469 matches
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,75%). Pentru 2,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Pădureni din județul Vaslui este compusă din șapte sate (Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni, Rusca, Todireni, Văleni), iar centrul de comună este satul Pădureni. La capătul a peste 20 de ani de transformări continue, satul s-a transformat într-o așezare atipică peisajului rural general românesc - dispune de amenajări care nu pot fi văzute nici unele
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
rostirea onomatopeică, la ultimul cuvânt, este scutit de servituțile jocului, eliminat, sau devine conducător, "căpitan". Vasile Lovinescu, urmărind câteva cimilituri la Creangă, citează o "frământare de limbă" din propria-i copilărie, mai amintind de acel logos-spermatikos: "Uni, / Doni, / Trini, / Pani, / Rusca, / Busca, / Godi, / Mani, / Pisirichi, / Pichi!" Cu ultima șfichiuire de cuvânt, parcă dintr-o limbă păsărească, a îngerilor, copil numit iese din cerc, din ciclul devenirii. Copiii spun cimilituri din gura cărora Scriptura zice că se rostește înțelepciunea. Puerilitatea întinde un
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
în Construcții nu a mai permis realizarea lor în aceste condiții. Autorizația de construcție depindea de un acord de mediu, care nu exista pe unele porțiuni. Astfel, s-a constatat că, pentru a minimiza impactul asupra faunei din Munții Poiana Ruscă, este necesară realizarea a trei ecoducte pe lotul al doilea al autostrăzii. Aceasta a dus la relicitarea unei părți din acel tronson, întrucât costurile de execuție au crescut mult față de proiectul inițial. O altă problemă de mediu a fost apariția
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România. este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiu. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului. este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii. Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline. În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot diferenția Munții Semenic, Munții Almăjului, Munții Locvei și Munții Dognecei alcătuiți din șisturi cristaline, respectiv
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
relief de către ape. Din jocul pe verticală a celor două forțe ale naturii a rezultat spectacolul geologic la care astăzi suntem martori. Apele care brăzdează versanții ambelor masive șanț colectate în zona nordică și estică de valea Bistriței (Arin, Ortoaia, Rusca, Izvorul Rău, Bârnărelul, Barnaru, Negrișoara, Neagră, Borca, Stejarul și Dreptul), iar în sectorul sudic și vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasău, Prisăcani, Brad, Grințieș). Climatul se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 sC, care pot fi depășite în depresiuni
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Râul Cerna (numit uneori și Cerna Hunedoreana sau Cerna Ardeleana) izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el având un debit mare la vărsarea lui în acest râu, la vest de orașul
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Poiana Ruscăi, iar cele două ramuri ale sale se unesc în satul Hajdău. Ramură de nord izvorește în apropierea satului Vadul Dobrii, iar cea de sud e alimentată de mai multe pârâie-Fântâna, Bordu, Negoiu, Ciumița- care izvoresc de sub poalele vârfului Rusca, la o altitudine de aproâimativ 1.200 metri. Este unul dintre cele mai mari și importante râuri ale județului, lungimea sa fiind de 73 de km, dintre care 65 km sunt străbătuți prin masivul Poiana Ruscăi. Suprafață de colectare este
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
nivelul pânzei freatice. 1.Mârza, Ioan, Județele patriei - Hunedoara - monografie, Editura Sport-turism, 1980; 2. Rus, Dumitru, Județul Hunedoara - Ghid Turistic, Editura Sigma Plus, 1998; 3. Rus, Dumitru, Județul Hunedoara-Geografie și geografi, Editura Corvin, Deva, 2005 4.Kräutner, H.G. - Munții Poiana Rusca - Colecția Munții noștri, Editura sport-turism, 1984; 5.Chirica, Nicolae, Răceanu, Victor, Sub cerul purpuriu al Hunedoarei, Hunedoara, 1976; 6.Universitatea București, Institutul de Geografie - Geografia României, tratat, Editura Academiei, 1987. 7. Ilinca, Nicolae, Masivul Poiana Ruscai - Colecția „Carpații României”, Editura
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Împărat și proletar, Epigonii, Criticilor mei G. Coșbuc: Decebal către popor, Noi vrem pămînt Creangă: Moș Ion Roată și Unirea, Moș Ion Roată și Vodă Cuza I.L. Caragiale: 2 schițe (la alegere) M. Sadoveanu: Mitrea Cocor D. Deșliu: Lazăr de la Rusca M. Beniuc: Cîntec despre tov. Gheorghiu-Dej M. Banuș: Patronul, La masa verde A. Toma: Partidului Al Sahia: O nuvelă (la alegere) A.S. Pușkin: O poezie (la alegere) A.P. Cehov: O nuvelă (la alegere) N. Ostrovski: Așa s-a călit oțelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
