985 matches
-
-i vorbea el despre lacrimi și riduri. A ridicat mâna liberă și a trecut-o ușor peste față, încercând să șteargă imaginile neplăcute aduse de amintiri. Atunci a înțeles că încă plângea. S-a șters cu batista deja umedă și, rușinată, cu privirea pe lângă ochii lui, l-a întrebat: - Cine ești dumneata? Mă cunoști? - Da, domnișoară. Eu sunt Cristian. Lucrez la o societate de pază. Am fost de serviciu la atelierul de la firma la care lucrați dumneavoastră. De mai multe ori
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
Vă rog să nu vă supărați pe mine, dar nu arătați prea bine. Cred că n-ar trebui să mergeți atât de mult. E cale lungă... Sunteți cam dărâmată, cum se spune! - Chiar se observă? a întrebat Adriana, surprinsă și rușinată, simțind cum i se roșesc obrajii. Așa este, am niște probleme... - Dacă vreți, vă rog mult, le spuneți în mașină, domnișoară. Nu trebuie să vă citească oricine pe față. Unii oameni se bucură de răul altuia... - Da, ai dreptate și
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
câteva pagini și s-a oprit. Chipul lui Cristian a apărut printre rânduri. A remarcat și ea că este "frumușel foc", după expresia mamei sale. Îi făcea plăcere să-și amintească explicația întâlnirilor "întâmplătoare", pe care a încercat-o el, rușinat, privind-o stângaci de la bărbie în jos. În afară de asta, era un băiat galant, educat, cu mult bun simț. „Dar... și Sergiu era așa la început, nu? Oare Cristian ar fi capabil să se poarte la fel de urât? Numai timpul poate răspunde
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
într-un decolteu cuminte. Mânecile scurte lăsau libere brațele fine ca marmură. Îi plăcea mângâierea periei în pletele grele, o relaxau și avea o stare de liniște. Tresări la bătaia timidă în ușa. Aruncă șalul pe umeri. - Intră! Eduard intră rușinat. - Îmi cer scuze domnișoară Alma ,șopti. - Nu e nici un deranj, Eduard! Ai nevoie de ceva? Cu ce te pot ajuta? - Leon... Inima Almei își accentuă bătăile. - S-a întâmplat ceva cu el? - Iar s-a dus acolo ... sus ... la etaj
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
pe care au învățat să o poarte cu demnitate. O durere pe care chipul lor nu lasă să se întrevadă că există. O durere pe care au învățat să și-o acopere cu zâmbete. În sinea mea, m-am simțit rușinat. Noi, cei care ne considerăm oameni normali, ne plângem din orice. Vom învăța oare și noi vreodată să fim ca ei ? Poate numai dacă vom învăța, ceea ce pentru ei e atât de ușor, să ne acoperim durerea cu zâmbete. Referință
ACOPERIŢI-VĂ DUREREA CU ZÂMBETE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341273_a_342602]
-
se petrece cu spaimă mereu o molimă roșie bântuie țara și lanțul apasă pe inimă greu de-atâta obidă ne strângem cu pizmă și râdem sardonic scrâșnind din măsele nici luna nu vrea să ne mângăie noaptea iar soarele stă rușinat printre stele îndură-te Doamne de neamul acesta îndură-te Doamne de semenul meu mi-e palidă fruntea de-atâta durere mi-e tristă privirea și sufletul greu Referință Bibliografică: Rugă pentru mâine, poem de Mihai Ganea / Al Florin Țene
RUGĂ PENTRU MÂINE, POEM DE MIHAI GANEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341338_a_342667]
-
privigherea și trezvia este mișcat pe nesimțite la o autoconvingere egocentrică și spre mândrie, care împreună constituie temeliile solide și nedespărțite ale conștiinței și mentalității fariseice! Însă, experiența harismatică și trăirea sărăciei patristice îl dezamăgește pe diavol și- îndepărtează foarte rușinat și îl face să fie incapabil de-a executa opera lui sinistră: de a distruge un suflet uman, datorită mândriei lui pentru virtuțile, împlinirile lui duhovnicești în lupta vieții evanghelice. Așadar, „fericiți cei săraci cu duhul” sunt acei care nu
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
moment, vocea doamnei Florica m-a readus la realitate: - No, care-i baiul? Ați visat ceva urât, domnule? Sunteți la împachetări cu parafină. Mai aveți de așteptat zece minute... Mi-am dat seama ce s-a întâmplat și am bâiguit rușinat: - Vă rog să mă scuzați, doamnă! Iertați-mă dacă v-am speriat ori v-am jignit! Știți, eu cred că... am adormit și... - Nu face nimic! Stați liniștit... Eu v-am speriat pe dumneavoastră. Fără să vreau, credeți-mă. M-
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
