472 matches
-
Cornelia, inginer la Rulmentul Brașov. Tarcea Ilie, n. 1930, fiul lui Romulus și Paraschiva, absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, stomatolog, căsătorit cu Eugenia din Grid, colegă de specialitate, au fost și sunt foarte apropiați consătenilor lor din Cârțișoara.Ruja Mariana, n. 1936, fiica lui Gheorghe și Laurenția, absolventă a Institutului Medico-Farmaceutic, facultatea de Stomatologie, din București, căsătorită cu inginerul chimist Ruja Dumitru, originar din Sâmbăta de Sus, șef de secție la Combinatul Chimic Victoria. Folea Virgil, n. 1928, fiul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
căsătorit cu Eugenia din Grid, colegă de specialitate, au fost și sunt foarte apropiați consătenilor lor din Cârțișoara.Ruja Mariana, n. 1936, fiica lui Gheorghe și Laurenția, absolventă a Institutului Medico-Farmaceutic, facultatea de Stomatologie, din București, căsătorită cu inginerul chimist Ruja Dumitru, originar din Sâmbăta de Sus, șef de secție la Combinatul Chimic Victoria. Folea Virgil, n. 1928, fiul lui Gheorghe și Emilia, inginer, absolvent al Institutului Politehnic, facultatea de Mecanică, Cluj, director la Combinatul Chimic Victoria pînă la pensionare. Scorobeț
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vinovat de moartea mea). După ce s-a făcut lumină, a venit la grajd socrul meu și a închis ușa. Atunci m-am trezit. Am așteptat până a intrat în casă, m- am sculat și m-am dus la părintele Alexandru Ruja la mănăstire. Luni 28 august 1950. Mi-am luat fratele și unele lucruri pe care le mai aveam „acasă”și-am plecat. După amiază am dat „soției mele”mult râvnitul consimțământ pentru divorț. ÎNMORMÂNTAT DE VIU” Un om a fost
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
iar Darcey, care nu fusese niciodată o băutoare împătimită, își dădu seama că trei pahare de Chablis îi învinseseră timiditatea firească; se simțea mai relaxată decât fusese de foarte multă vreme. Tocmai de aceea, întorcându-se de la toaletă unde își rujase buzele și zărindu-l pe Neil Lomond, se așeză lângă el. —Cum îți mai merge? îl întrebă. —Sfinte Sisoe, exclamă înmărmurit. Darcey? —Cine altcineva să fiu? —Arăți complet schimbată. —E o petrecere de Crăciun, i-o tăie Darcey. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Teritoriul unui surâs”, LCF, 1976, 15; Marian Odangiu, Nostalgia spațiului originar, O, 1978, 47; Mircea Mihăieș, „Apropierea planurilor”, O, 1982, 15; Virgil Mazilescu, „Contaminarea de ireal”, RL, 1983, 22; Petre Gheorghe Bârlea, „Târlici și trandafirii îndrăgostiți”, RL, 1983, 47; Alexandru Ruja, „Instanța retinei”, O, 1985, 6; Marian Popa, Lirism ilustrativ, LCF, 1987, 42; Cândroveanu, Lit. rom., 286-288; Nicolae Bârna, Sufletul de schimb, RL, 1989, 35; Ileana Comănescu, Mima lui Solomon, CC, 1996, 6-7; Popa, Ist.lit., II, 468; Dicț. scriit. rom., IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
de la românii uitați, „Timocul”, 1943, 4; Perpessicius, Opere, X, 242-247; I. Oprișan, „Cântece bătrânești și doine”, RITL, 1967, 2; Bârlea, Ist. folc., 550; Ion Arieșanu, Prezente literare: Cristea Sandu-Timoc, O, 1979, 39; Eugen Todoran, „Pasărea sufletului”, O, 1981, 26; Alexandru Ruja, „Tăcerea de piatră”, O, 1983, 9; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 197-198. D.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