culori realist-socialiste. Între marile realizări de după eliberarea sovietică, la loc de cinste se află Mitrea Cocor al lui Mihail Sadoveanu, care a deschis drumul literaturii noi. Nu sînt uitate poeziile și poemele unor autori ca Dan Deșliu cu Lazăr de la Rusca sau Eugen Jebeleanu cu Satul lui Sahia etc. La proză își menține locul fruntaș Bărăganul lui V. Em. Galan, dar și Desfășurarea lui Marin Preda, Geo Bogza cu Oameni și fapte din Valea Jiului, iar Petru Dumitriu cu Drum fără pulbere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o afirmă coraportorul cu Probleme ale poeziei, Dan Deșliu, este: dragoste față de adevărul vieții, fidelitate față de leninism, de partidul clasei muncitoare căruia îi datorăm tot ce e mai bun în creația noastră. Aflăm, spus răspicat de autorul lui Lazăr de la Rusca, de unde au izvorul marile creații poetice ale trecutului: din legătura artistului cu poporul, din cunoașterea vieții, a suferinței și aspirațiilor maselor exploatate. Ni se comunică ce caracterizează opera celor mai de seamă precursori, de la Eminescu la Alecsandri, Vlahuță, Bolintineanu etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Tudor din Vladimiri de Mihai Dragomir, ciclul Ilie Pintilie de V. Porumbacu, Lumini ce nu se sting de Virgil Teodorescu, Ucenicul partidului de Ștefan Iureș, Rapsodia marinarilor de George Dan". Nu uită, între fruntași, a se cita cu Lazăr de la Rusca. Pe lîngă realizările în poezia epică nu sînt omise nici cele din poezia lirică și sînt enumerate: Mărul de lîngă drum de Mihai Beniuc, Cîntare omului de T. Arghezi, Cîntec din ulița noastră și Făurari de frumusețe de Cicerone Theodorescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
străzile I. Grozescu, Morarilor, Timocului, S. Bărnuțiu nr. 47, Samuil Micu, Petru Maior, Grivița; casieria din str. Gh. Lazăr: Calea Circumvalațiunii, străzile Amforei, Zborului, Timiș, Gh. Lazăr, Ț. Brediceanu; casieria din Bd. I. Maniu: străzile Curcubeului, Cucului, Ana Ipătescu, Poiana Rusca, Actorilor, Babă Novac, Calea Șagului; casieria din str. Ialomița: Calea Aradului, străzile Padeșului, Lotusului, Constantin cel Mare; casieria din Piață Küttl: străzile A. Seiler, I. Văcărescu, Intrarea Lungă, Bd. 16 Decembrie 1989; casieria din str. Lidia: străzile Balanței, Naturii. Fibiș
Agenda2004-35-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282827_a_284156]
-
localitățile Clopodia, Gad, Jamu Mare, Moravița, Șemlacu Mare, Bătești, Breazova, Fârdea, Sudriaș - Jupani, Botinești, Nădrag, V.V. Delamarina, Vișag, Timișoara - Cetate (Dacia), Timișoara - Freidorf, Cenad, Checea Română, Dumbrăvița, Nerău, Pișchia, Recaș, Săcălaz, Teremia Mare, Variaș, Lugoj (județul Timiș), Oțelu Roșu, Măru, Rusca Montană, Brădișorul de Jos, Cărbunari, Știnăpari, Ilidia, Lăpușnicul Mare, Pojejena, Sichevița, Cornea, Vărădia, Bocșa I, Târnova și Terova (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Admitere Pentru completarea realistă a fișei de opțiuni în vederea admiterii în licee și școli de arte și meserii
Agenda2006-23-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285041_a_286370]
-
sub numele actual încă din 1463. V. Frățilă, care a alcătuit o monografie a cuvîntului padeș (apelativ și onim), a dovedit documentar că în Gorj au mai existat satele Padeșul de Jos și Padeșul de Sus, iar în Masivul Poiana Ruscă, aproape de muntele Padeș, a ființat o localitate Padeș, atestată cu aproape o sută de ani mai înainte decît cea din Gorj (cu forma oficială Padushausa, apoi Padushavasa, numele fiind urmat de formantul maghiar -havas, „munte“). În județul Caraș-Severin a fost
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care personajele negative sunt folosite pentru construirea mitului comunismului salvator, eliberator, justițiar, se regăsește În literatura didactică a manualelor școlare care aveau drept scop modelarea conștiinței elevilor În sensul ideologiei comuniste. Un exemplu În acest sens este poemul „Lazăr de la Rusca” al poetului comunist Dan Deșliu, prin care „eroul” Lazăr Cernescu este promovat În manualele școlare drept victimă și martir În luptele cu partizanii anticomuniști din Munții Banatului. Acest personaj a făcut o carieră Îndelungată și pregnantă În martirologia și hagiografia
