele Autorului On pućena mân șo sjom. Me na źanawa șo te akeraw lenqe. Khere dawa duma po albanezonqi ćhip, Anźak me nana sjom albanezos. Kon isjom, me-da pućawa mân. O prietenoja merre si-ne pwo but andar-o rromă, Ama ame nana sjam rromă. O bava, ame kerasa len sar lenθe, Pa but derjă jin lença, Saci ke ame na źanasa i ćhip lenqi. M'o papus, jin m'e papusqo papus, Jin savre sträphure merre Na źannas artïka
KON ISJOM ME ? de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377853_a_379182]
-
pućena mân șo sjom. Me na źanawa șo te akeraw lenqe. Khere dawa duma po albanezonqi ćhip, Anźak me nana sjom albanezos. Kon isjom, me-da pućawa mân. O prietenoja merre si-ne pwo but andar-o rromă, Ama ame nana sjam rromă. O bava, ame kerasa len sar lenθe, Pa but derjă jin lença, Saci ke ame na źanasa i ćhip lenqi. M'o papus, jin m'e papusqo papus, Jin savre sträphure merre Na źannas artïka ni on. Me nana źanawa
KON ISJOM ME ? de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377853_a_379182]
-
din județul Brăila s-a desfășurat o astfel de activitate , de informare a elevilor și cadrelor didactice cu privire la fenomenul traficului de persoane în scopul obligării la cerșetorie, cu accent pe victimele din rândul copiilor, dar și a persoanelor de etnie rromă, categorii sociale vulnerabile pe care acest tip de infractori le vizează. Despre această campanie și despre rolul său le-a vorbit elevilor Anna Sarău - subcomisar de poliție, de la ... Citește mai mult Campanie de prevenire a traficului de persoane în scopul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
Miresii din județul Brăila s-a desfășurat oastfel de activitate , de informare a elevilor și cadrelor didactice cu privire la fenomenul traficului de persoane în scopul obligării la cerșetorie, cu accent pe victimele din rândul copiilor, dar și a persoanelor de etnie rromă, categorii sociale vulnerabile pe care acest tip de infractori le vizează.Despre această campanie și despre rolul său le-a vorbit elevilor Anna Sarău - subcomisar de poliție, de la ... XIV. CAMPANIA ,,STOP ABUZULUI SEXUAL ASUPRA MINORILOR”, de Cornelia Vîju , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
Români language: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not a Rom (i.e. a Rom who doesn`ț speak Români is not a Rom) The gypsies wich dont speak the Români language are called Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Can be found online în the
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
a Rom (i.e. a Rom who doesn`ț speak Români is not a Rom) The gypsies wich dont speak the Români language are called Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Can be found online în the same book of Mister Ronald Lee.
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
ț speak Români is not a Rom) The gypsies wich dont speak the Români language are called Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Can be found online în the same book of Mister Ronald Lee.
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
a Rom) The gypsies wich dont speak the Români language are called Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Can be found online în the same book of Mister Ronald Lee.
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
wich dont speak the Români language are called Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Can be found online în the same book of Mister Ronald Lee.
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
Acasă > Impact > Analize > MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMANUL MUGUR VĂRZARIU Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu știu cine este Mugur Vărzariu. Pe Mihai Neacșu-l cunosc, este nepotul lui Vasile Ionescu, deci aparține
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
act de incultura". Domnul Vărzariu zice pe site (7): „Deși șocat, i-am răspuns că ar face bine să nu își însușească din comentariile rasiștilor care nu cunosc și deci nu înțeleg nici festivalul nici alte aspecte legate de etnia rromă. ” Domnule Vărzariu, Mihai Neacșu este rrom. Deci știe el mai bine decât tine cum stă treaba cu incultura romilor. Are dreptate în tot ceea ce afirmă, maneaua nu este un act cultural, ci un act ANTISOCIAL. Muzică romilor Romii nu cântau
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]