587 matches
-
arabescuri din ce În ce mai complicate, pe care Noimann, În mahmureala sa, le asemăna cu niște versuri de Omar Khayam. Versurile Îi sunau straniu În urechi, Îndemnându-l să mediteze la propria sa viață: „Faclă, vin și lună plină, o, paharnice, scrutează vinul rumen ca rubinul și strălimpedea lui rază! De pământ n-aduce vorba! Zvârle-n vânt această-arsură-a focului din piept și adu-mi, adu-mi numai udătură!” În timp ce cu ochii trecea În revistă fețele călătorilor, inima lui Noimann savura fiecare vers, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Deasupra se Întindea un cer spuzit de stele, dedesubtul său un câmp plin de lumini. Aruncând o privire spre orașul ce creștea În zare, Noimann murmură În gând versurile lui Khayam: „Faclă, vin și lună plină, o, paharnice, scrutează vinul rumen ca rubinul și strălimpedea lui rază! De pământ n-aduce vorba! Zvârle-n vânt această-arsură-a focului din piept și adu-mi, adu-mi numai udătură!” După care, scoțând din buzunar sticulața plată de Alexandrion, trase câteva gâturi zdravene și, sărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
încălzească și să se înmoaie, că erau înghețați de ger. Mama prepară repede câte un ceai fierbinte, iar fetele, îmbujorate și vesele, urcară pe cuptor, unde era cald. Cu o cană de ceai fierbinte într-o mână și un colac rumen și cald în cealaltă, se ospătară cu poftă. Mezinul, simțind parcă atmosfera de veselie din sânul familiei, începu să gângurească pe limba lui, parcă certându-i că pe el nu îl băga nimeni în seamă. Ce faci, bulgăraș de aur
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
acuma! zise brutarul. Ține colea jimblele, neiculiță, și du-te sănătos! Cum mi-ai adus dumneata ăi cinci bani, ai să-mi aduci și banii pe jimble, că doar se vede că ești om de cuvânt. Și dîndu-i patru jimble, rumene și frumoase, de-ți venea să le mănânci din ochi, îl bătu pe umăr și-i mai ură și poftă mare. Pungașul a plecat mulțumit cu jimblele și n-a mai dat pe la brutar, ca să-și plătească datoria, nici până în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să nu palpite, deși recunoștea valoarea momentului acela a point, la care fusese servit. Prefera ca ultima culoare a vieții, deci a sângelui, să fi dispărut abia, și, fraged încă dar împăciuit, să fie înconjurat de buchetul cartofilor transparenți și rumeni. Niciodată încă Mini nu făcuse atâtea reflecții gastronomice.. . dar acel palpit o nemulțumea în profundele sensibilități ale stomahului. Azi, cu deosebire: toată făptura Lenorei, ce se zbătea chinuită ca la un foc, părea un mușchi zvârcolit deasupra focului. . . și Mini
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Ca sunt bolnavă de dragoste! 9. Ce are iubitul tău mai mult decît altul, o, cea mai frumoasă dintre femei? Ce are iubitul tău mai mult decît altul, de ne rogi așa de fierbinte? 10. Iubitul meu este alb și rumen, deosebindu-se din zece mii. 11. Capul lui este o cunună de aur curat, pletele lui ca niște valuri, sunt negre cum e corbul. 12. Ochii lui sunt ca niște porumbei pe marginea izvoarelor, scăldați în lapte, și odihnindu-se în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
cu un secol, care îl lăsă moștenitor. Posesor al unei vile și al unei faimoase colecții de artă, individul ocupă acum un post important. Din păcate, frumosului său păr blond i-a luat locul o chelie la fel de luminoasă. 42 Sub rumena cenușă a asfințitului clocotea o inimă de aur. Printre plopi sufletul cobora în prăpastie. Gloria tîrgului era Alecu Goilav. Pe bătrînul pictor l-am zărit întîia oară într-o împrejurare festivă, atunci cînd fu sărbătorit. Intrasem în sală împreună cu protuberanțele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mele vechi. Seara eu îți probozesc nepotul Că ți se urcă în cap și‐i rău. Dar el se mută la tine cu totul și plânge tot În părul tău. PÂINEA MAMEI Este o împărăție dulce cu nouă împărătese surori rumene și aburite ca sfântul soare. „Bună ziua, femeie muncită !ʺ „Bună ziua, copii obosiți, — zic ele, trecând hotarul de jar în carete de‐argint, — am venit să vedem cum mai trăițiʺ. Iar mama stă în genunchi până când scoboară printre noi ultima împărăteasă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ștergar... Cu toate întrebările din lume în minte, m-am dus în cămăruța ce ținea loc de cuhne. Pe măsuță se afla un coș. Cu o curiozitate nestăpânită, am ridicat un colț al ștergarului. De sub el și-au arătat obrazul rumen plăcinte poale-n brâu, alături de care ședea într-o rână, între două păhărele, o sticlă în care, după culoare, se ghicea o băutură din cele ce numai bătrânul știa să le facă... “Cine și când a adus aceste bunătăți? Fata