Gheorghe Schwartz și calitatea de martor, TR, 1974, 30; Marcel Pop-Corniș, Gheorghe Schwartz, O, 1975, 28; Ardeleanu, Opinii, 108-112; Cristea, Domeniul, 287-290; Mircea Popa, „Ucenicul vrăjitor” ST, 1976,5; Lucian Alexiu, „Ucenicul vrăjitor” O, 1976, 27; Tudor-Anton, Ipostaze, 233-236; Alexandru Ruja, Gheorghe Schwartz, O, 1978, 19; Valeriu Cristea, Mijloace și scop, RL, 1978, 33; Vasile Andru, Viața și rolurile, VR, 1978, 7-8; Mircea Popa, Literatura provinciei, ST, 1978, 9; Iorgulescu, Scriitori, 242-243; Mircea Popa, Critică și roman, ST, 1980, 9; Marcel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
avertisment, ST, 1981, 10; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 126-129; Tudor Dumitru Savu, „Efectul P.”, TR, 1983, 32; Mircea Vasilescu, Invenția bine temperată, RL, 1984, 31; Cornel Ungureanu, „Maximele, minimele”, O, 1984, 49; Moraru, Textul, 214-216; Alexandru Ruja, Parabola detaliilor, LCF, 1986, 31; Alexandru Ruja, Exerciții de stil, LCF, 1987, 29; Val Condurache, Mănușa întoarsă pe dos, CL, 1987, 9; Eugen Simion, Bravul soldat Svejk la Lugoj, RL, 1987, 44; Holban, Profiluri, 330-336; Ioan Holban, Arta cronicarului, CRC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
da și nu, București, 1982, 126-129; Tudor Dumitru Savu, „Efectul P.”, TR, 1983, 32; Mircea Vasilescu, Invenția bine temperată, RL, 1984, 31; Cornel Ungureanu, „Maximele, minimele”, O, 1984, 49; Moraru, Textul, 214-216; Alexandru Ruja, Parabola detaliilor, LCF, 1986, 31; Alexandru Ruja, Exerciții de stil, LCF, 1987, 29; Val Condurache, Mănușa întoarsă pe dos, CL, 1987, 9; Eugen Simion, Bravul soldat Svejk la Lugoj, RL, 1987, 44; Holban, Profiluri, 330-336; Ioan Holban, Arta cronicarului, CRC, 1989, 19, 2003, 2, 3; Valeriu Cristea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
Vasile Popovici, Reverii despre cuvinte, O, 1986, 30; Eugen Todoran, Dincolo de sensuri, O, 1986, 30; Daniel Vighi, Lumea prin cuvânt, O, 1986, 30; Mircea Mihăieș, Arghezi reflexivul, O, 1987, 29; Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi „Arte poetice”, RL, 1987, 30; Alexandru Ruja, „Cuvinte românești”, F, 1987, 8; Mircea Mihăieș, G. I. Tohăneanu - cuvântul irepetabil, O, 1989, 13; Cornel Ungureanu, Un eminescolog: G. I. Tohăneanu, O, 1989, 40; Gabriela Creția, „Eneida” - o nouă traducere, RL, 1994, 24; G. I. Tohăneanu ’70, coordonatori Fr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
11; Eugen Dorcescu, În căutarea sensului pierdut, O, 1996, 6; Petru M. Ardelean, Strângeți piatra lucitoare. Pagini de(spre) limbă și literatură, Arad, 1997, 179-184; Stelian Dumistrăcel, Înțelepciunea cuvântului, O, 2000, 1; Constantin Cubleșan, Stilul artist, APF, 2001, 1; Alexandru Ruja, Ipostaze critice, Timișoara, 2001, 241-248; Dicț. scriit. rom., IV, 571-572; Olimpia Berca, Despre maeștri, Timișoara, 2003, 172-174; Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, 2003, 12-16. D. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
2); roșie (2); senzual (2); stomatolog (2); strîmbă (2); șoarece (2); tata (2); vorbă multă (2); -; abis; ac; adînc; adîncă; amar; anatomie; animal; de apă; arde; atașament; auzită; bacterii; bani; băutură; bere; bine; bomboane; bortă; bou; bucată; buze mari; buze rujate; cafea; de cafea; caiet; călătorie; cale de acces; cărnoasă; căscată; cavitate; cavitate orală; cer; ciocolată; ciupercă; cîntă; clanț; cod; control; conversație; copil; curbă; dantură; deal; deschidere; deschisă; dinții; discurs; esențial; exprimare; ființă; film; fruct; frumos; frumusețe; gingășie; gînditor; gît; greșeală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-mă pe-o parte, / mă duc domol