18,699 matches
-
o diferență specifică puternică, o neputință de a se asimila, care-i singularizează avantajos în propriii ochi, și se convertește într-un adevărat complex de superioritate. Și acest sentiment de superioritate e în armonie cu buna părere a occidentalului despre ruși, "popor mare", datorită, în bună parte, literaturii ruse. Mi-ar place și mie să rămîn româncă, cum rămîn rușii ruși, dar nu izbutesc să-mi descopăr o origine și o vitalitate în cultura românească. Mă întreb dacă lucrurile ar sta
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
convertește într-un adevărat complex de superioritate. Și acest sentiment de superioritate e în armonie cu buna părere a occidentalului despre ruși, "popor mare", datorită, în bună parte, literaturii ruse. Mi-ar place și mie să rămîn româncă, cum rămîn rușii ruși, dar nu izbutesc să-mi descopăr o origine și o vitalitate în cultura românească. Mă întreb dacă lucrurile ar sta altfel în caz că eram țărancă, în loc să fiu burgheză orășeancă. Nu știu. Dacă aș avea un asemenea reper afectiv, cum zice
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
de om debarasat de contextul geografic-istoric. Individualismul meu e cosmopolit și, ca atare, îmi ajunge, la limită, să mă știu europeană. Și cum lucrurile se petrec pe mai multe planuri de viață interioară, dacă am început prin a admira exemplul rușilor în emigrație, la urmă îl și resping. Mi se impune concluzia că sensibilitatea mea pro-românească e mai mult o complicație psihologică, un tic al spiritului, un gest din ce în ce mai lipsit de conținut. Dar nu sunt sigură că-i așa. (Ianuarie 1996
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
iulie, spre a pleca din nou pe 2 august. Jurnalul consemnează, la 23 august, încheierea armistițiului; la 25 august, jafuri ale nemților; la 26 august: "Am stat în beci la vecini, cu alți mulți oameni"; la 28 august: "Mare bucurie! Rușii au intrat în oraș"; la 3-16 septembrie, "am stat tot timpul acasă, căci s-a furat în multe locuri"; la 17 septembrie, "prima carte poștală de la tata; e la București"; la 24 septembrie: "S-a întors tata!"; la 10 noiembrie
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
Nu-și amintește care dintre ele. La o săptămână după primul, din 4 aprilie, a murit Ion Minulescu. Vecinul său de perete, Liviu Rebreanu, s-a stins la Valea Mare (Argeș), la 1 septembrie, același an, la o zi după ce rușii intraseră în București. Istoria, când se schimbă brusc, poate curma și suferințele unor creatori. Spre a face loc altora... Doamna Vulcănescu spune că, pe 24 aprilie a.c., organizează o întâlnire de rămas bun. E pentru ultima dată când plec din
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
Caimacamul se foia nemulțumit. Tresărise puțin când fata luase ghiveciul într-o mână, cu cealaltă sprijinindu-se de genunchiul meu, să se așeze. "Atenție! Să nu dai de belea!" îmi șopti speriat. - Adică ce ești? - Am văzut la televizor, la ruși. Era cu ăla, psihopatu, care se uită fix și te face să ridici mâna. Acum pot și io. Dacă mă uit la cineva îi trimit gândul meu. O priveam amuzat. Turuia cu o voce învăluitoare, călduță ca fularul galben de la
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
ŤLa Paris chicť și-a prefăcut firma în ŤLa lumea elegantăť, iar merceria ŤLa moara roșieť (exista, și la Piatra Neamț, un ŤMoulin rougeť!) a înlăturat adjectivul cu iz bolșevic, lăsînd moara fără nici un epitet. în 1941, după izbucnirea războiului cu rușii, am văzut o unitate germană staționînd în centrul orașului, iar apoi pornind în marș în acordurile unei fanfare stranii, care răsuna cu totul altfel decît cele cu care eram obișnuit: dominau instrumentele de suflat din lemn și tobele cu clopoței
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
limbii lui materne, italiana. Potrivit clasificării amintite, româna (pe care Dante o ignoră, — și nici n-ar fi putut să facă altfel) este un grai de "da". Obîrșia cuvîntului e slavă: răspund afirmativ la întrebări, prin acest "da", bulgarii, sîrbii, rușii. În paranteză fie spus: Tristan Tzara, în primu-i Manifest, amintește dubla afirmație, "da, da", din rusă și română, drept o posibilă semnificație fortuită a derizoriului cuvânt dada, pescuit cu coupe-papier-ul din Larousse. — Or, cum dadaismul e o culme a nihilismului
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
pauză poziție de drepți în groapa de ciment alături ochi închiși degete sternul tău limba mea ceafa puful pînza freatică în pantalon ariciul doare acum așa da da da... sînt om sînt liber sînt întreg se-ascunde frezia după ferigă rușii veneau voi sănii voi cai habar n^aveau de cvadrigă și heinrich era inginer transferat la pitești să construiască “în sus pe argeș în sus este o casă ^naltă da ^n ea cine șade...” un laț pentru mine un laț
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