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am întors, am constatat că totul era pus într-o ordine desăvârșită. Până și rucsacul cu bastonul erau lângă ușă... O legăturică cu plăcinte poale-n brâu se afla pe colțul mesei, alături de o sticluță cu lichior și câteva mere rumene. “Asta-i mâna Zânei sau a Sevastiței... După ce am mulțumit Celui de sus pentru tot ce mi-a dat în această zi, m-am întins în crivat... Am tras cerga peste mine. Ceva însă a foșnit în faldurii ei. Am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Victor Georgescu. Cunoștința am făcut-o cu el În luna Maiu 1981. Pe baza recomandației dată de Victor Georgescu el a obținut pentru mine sigiorno de ședere În Italia, ca refugiat român, după aceia nia condus la „Comitato per profughi rumeni” din Roma via Babuino 149 pentru a-mi pregăti mai departe actele necesare pentru plecarea În Canada. Am aflat cu această ocazie următoarele: A plecat din țară În 1941 cu pașaport român la studii. În țară a lăsat o logodnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
attend point le nombre des années! Așa că el, În costumul lui sport, cu geanta de voiaj pe umăr și barba Înspicată, era ultima șansă a vieții lor să se mai simtă o dată tinere copile, cu fustița În brâu și obrăjorii rumeni! Niște babete libi, care, tot gângurind, și-au Înghițit de emoție rujul pentru a zecea oară În cursul aceleiași zile. Iar În tot acest timp, vărul Victor, abonatul șopurilor, regele pieței negre, care cumpără și vinde informații de o jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de afacerile lor, și uite-l și pe Rafael îndurându-se să-și întrerupă exercițiul de craul dezlănțuit, ca să ia aminte la cel care-l bălăcărește de mama focului aplecat peste un evantai de lansete. O căpățână fricoasă, căruntă și rumenă, de Moș Crăciun bărbierit, cu ochelari aburiți, crăpați, prinși cu o bucată de elastic peste ceafă și o gură mare, plină cu dinți îmbrăcați în tablă, care mai ales de bani pomenește, Rafaele, de la bani ni se trage. Banul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
a scris acest rubai atât de plin de cucernicie și de devoțiune: Carafa de vin, o’ Doamne, mi-ai spart-o! Iar ușa bucuriei, o’ Doamne, În nas mi-ai trântit-o! Din stângăcie, Tu mi-ai vărsat pe pământ rumenul vin! (De pământ să mi se umple gura!), oare erai, Doamne, beat? Khayyam ascultă, revoltat, neliniștit. O asemenea provocare Înseamnă instigare la crimă, pe loc. Fără să piardă nici o clipă, Își aruncă răspunsul, cu glas tare și limpede, pentru ca nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Iulică așterne gospodărește pe masă, alături de recipientele cu licori, extrase primele din geantă, și niște pachețele mărunte, în ambalaj din hârtie unsuroasă, de ziar. Desfăcând meticulos hârtia, Apostatul expune țanțoș, pe căprării, feliile pufoase de franzelă albă, cu coaja lor rumenă și crocantă, căpățânile lucioase de ceapă roșioară-trufanda și borcănelul de muștar iute cu hrean, pe lângă micii căldicei, fripți pe cărbuni, încolonați câte cinci pe un rând, treizeci și încă una de bucăți, pârpălite uniform, în total! Ceilalți convivi, lihniți, saliveză
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ar întîmpla să-i ție mai mult jandarmii. Când reluă ancheta și fură aduși în antreu bănuiții, plutonierul văzu nedumerit că au mai rămas țărani în curte. Întrebă din prag: ― Da voi ce poftiți, măi creștini? Pantelimon Văduva, un flăcău rumen, luat la oaste și urmând să se prezinte peste vreo săptămână la regiment, la Pitești, aflîndu-se mai în față, răspunse repede: ― Noi am venit să mărturisim, don' plutonier, că dumnealor n-au nici o vină cu porumbul boierului. ― Așa? făcu Boiangiu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe picioare și, deci, sfârșitul implacabil se va produce. Și el era conștient și știa sau își dădea seama de acest lucru, deoarece, când se mai privea în oglindă, își vedea fața tot mai subțiată, pomeții obrajilor altădată frumoși și rumeni se retrăgeau cu pielea spre pomeții obrajilor care ieșeau ca două cioturi în afară, iar nasul se ascuțise deasupra buzelor stoarse. Ochii lui albaștri ca seninul cerului se scufundau în orbite și capul care avea cândva un păr bogat i