pe Dunăre în jos.” E, de asemenea, o poezie a elogiului țării și a invocării unor momente istorice, conturată uneori prin evocarea lucrurilor „simple, aparent banale, ce-și pot dezvălui [...] valoarea simbolică” (Al. Ruja). Există și o aplecare spre invocarea peisajului preferat, simțit ca teritoriu existențial. Lirica de acest tip, configurată în notația discretă, se înscrie în descendența tradiționalismului transilvănean, îndeosebi a lui Lucian Blaga, prin predilecția pentru satul arhaic, arhetipal, prin frecventarea simbolurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
Traiectorii, 119-126; Ciobanu, Critica, 46-52; Crohmălniceanu, Literatura, II, 433-440; Barbu, O ist., 45-49; Piru, Poezia, I, 171-175; Cristea, Domeniul, 85-87; Raicu, Critica, 177-184; Caraion, Pălărierul, 115-120; Streinu, Pagini, V, 83-84; Raicu, Practica scrisului, 277-280; Regman, Explorări, 40-50; Grigurcu, Poeți, 418-422; Ruja, Valori, 37-40; Ștefănescu, Jurnal, 188-190; Cristea, Faptul, 53-60; Bucur, Poezie, 237-253; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 160-165; Scarlat, Ist. poeziei, II, 185; Cubleșan, Civic-etic, 130-134; Diaconescu, Dramaturgi, 268-270; Marian Papagahi, „Zenobia”, TR, 1985, 25, 26; Simion, Scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
1847; ed. I-III, București, 1852-1853; ed. (Povestea vorbii), introd. M. Gaster, Craiova, 1936; ed. I-II, îngr. I. Fischer, pref. Șerban Foarță, București, 1967; ed. îngr. I. Fischer, București, 1975; ed. postfață Al. Săndulescu, București, 1982; ed. îngr. Alexandru Ruja, Timișoara, 1991; ed. postfață Antoaneta Macovei, Iași, 1997; Memoria focului mare în București din ziua de Paști anul 1847, martie 23, București, 1847; Pocăința omului dezmerdat sau Vorbire între suflet și trup, București, 1849; Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
Figura, 93-105; Dicț. lit. 1900, 127-131; Ion Budai-Deleanu interpretat de..., îngr. și introd. Rodica Chiriacescu, București, 1980; Petrescu, Configurații, 101-111; Scarlat, Ist. poeziei, I, 192-197, 216-223; Elvira Sorohan, Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu, București, 1984; Indrieș, Polifonia, 108-124; Alexandru Ruja, „Țiganiada” și literatura Transilvaniei, O, 1999, 5; Cărtărescu, Postmodernismul, 238-239; Mihai Mitu, Oameni și fapte din secolul al XVIII-lea românesc, București, 1999, 5-81; Dicț. esențial, 118-121; G. I. Tohăneanu, Neajungerea limbii. Comentarii la „Țiganiada” de I. Budai-Deleanu, Timișoara, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
Silvia, 60 ani l Leț Crăciun, 74 ani l Ștoi Elisaveta, 77 ani l Carniceanu Maria, 79 ani l Sandor Maria, 89 ani l Ursu Mihai, 72 ani l Bălu Valeriu, 73 ani l Damian Anica, 64 ani l Gârleanu Ruja, 76 ani l Șușca Ion, 51 ani l Ponoran Traian, 73 ani l Dobrici Francisc, 76 ani l Markovici Constantin, 90 ani l Fülöp Ioan, 75 ani l Sănătescu Petre, 52 ani l Mîneran Sabin, 55 ani l Găină Vivică
Agenda2005-01-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283236_a_284565]
-
Moruț Ilie, 78 ani l Iosif Vasile, 49 ani l Matei Cristina, o zi l Băscărău Bănuț, 52 ani l Muntean Petru-Ioan, 3 luni l Prihoiu Iuliana, 85 ani l Lene Salvarina, 66 ani l Pocola Gavril, 72 ani l Ruja Lenuța, 53 ani l Acatrinei Ion, 60 ani l Martinas Axentie, 71 ani l Schuller Elisabeta, 81 ani l Muntean Alexandru, 76 ani l Andraș Marioara, 70 ani l Sere Anghelina, 49 ani l Sicota Elisabeta, 78 ani l Leu
Agenda2004-28-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282634_a_283963]
