812 matches
-
petele lenticulare din febra tifoidă) sau sanguină (embolii pustulo necrotici din septicemii) Congestia produsă de toxina agentului patogen care rămâne la poarta de intrare (scarlatină) Depunerea complexelor imune care conțin și agentul patogen la nivelul vaselor mici (vasculită infecțioasă din rujeolă, endocardită) Purpura trombocitopenică (hipersplenism, coagulare intravasculară, scăderea sintezei sau destrucția trombocitelor de către agentul patogen). Elementele descriptive ale unei erupții infecțioase se referă la: tipul leziunilor elementare predominante (macula, papula, vezicula, pustula, bula), extinderea erupției, confluența, topografia, caracteristicile evolutive (mod de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau localizate. După aspectul leziunilor predominante, erupțiile sunt de tip maculocongestive, veziculo-pustuloase sau hemoragic. Deși numărul “bolilor eruptive clasice ale copilăriei” este în scădere, interesul epidemiologic și didactic pentru studiul acestor boli se menține actual. Bolile eruptive clasice sunt: scarlatina, rujeola, rubeola, boala FilatovDukes, megaeritemul epidemic, exantemul subit. În acest capitol, în afara bolilor eruptive clasice sunt prezentate și infecția cu virusul varicelo-zosterian , precum și erizipelul, reprezentativ pentru erupțiile localizate bacteriene. 4.2 Scarlatina Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru diagnostic. Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
3040mg/kg/zi) sau Claritromicina (500mg/zi), timp de 10 zile. b. Tratamentul patogenic în formele hipertoxice: corticoterapie c. Tratamentul simptomatic: antitermice, antialgice, antihistaminice d.Tratamentul igieno-dietetic: repaus, regim hidro-lacto-zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. 4.3 Rujeola Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
zi) sau Claritromicina (500mg/zi), timp de 10 zile. b. Tratamentul patogenic în formele hipertoxice: corticoterapie c. Tratamentul simptomatic: antitermice, antialgice, antihistaminice d.Tratamentul igieno-dietetic: repaus, regim hidro-lacto-zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. 4.3 Rujeola Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
igieno-dietetic: repaus, regim hidro-lacto-zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. 4.3 Rujeola Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul eradicării rujeolei din teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul eradicării rujeolei din teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). Epidemiologie Rujeola este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul eradicării rujeolei din teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este o boală raportabilă la UE, metodologia de supraveghere fiind adaptată fiecărei țări membre, cu obiectivul eradicării rujeolei din teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa infecției o reprezintă persoanele infectate, cu 1-2 zile înaintea debutului primelor simptome și până în ziua a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
teritoriul european. Incidența rujeolei a scăzut semnificativ în țările în care vaccinarea antirujeolică este generalizată, inclusiv în România. Îmbolnăvirile actuale de rujeolă sunt explicate de acoperirea vaccinală < 95%, de eșecurile vaccinării (5% după prima doză) și de cazurile de import. Rujeola are incidență crescută iarna. Sursa infecției o reprezintă persoanele infectate, cu 1-2 zile înaintea debutului primelor simptome și până în ziua a 5a după debut. Persoanele neimunizate natural sau vaccinal sunt receptive la boală. Calea de transmitere este directă, aerogenă, prin intermediul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge (viremia primară) la nivelul sistemului reticulo-endotelial. Multiplicarea virală continuă la acest nivel, fiind urmată de viremia majoră secundară, după 5-7 zile de la expunere. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este de tip maculo congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