Fără să vreau, credeți-mă. M-am întors și v-am lovit peste mână, domnule.. - Aaaaa! Acum înțeleg. Visam ceva... - Gata, mai puțin la domnul, a intervenit tanti Florica. No, să vă șterg puțin, s-a adresat femeii de la perete... Rușinat, mi-am proptit capul în palme și am clipit cât mai des cu putință ca să nu adorm din nou. Am răspuns la saluturile de rămas bun fără să privesc aceste persoane pe care le bănuiam că râd de mine. Rămăsesem
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
ca el să se nască din nou, cu o inimă nouă, simțitoare.” Așa i-a grăit acel copil, iar tatăl meu își dădu seama atunci cum el îi vorbise din psalmi. Realiză și faptul că îl judecase greșit pe vameș. Rușinat, tatăl meu a mai zăbovit un timp pe acolo și mare i-a fost mirarea când văzu apoi pe acel copil stând între învățații și preoții templului. Apropiindu-se de acel grup el a ascultat cu luare aminte ceea ce spunea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
Știu cine ești, șopti conspirativ. Am planuri mari cu tine. Ești frumoasă foc și am auzit că ai și un caracter pe măsură, clipi conspirativ. Alma se abținea să nu izbucnească în râs. Coborâ ochii în podea și se prefăcu rușinată. Lady Annie era vioaie, simpatică ... puțin beată. Știa de la Marge că bătrâna doamnă le cam trăgea la măsea. Dar avea un suflet mare. Cel mai important lucru, rangul îi permitea să dea cu tifla cui dorea. - Camera ta e pregătită
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
ca și prima oară. - Nu v-am scris nici un proces verbal. Să știți că nu vă căutăm noi, pare că dumneavostră ne căutați pe noi. Mergeți. Pentru a doua oară în nici jumătate de zi mă văd nevoit să plec rușinat, ca un elev abia scăpat de corigență, cu demnitatea pusă pe masă pentru dezbatere și cu câteva întrebări (nu mă refer la cele din chestionarele auto) la care trebuie să-mi răspund cât de curând. Cu toate că nu ne așteptam la
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche () [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
Este vina sistemului de învățământ pentru că nu există educație sexuală în școli. Da, știu, există internetul și oricine poate afla tot ce dorește cu un simplu search pe Google. Dar nu e același lucru. Acea căutare pe Google produce indivizi rușinați care, poate, vor ști, teoretic, ce înseamnă măsurile contraceptive și de protecție, dar nu le vor aplica. O educație sexuală în școli face mai mult decât să ofere informații. Ea legitimează măsurile contraceptive, scoate din conul de rușine sexul și
Avortul şi vina colectivă de care fugim () [Corola-blog/BlogPost/338180_a_339509]
-
protecție, dar nu le vor aplica. O educație sexuală în școli face mai mult decât să ofere informații. Ea legitimează măsurile contraceptive, scoate din conul de rușine sexul și îl aduce în zona în care individul nu se mai simte rușinat să se ducă să își cumpere prezervative sau să poarte o discuție cu profesorul de educație sexuală referitoare la pilulele contraceptive și cum trebuie administrate acestea. O educație sexuală în școli știrbește atracția „interzisului”, lăsând locul liber pentru responsabilitate și
Avortul şi vina colectivă de care fugim () [Corola-blog/BlogPost/338180_a_339509]
-
geacă, în al doilea rând de grabă, fetița morgana. Abia acum încep să plâng, iar sentimentul propriei mele mizerii mă cuprinde rapid și îmi îneacă gândurile. Ce Dumnezeu aș fi putut să fac? Îmi adun mâinile în poală și spun, rușinat, o rugăciune, Privește la fetiță și rânduiește ce e aici, pe Pământ. Mă ridic în capul oaselor, un leu, asta e tot ce-mi doresc acum, un leu. Hai că ești dezgustător, vai, cum ai ajuns! Mă târăsc încet, ca
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” () [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 1269 din 22 iunie 2014 Toate Articolele Autorului port în mine atâtea dureri că nu mi-ar ajunge pietrele mării să pot să le număr și atâtea lacrimi, încât stelele cerului ar cădea rușinate sunt toate înscrise în sângele meu - ecoul umbrelor străbune ucigașii uciși, avarii flămânzi intelectualii munciți cu sapa la câmp singuraticii de oameni, din mijlocul lor luptători pentru pace, adevăr și lumină și-a celor luptând doar pentru sine... iubesc viața
SUB STEAUA DRAGOSTEI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343011_a_344340]
-
nu, să nu mai vii la mine!” Când iepurele-a auzit / Zgomot în jur, a și țâșnit Așa cum zboară o săgeată / Din coarda arcului plecată. Dracul fugi și el, întins, / Însă din urmă nu l-a prins. ‘Napoi se-ntoarse rușinat / Și zise: „Da’ iute băiat Ai omule! Nu am putut / Nicicum să îl fi întrecut.” „Păi de, așa e el - știu bine - / Pentru că seamănă cu mine, Cu aripi pe la subsiori! / Spune-mi, mai vrei să te măsori?” - Mai întrebă Dănilă-apoi