pe scaun s-a dus totul cum fuge plopul pe lîngă tren înapoi convoaie de soldați cum spui pe nemțește eroi? vezuviul e mic ca un burlan să nu uităm nicicînd să iubim trandafirii de ce sînt ei atît de blonzi rușii și nemții de ce atît de pianiști și atît de triști pe strada povernei la numărul șapte a oprit faetonul cu lapte cine te crede dacă nu găsești tu singură rîsul dintr-o parte în alta a corpului cum deschizi un
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12977_a_14302]
-
populară. |n fața acestui colos în marș victorios, o Românie bolnavă, pesimistă și credulă. O clasă dominantă care așteaptă totul de la ura ei împotriva nemților. |n această furtună hotărătoare, piloții noștri sănt orbi. Nimeni nu vede faptul simplu că, dacă rușii nu pot fi bătuți, căderea Germaniei va aduce după sine ocuparea României de către sovietici, cu tot ceea ce urmează: execuția celor 100.000 de oameni care, în pofida păcatelor lor, alcătuiesc astăzi fenomenul românesc " (7 iunie 1943). Și așa a fost! Tot
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
adică Balzac, Dostoievski și Tolstoi, comentați deseori în detalii tehnice, în glose de romancier îndrăgostit. Perioada portugheză se încheie fără strălucire, de-a dreptul tragic: Nina moare în noiembrie 1944, lăsăndu-l pe Eliade bolnav de suferință, România e ocupată de ruși, întoarcerea în țară devine imposibilă, diplomatul (dat afară din Ministerul de Externe în toamna lui 1944) nu are nici un mijloc de subsistență și trăiește din banii oferiți cu titlu personal de generosul Brutus Coste. Și-a văndut biblioteca, ceea ce ăi
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
face chiar și modificări în text, introducând muntenisme ca "dă", "pă" etc., spre neplăcerea proaspătului debutant. De momentul acestui debut oral, prozatorul leagă și previziunile politice ale lui M.R. Paraschivescu: războiul își va schimba soarta ( suntem în iarna ’41-’42), rușii vor câștiga, comunismul se va extinde și în România, "vor fi dosare", "vor cădea multe capete". În locul capetelor căzute, se vor ridica altele dintre tinerii săraci de la țară, precum al acestui Marin Preda care vorbește ca personajele sale. La Institutul
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Fericit c-am bătut aseară într-un mod absolut senzațional, cînd totul părea dus dracului, pe handbaliștii ruși, amărît că în "bunul de tipar", aflat în sfîrșit la mine, sînt 50 ("cincizeci"!!) de greșeli, încerc să scriu scrisoarea duminicală, pe-un timp ploios, cu prima cafea băută demult. Tocmai s-a trezit Tamara Nikolaevna și profit să mai
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]
-
realității" să derapeze într-o zonă a grotescului sordid, ce amintește de filmele lui Quentin Tarantino sau de Punch-Drunk Love -ul lui Paul Thomas Anderson. Pe linia absurdului vieții cotidiene, ele pot fi asociate Paginilor bizare urmuziene, dar și literaturii rusului Daniil Harms, ale cărei ingrediente de sadism suav (băbuțe sărind de la etaj, sub privirile condescendente ale trecătorilor; indivizi care, după ce discută amical despre vreme, se bat pentru un calup de unt; bărbați care își calcă în picioare nevestele, fără motiv
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
apropiat, simplu, la îndemîna celui mai leneș gest, să rîd din toată inima de rouă și să vă arăt cu degetul cum fluturii se fut în aer! Dar mă întorc mereu, mereu, mereu la Dostoievski, la Cehov, la Gogol, la rușii ăștia mari și de necuprins, blestemat să nu mai înțeleg altceva. Dar parcă pe ei îi înțeleg? Îmi scapă tot timpul, trebuie să-i iau iar și iar de la prima pagină; uneori arunc cartea, dar mă întorc cu aceeași poftă
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]
-
lăsa, completează-ți Opera!" V-am mai pomenit de gîndul meu de-a supraintitula scrisorile: Recviem pentru Scămoșilă. Un alt titlu ar fi: Ruina unui samovar. Pentru Ruina unui samovar visez scrisori construite numai din citate! De preferință, din clasicii ruși. Un fel de colaje, eventual și niște extrem de scurte, telegrafice, comentarii. Apoi aș putea înființa rubrici! Pentru variație aș scrie și un roman rocambolesc! Ce n-aș da să pot reînvia în mine spiritul lui Ponson du Terrail! Ce n-
Drept care, cu această scrisoare, încep numerotarea! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14107_a_15432]
-
Jianu. Absolvind gimnaziul, trece la Liceul "Național" din Iași, fosta Academia Mihăileană. Mereu, om al naturii, "plin de violență și neastâmpăr", are și o "aprigă râvnă intelectuală". Îi citește pe marii clasici români, ca și pe romancierii francezi, englezi și ruși. Scrie imnul liceului și se încumetă să trimită versuri la revistele bucureștene, la macedonskiana Viața Nouă (1899), de unde se retrage îndată, considerând că nu i se potrivește ca orientare artistică, apoi la Pagini literare, unde semnează cu pseudonimul M. S.