similitudini structurale între componentele virusul rujeolic si mielină o Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) este o complicație tardivă, cu prognostic fatal, care apare după 5-10 ani de la erupție, cauzată de forme defective de virus, mai ale la copii care au avut rujeolă înaintea vârstei de 2 ani. Alte complicații rare sunt: miocardita, glomerulonefrita, purpura trombocitopenică postinfecțioasă, exacerbarea tuberculozei preexistente. Tratament Spitalizarea este necesară în formele severe și complicate. Tratamentul se bazează în mare parte pe măsuri suportive și simptomatice pentru febră, tuse
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
severe, la copii sub 2 ani, au fost dovedite beneficii ale administrării vitaminei A, timp de două zile consecutiv, câte 50000UI la copii intre 1 și 6 luni, 100000UI între 7 și 12 luni și 200000UI peste 1 an. Profilaxie Rujeola beneficiază de profilaxie activă cu vaccin cu virus viu atenuat, monovalent sau polivalent (RRO). Vaccinul este contraindicat la gravide, sugari mici, imunodepresii și persoane alergice la proteinele de ou și neomicină. Reacțiile postvaccinale apar după 5-7 zile la 10% dintre
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
domiciliu sau în spital și supravegherea contacților timp de 21 zile de la izolarea ultimului caz din colectivitate. Administrarea imunoglobulinelor specifice la contacți are valoare controversată. Vaccinul antiurlian este de tip viu atenuat, fiind disponibil ca o componentă a trivaccinului pentru rujeola - rubeolă oreion (RORVax, Priorix), administrat în două doze, recomandate la vârsta de 12-13 luni și 2 ani. Vaccinul este contraindicat în boli febrile, la gravide, și la imunodeprimați. 7 PNEUMONIILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să înțeleagă diferențele epidemiologice, etiologice și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și patologică în afecțiuni virale acute, mononucleoza infecțioasă, TBC, leucemia limfatică cronică. Limfopenia (scăderea numărului de limfocite) apare în infecții virale, limfoame, SIDA etc. Monocitoza reprezintă creșterea numărului de monocite și apare în mononucleoza infecțioasă, TBC, afecțiuni virale (hepatită, gripă, rujeolă), convalescența bolilor infecțioase. Numărătoarea trombocitelor Trombocitele (plachetele) sunt elemental final de maturație al celulei cap de serie din măduva osoasă numită megakarioblast care evoluează către megakariocit și dă naștere la aproximativ 6.000 de trombocite. Plachetele au o durată de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
susțin vaccinarea în România subliniem: - prevalența ridicată a cancerului de col; - tendința crescătoare a incidenței și a mortalității specifice; - ineficiența programului de prevenție secundară (screening citologic); - existența unei infrastructuri de medicină școlară familiarizată cu administrarea unor vaccinuri la adolescenți (tetanos, rujeolă, rubeolă etc.); - voința politică și capacitatea de a susține un program de vaccinare cu cost ridicat. - oferta de vaccin și campaniile susținute de marketing etc. Limitele sau obstacolele implementării noului vaccin au fost evidențiate de lipsa campaniei educativ promoționale adresată
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
susțin vaccinarea în România subliniem: - prevalența ridicată a cancerului de col; - tendința crescătoare a incidenței și a mortalității specifice; - ineficiența programului de prevenție secundară (screening citologic); - existența unei infrastructuri de medicină școlară familiarizată cu administrarea unor vaccinuri la adolescenți (tetanos, rujeolă, rubeolă etc.); - voința politică și capacitatea de a susține un program de vaccinare cu cost ridicat. - oferta de vaccin și campaniile susținute de marketing etc. Limitele sau obstacolele implementării noului vaccin au fost evidențiate de lipsa campaniei educativ promoționale adresată
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
fi imuni, sau măcar să facem o formă mai ușoară. În definitiv, dincolo de pojarul care ține prima pagină, vorbim de o boală a copilăriei democrației. Din păcate, o să ne rămână niște urme pe obraz. Dar să începem cu faptele. Epidemia de rujeolă din acest an era previzibilă din 2001, când un studiu european a arătat că în România se raportează ca pe timpul lui Ceaușescu. În scripte fuseseră vaccinați mai toți copiii expuși, dar în realitate erau imunizați vreo 60%. Greutățile întâmpinate în