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în zig-zag, cu ferestre rotunde spre care duc jgheaburi ciudate, albite de făină. Lumpă stătea toată ziua cocoțat pe gard, pentru că muncitorii de-acolo îl mai trimiteau după vreun ziar sau după țigări, îi dădeau în schimb câte o japoneză rumenă sau o chiflă fierbinte, pe care țigănușul le îmbăia cu gura lui știrbă și o oră întreagă. Clădirea fabricii de pâine este dominată de un coș de cărămidă mai înalt decât blocul nostru, care se ridică, gros și roșu, spre
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de la gât, cu desene turcești, foarte fine, și-și scoate cizmele cu fermoar. Mă uit mai bine, ca să v-o pot descrie. Pare să aibă vreo treizeci și cinci de ani. Nu are o față frumoasă, ci mai curând ciudată. Acum e rumenă din cauza frigului de afară, dar altă dată e palidă ca moartea. Iar uneori e roză în obraji ca fetele de ipsos din vitrine, căci folosește un fond de ten neobișnuit, roz-bonbon, care contrastează cu trăsăturile mai curând severe ale feței
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Încep să se lege camaraderii. CÎnd ne Întîlnim la locul de fumat, selecția se face În baza lucrurilor comune. Vlad e un tip nu foarte Înalt, bine clădit, poate un pic prea bine clădit pentru Înălțimea lui, cu un aer rumen - te uiți de două ori la el ca să-ți dai seama că de fapt nu e grăsuț. Suferă de o veselie contagioasă, e din Craiova, e Depeche Mode. Bogdan e din Brașov, are ochii albaștri și are un tic ciudat
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În această situație? Dar ce fel de situație e asta? Ce caut eu aici? Ajung mult prea repede pe aleea dintre birourile comandamen tului. Îl urmăresc pe Turturică cum trece, cu o figură transpusă, el nu mă vede, are obrajii rumeni, dar e o rumeneală nesănătoasă, de otrăvit. Încerc să văd semne de violență, e greu să-ți dai seama. Chiar dacă aș fi putut să-l Întreb ceva, nu cred că ar fi fost În stare să răspundă. Ce dracu’ se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vor lăsa În gara de la șosea. Din piepturile părinților se ridică un cor de suspine. Mă Înghesui cu mirele, vecinul din patul de la etaj, pe poartă; trage de două sacoșe cît el de mari, În timp ce tot neamul lui de țărani rumeni În obraz și peste măsură de veseli Îi urează armată ușoară de undeva din spate. Trăznește a țuică de zici că au vrut să-l omoare. Îi văd și mireasa, o minoră cu un aer nefericit, amplificat de un strabism
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Nu prea știu la ce să mă aștept, poate că exagerez, poate că nu am nici un motiv să-mi fac griji. Există un bufet al gării, dar nu am ce să caut acolo. Iese din el un grup de bărbați rumeni, vorbind tare și cu chef, aleargă printre călători spre trenul care s-a pus deja În mișcare și se suie În el, amuzîndu-se. SÎnt navetiști și pentru ei asta trebuie să fie un ritual zilnic. Nu pot decît să-i
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cel mai frumos dar pentru noi oamenii, fiindcă El ne poate da mântuirea în dar dacă Îl iubim și ascultăm de El. Plini de bucuria sărbătorii, s-au așezat la masă, apoi au primit colindătorii, oferindu-le colăcei și mere rumene. La un moment dat, se auzi un ciocănit mai apăsat în ușă. Aceasta se deschise și, din spatele ei, se ivi un moș cu haine roșii și cu barba albă ca neaua. Cristinel sări în mijlocul camerei și era cât pe ce
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
împușc, răcni el cu gândul la copil. Ieșind s-aducă mâncarea, plutoniereasa era galbenă ca turta Iosifan ordonă dezechiparea. Se așezară la masă iar când trecu la digestie, se scobi cu briceagul în dinți. Copilăros, obrazul lui Avram se rotunjea rumen ; arăta fudul, ca omul tânăr care se crede deștept și frumos. Al treilea jandarm era un biet nerod pentru care fusese mituit comandantul legiunii să nu-l trimită pe front. În greaua încercare de a dezlega enigmele vieții, între cutele
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]