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
unui caz atît de frecvent în țara noastră de "ce-ar fi fost dacă-ar fi fost": speculațiile sunt îndreptățite dar, vai, inutile. Rămîne triumful artistic al autorului, care utilizează atît de convingător posibilitățile efectului de "înstrăinare" al teoreticienilor formalismului rus, privind cu ochi de copil și de adolescent mizeriile războiului și ocupației, lașitățile și turpitudinile care ies deodată la iveală, micile eroisme și marile suspiciuni, retorica militară găunoasă și sensurile tăcerii. Curios la prima vedere, dar explicabil prin circumstanțele istorice
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
Iată un semnificativ tablou al vieții aparent normale bucureștene, trăite la marginea prăpastiei. Îl avem de la Dinu Pillat care i-l înfățișa sorei sale Pia, într-o scrisoare din august 1947 trimisă acesteia la Londra, unde se afla în exil: "Ruși în uniformă se văd mai puțin pe străzi; " Liberalul" apare încă; lumea noastră burgheză se plimbă mai departe, elegantă și cu cocarda zâmbetului pe buze, pe Calea Victoriei în sus și în jos; tricolorul tot mai flutură pe înălțimea Palatului Regal
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
o considera neinteresantă, mult inferioară ei pe plan social, și în plus, proastă ca noaptea. Totuși curiozitatea învinsese. - Vorbești prostii, Sofica, spuse ea pe un ton peremptoriu. Ce să mai caute băiatul aici? Nu vezi că țara-i inundată de ruși, ei nu cântă numai la balalaică... Toți au muzica în sânge și toți cer de lucru. Pe străzi nu se mai vorbește decât rusește. Au creat o concurență enormă. Bașca armata, bașca războiul care pare să bată iar la ușă
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
1944, dl Neagu Djuvara se afla „pe undeva, în zbor, între București și Berlin", purtînd cu sine - curier diplomatic strict secret - acceptarea - vai, prea tîrzie! - a condițiilor de armistițiu propuse de U.R.S.S. „Dibăcii machiavelice", fără îndoială, dar și inutile: Rușii nu mai aveau nevoie de „armistițiu" cu noi, pentru că, între timp, Aliații deschiseseră, în Normandia, al doilea front antinazist. în aceste circumstanțe ale hazardului, ajuns, nu fără peripeții, la Stockholm, află că... „misiunea nu mai avea obiect". Și rămîne la
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
secret. Poftim!, deschide caseta de fier! Ooo, aiasta majestate nu se poate, ba se poate, spune regele plîngînd două șiruri de lacrimi lungi ca niște perle. Rege bun și de bună-credință. I-a biruit pe turci. I-a somat pe ruși. Își apără onoarea. Dar la gazete? Frații noștri. Cei de dincolo de munți. Și gazetele cum să tacă dacă află? "Trece trenul prin Balcani/ încărcat cu militari". Dar militari germani spre Turcia. Asta e neutralitate, domnule? Teribilă autoritate are Carp bătrînul
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
să se repeadă ei înainte, cu baionetele. Poate ar fi răzbit! Și noi acum ce facem? Încotro ne duce domnul colonel? O fi primejdie și dinspre munți? Dacă e așa înseamnă că ne-au înconjurat și trebuie să ne rugăm rușilor să ne-ajute..." Se gîndea, își făcea toate aceste socoteli, dar în adîncul lui nu se tulburase. Parcă nenorocirea la care asistase fusese numai o nălucire, o aberație a vederii. Ca să se liniștească și mai bine își făcu semnul crucii
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
într-o proporție îngrijorătoare? Vrea Regele să candideze la președinție? S-a afișat Principesa Margareta cu vreo poșetă mai scumpă decât ale Elenei Udrea? Care-i motivul pentru care președintele țării l-a numit pe Rege “trădător” și “slugă la ruși”??? I s-au terminat dușmanii? E o problemă cu primele glande salivare din stat? Secretă în exces și trebuie eliminat scuipatul, ca să nu se înece președintele? Ce Dumnezeu stă în spatele acestor declarații? Vorba lui Cătălin Tolontan, urmează să vină și
Pe cine a mai jignit preşedintele by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21277_a_22602]