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
neuitat pentru Idris. Privirile lor se amestecau în aburul pădurii, iar liniștea îi înconjura din fiecare unghi. Toată natura parcă rămase neclintită, parcă înghețată. Iohana, nu dorea ca privirea să îi fie îmbrățișată complet de cea a bărbatului, asa că rușinată-și întoarce chipul și începe a roșii. Idris: Te cheamă Iohana, așa-i?...(pauză) Cu ochii sclipind iți mărturisesc că pe mine mă cheamă Idris. Sunt uimit de apariția ta...De ce ești așa de tacută?... Mi-ar plăcea să vorbești
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
stabilindu-se că nu el a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată. Nemaiavând cătușe și considerându-se eliberat, Gabriel își făcea loc spre ușă, urmat de cei doi polițiști ce-l aduseseră de la arest, încercând să scape, rușinat, de îmbrățișările gălăgioase ale Amaliei și ale celor trei colegi de serviciu veniți la proces împreună cu șeful de schimb. A întors capul s-o vadă, curios, pe Iuliana. Privirile li s-au încrucișat și, deși amândoi lăcrimau și erau covârșiți
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
el, să nu te mai părăsească! - Și au plecat? - Ei, dumnealui s-a sculat furios și a luat-o la bătaie. Am intervenit și din nou am țipat: afarăă! Afară amândoi! Au fost uluiți de atitudinea mea și au ieșit rușinați. Și eu am fost uimită de atitudinea lor, dar am fost bucuroasă că m-am eliberat de coșmarul bărbatului care mi-a distrus viața. Speram să mă scutur de această iubire nefastă. - Atunci? - N-a existat nici un „atunci”, că în
CAP. 7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344181_a_345510]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CONFESIUNI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 138 din 18 mai 2011 Toate Articolele Autorului CONFESIUNI (din volumul recent apărut „ÎN VESTIARUL INIMII) Semănai cu parfumul unei flori, dansând pe obrajii rușinați ai nopții îndrăgostite. * Aș fi vrut să fiu nisipul din trupul tău clepsidră. * În fiecare vineri gustam anafura trupului tău cu clinchet de post. * Inima ierbii murise pe buzele ciutei. Pădurea sta ascunsă după draperia lunii. * Dimineața părea o femeie
CONFESIUNI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343184_a_344513]
-
lumii. De mii de ani Stă acolo și-așteaptă S-o lovească Un fulger Nemuritor. DIALOG NAIV Câți ani ai porumbițo? Un stol, un stol, un stol! Mi-e frică să-ți spun! De când gângurești porumbițo? De când îngerul a țipat rușinat! ATÂT DE DULCE Atât de dulce Încât Buzele tale Pun două amprente Cu zmeuri de miere Pe buzele mele. MURMUR Cu sufletul pe buze Trebuie să fie ființa Sau buzele să caute Sufletu-acela Care fuge de ele Ori sufletul să
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
dezbrăcat pantalonii de pijama era convins că are slipul pe el. Spiritul meu de cârcotaș m-a derteminat să-l întreb:- Nea Petrică, dar nu ai simțit cum le flutură briză marină ... Nea Petrică nu a gustat glumă mea și rușinat s-a îndreptat spre locul unde își lașase prosopul și pantalonii de pajama.. Între timp soarele a început să se arate în toată splendoare ieșind precum Venus din spumă mării în locul unde marea se unea cu cerul.M-am așezat
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
-ți spun un secret, Cristinel, dar să nu râzi de mine... Mă bate gândul să urc în Turnul Eiffel, dar există o problemă... - Tocurile de la pantofi? Cumpărăm alții! - Sunt femeie curajoasă, dar îmi e frică, e prea înalt !- zise ea rușinată. - N-ai unde să cazi! Sunt doar lângă tine, ca un înger păzitor! Nu privești în jos pământul, ci în sus, admiri infinitul cerului! Eu așa mă autosugestionez! Îmi zic, dacă nu amețesc când privesc bolta cerului care-i atât
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
la culcare... Cum te cheamă pe tine, flăcăule? l-a întrebat când a ajuns la un pas de el și l-a privit zâmbindu-i provocator. Pe mine..., pe mine mă cheamă Gavrilă. Gavrilă a lu’ Breazu, a răspuns el rușinat, cu voce sugrumată de emoție și cu ochii pironiți pe sânii ce-și arătau pe jumătate farmecul și prospețimea prin decolteul bluzei largi. Atunci și-a adus aminte cine este femeia. O văzuse de câteva ori pe la câmp și știa
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]