-
Alexandru Ruja O nouă poetică. Volumul Priveliști (Poeme, 1917 - 1923) a apărut în 1930 la Cultura Națională (cu un portret inedit de C. Brâncuși), cu texte selectate de Ion Minulescu (poetul plecase în 1923 în Franța). Din Franța, poetul trimite cele două
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
Hotăran Gheorghe, 60 ani l Butnaru Elena, 76 ani l Sava Constantin, 77 ani l Mihăilescu Ana, 80 ani l Scurtu Constantin, 63 ani l Antal Margareta, 66 ani l Burdan Ioan, 65 ani l Eichler Albertina, 81 ani l Ruja Draghina, 90 ani l Jurj Ion, 87 ani l Brîndan Persida, 66 ani l Achim Rozalia, 71 ani l Perneș Elisabeta, 63 ani l Salomon Monika-Cristina, 18 ani l Pinter Gertruda-Serena, 83 ani l Cotrău Florian, 79 ani l Knevel
Agenda2003-8-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280733_a_282062]
-
Ion, 87 ani l Brîndan Persida, 66 ani l Achim Rozalia, 71 ani l Perneș Elisabeta, 63 ani l Salomon Monika-Cristina, 18 ani l Pinter Gertruda-Serena, 83 ani l Cotrău Florian, 79 ani l Knevel Alexandru, 55 ani l Crâsteț Ruja, 87 ani l Iarosevics Aranka-Gizella, 87 ani l Coandă Gheorghe, 71 ani l Spoială Roxana-Iasmina, 17 ani l Jurescu Cornel, 72 ani l Iancu Francisca-Maria, 80 ani l Boldureanu Doris-Gruia, 62 ani l Abrudan Silvia, 81 ani l Paiu Maria
Agenda2003-8-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280733_a_282062]
-
Elisabeta, 73 ani l Javla Irina, 67 ani l Todoruț Ioan, 51 ani l Suvaciar Lidia, 58 ani l Măcean Ioan, 58 ani l Botgros Maria, 91 ani l Iancu-Lupsor Lucian-Liță, 61 ani l Țarina Ioan, 78 ani l Ursulescu Ruja, 72 ani l Făsie Moise, 61 ani l Pătruț-Popa Elena, 79 ani.
Agenda2005-50-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284490_a_285819]
-
Vasile, 72 ani l Mercea George, 83 ani l Zbegan Gheorghe, 82 ani l Tută Maria, 48 ani l Borsos-Szabo Iosif, 77 ani l Petcu Aurelia, 69 ani l Martini Maria-Elena, 69 ani l Fancea Denis, 9 luni l Șulea Ruja, 76 ani l Magdin Persida, 81 ani l Turc Livia, 71 ani l Tâlvan Elena, 67 ani l Ancusa Constanța, 93 ani l Alerguș Rozalia, 66 ani l Neguleiu Ilie, 64 ani l Bălășoiu Dumitru, 74 ani l Palkovaci Maria
Agenda2003-12-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280834_a_282163]
-
Opere. Oratorie, 1886-1889 (ediție de Georgeta Penelea-Filitti, preluată de la Editura Academiei), Liviu Rebreanu, Opere, vol. 21 și 22, Corespondență (ediție de Niculae Gheran, realizată în colaborare cu Muzeul Județean Bistrița-Năsăud), Aron Cotruș, Opere, vol. II. Poezii, 1920-1928, (ediție de Alexandru Ruja); Gala Galaction, Opere, vol. VII. Publicistică, 1896-1918 și VIII, Ziua Domnului. Pagini creștine (ediție de Teodor Vârgolici), B.P. Hasdeu, Opere, vol. IV. Teatru (ediție Stancu Ilin și I. Oprișan), Ion Vinea, Opere, vol. IV, Publicistică, 1913-1919 și V, Publicistică, 1920-1924
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
de scriitori apărute în țara noastră în ultimii ani. Spre deosebire de Dicționarul Scriitorilor Români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, sau de Dicționarul General al Literaturii Române, publicat sub egida Academiei Române, lucrarea coordonată de prof. univ. dr. Alexandru Ruja, de la Universitatea de Vest din Timișoara are ambiția să grupeze toți scriitorii reprezentativi ai Banatului, indiferent de limba în care ei și-au scris opera. Așa se face că, pe lîngă scriitorii de limbă română mai mult sau mai puțin
De la Osman Pașa la Robert Șerban by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11178_a_12503]