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acordat certificatul de investitor permanent în zonele defavorizate, înainte de 1 iulie 2003, dupa cum urmează: * Pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Bălan), până la 31 decembrie 2008; * Pentru 22 zone defavorizate (Comănești, Bucovina, Altân Tepe, Filipești, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montană, Bocșa, Moldova Nouă-Anina, Baraolt, Apuseni, Ștei-Nucet, Borod Șuncuiuș-Dobrești-Vadu Crișului, Popești-Derna-Aleșd, Ip, Hida-Surduc-Jibou-Bălan, Sărmășag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borșa-Vișeu, Rodna) până la 31 decembrie 2009; * Pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copșa Mică), până la 31 decembrie 2010. ==> perioadă de tranziție, până la 31 decembrie 2011
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
păstrat În locurile unde au fost construite primele furnale În zonele cu bogate zăcăminte de minereuri de fier la: Bocșa - oraș situat la poalele Munților Dognecea-(1719), Toplița, pe Valea Cernei (1754) și la Govăjdie (1810), la poalele Munților Poiana Ruscă. Uzinele de fier de la Hunedoara au fost construite În anul 1882 pe baza zăcămintelor bogate de minereuri exploatate În Munții Poiana Ruscă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost construite funiculare și căi ferate Înguste pentru transportul minereului, fiind
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la poalele Munților Dognecea-(1719), Toplița, pe Valea Cernei (1754) și la Govăjdie (1810), la poalele Munților Poiana Ruscă. Uzinele de fier de la Hunedoara au fost construite În anul 1882 pe baza zăcămintelor bogate de minereuri exploatate În Munții Poiana Ruscă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost construite funiculare și căi ferate Înguste pentru transportul minereului, fiind puse În funcțiune primele trei furnale la Hunedoara. În furnale se extrage fierul din minereu sub forma de fontă topită. Primele furnale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În instalații speciale; Fondant= roci, În general, carbonatice care au rol de a determina metalul să nu se lipească de furnal. Cel mai utilizat fondant este dolomita (dublu carbonat de Ca și Mg). Cariere importante sunt la: Hunedoara (Munții Poiana Ruscă), Reșița (Doman), Mahmudia (Județul Tulcea, folosită la Galați) și la Voșlăbeni (Județul Harghita) utilizată tot la Galați. Zgură de furnal= steril (material anorganic, fragmente de rocă) ars care se găsește Împreună, În asociere, cu minereurile cu care se umple furnalul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
extragerea fierului În zona Hunedoarei aparține dramaturgului grec Eschyl care a scris: “Între muntele Pharnax și Râul cel Mare și de netrecut se Întinde Patria mamă a fierului!”. Aceasta afirmație se referă la așezările de pe versantul răsăritean al Munților Poiana Ruscă. Nicolae Densușianu În volumul ”Dacia Preistorică”, identifică Muntele Pharnax cu Parângul, iar Râul cel Mare ca fiind Mureșul. Cei dintâi lucrători ai fierului din această zonă se presupune că ar fi ”chalybii”, posibili locuitori de origine traco-getică. - În anul 1719
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Mutùn În Bolivia, unde se estimează că există cca. 40 miliarde tone de minereu cu un conținut de fier de peste 50 %. Exploatări de minereu de fier sunt și În țara noastră, În minele Ghelari și Teliuc, din estul munților Poiana Ruscă. Alte zăcăminte mai mici, s-au exploatat la Ocna de Fier În Munții Dognecea, la Lueta În Munții Harghita și la Băișoara și Căpușu Mic, În județul Cluj (la poalele Munților Apuseni). În urma unor cercetări geologice au fost descoperite noi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
epocile romană, medievală sau modernă, au distrus, de obicei, urmele de extracție foarte vechi. În România există minereuri de cupru numeroase dar a căror concentrație este diferită În: Munții Banatului (Moldova Nouă, Dognecea, Oravița, Sasca Montană, Ciclova Română), Munții Poiana Ruscă (Rușchița, Deva, Vorța), Munții Mehedinți ( la Baia de Aramă), Munții Maramureșului (la Baia Borșa și Cariera Toroiaga), În Apuseni (Baia de Arieș, RoșiaPoieni), În Obcinele Bucovinei (la Fundu Moldovei, Cârlibaba și cariera din Obcina Mestecăniș), În Dobrogea (la Altân Tepemalachit), În zona
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Munții Semenicului există o „bandă” de „dușmani ai poporului”, sabotori, reacționari care vor să oprească mersul înainte al societății și economiei, depășirea producției de oțel etc., ceea ce amintește de niște întâmplări de pe aceleași locuri, cu aceiași „bandiți”, din Lazăr de la Rusca (1949) a lui Dan Deșliu. În contextul anilor ’60, dramaturgul încearcă să se metamorfozeze, fie întorcându-se spre istorie, ca în Horia (1956), fie restrângând acțiunea la „dezbaterea de idei”, cum procedează în Platforma magică (1973). Dar predominanța „problemelor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]