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
a mers în fața CSAT și a Parlamentului, cu măsurile de remediere a situației. Mai departe lucrurile au degenerat, așa cum era de așteptat. Fostul ministru PSD al sănătății, Ovidiu Brânzan, l-a acuzat că ar fi dezinformat CSAT-ul, iar moțiunea „Rujeola“ s-a transformat în circ. Un deputat PSD a legat ciclul epidemiei, o dată la opt ani, de intervalele în care PNL și PD s-au aflat la putere. De partea cealaltă, s-a afișat un poster cu fosta soție a
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
putut-o închipui, nici dori mai frumoasă. De aceea trebuie s-o plătesc cu un sacrificiu" (19 decembrie 1873). Această frică era ca un presentiment. În februarie (1874), ea încredințează jurnalului aceste reflecții anxioase: "Mor mulți copii de difterie și rujeolă. Noi, mamele, când ne întâlnim, ne întrebăm imediat: "Copiii dumneavoastră sunt sănătoși?"". A trebuit să se întoarcă în oraș. Venea primăvara. Teama scădea o dată cu epidemia. Pe 5 aprilie, în duminica Floriilor, mica prințesă a fost lovită de scarlatină. Patru zile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
acești bolnavi, pînă la vindecarea tuberculozei, se va administra tratament cu insulină, chiar dacă inițial pacientul prezenta o formă de diabet nonnecesitant de insulină. ulcerul gastro-duodenal pacienții cu gastrectomie ciroza hepatică pacienți care sînt supuși dializei insuficiența renală cronică unele infecții: rujeola, infecția HIV silicoza dar și alte "pneumoconioze" (denumire dată tuturor bolilor profesionale determinate de inhalarea de praf și pulberi nocive mai ales la mineri) predispun la tuberculoză. unele boli maligne: cancer, limfoame, leucemii. unele condiții patologice care necesită administrarea prelungită
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Alteori, la subiecții în vîrstă, reacția este negativă (v. efectul boosting). * în unele cazuri, reacția este atenuată date fiind bolile asociate, care deprimă imunitatea: leucemiile, limfoamele etc. Același lucru se poate întîmpla și după o afecțiune virală, precum gripa, rubeola, rujeola, cînd răspunsul la tuberculină poate fi absent, pe parcursul a 3 luni după boală. De asemenea, vaccinarea pentru una din aceste boli, ca și administrarea prelungită de preparate cortizonice sau imunosupresoare poate creea aceeași situație. * reacția la tuberculină poate fi negativă
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
și insuficiență respiratorie cronică. Dat fiind caracterul difuz al leziunilor, nu se poate vorbi despre tratament chirurgical, în formele primare de bronșiectazii. Cele mai cunoscute cauze de bronșiectazii primare sînt infecțiile virale sau bacteriene din mica copilărie, tusea convulsivă sau rujeola, hipo sau agamaglobulinemia ereditară, mucoviscidoza, sindromul dischinetic ciliar. Apariția dilatațiilor secundare are loc în cadrul unor afecțiuni bronșice localizate preexistente, de unde și posibilitatea tratamentului chirurgical în aceste situații. Modificările radiologice sînt limitate la teritoriul interesat, iar consecințele asupra funcției pulmonare sînt
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
La femei se va nota menarha, ciclul menstrual, sarcini duse la termen, avorturi provocate sau spontane, ultimul ciclu menstrual etc., unele condiții fiziologice care pot duce la modificări ale funcționalității sistemului nervos central și endocrin. ANTECEDENTELE PATOLOGICE Bolile infecțioase acute: rujeola, difteria, scarlatina, tifosul, varicela, pot da complicații ale sistemului nervos central: meningite, encefalite, encefalomielite, nevrite etc. Dintre infecțiile cronice, tuberculoza poate produce meningita T.B.C., tuberculomul cerebral, osteomielita T.B.C. (morbul Pott). Sifilisul afectează sistemul nervos central producând meningite luetice, luesul meningo-vascular
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]