KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...174 >

4,350 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

precum și a oamenilor maturi, la tortura unei fonologii imposibile și silesc spiritul de-a se dezvolta în formulele unei limbi radical străine de toate popoarele continentului european. Se ignorează cu totul se vede că în orice creier omenesc predispunerile intelectuale sânt înmagazinate prin atavism și că acestor predispuneri nu le convine decât limba vorbită de părinți. Turcii erau mai simpli în procederea lor. Ei, pentru a deznaționaliza, tăiau la zeci de mii de oameni limba din gură, osîndindu-i să fie muți

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
predispuneri nu le convine decât limba vorbită de părinți. Turcii erau mai simpli în procederea lor. Ei, pentru a deznaționaliza, tăiau la zeci de mii de oameni limba din gură, osîndindu-i să fie muți. Rezultatele au fost strălucite. "Găgăuții", cari sânt strănepoții acelor oameni, trec la toate națiunile din Orient drept indivizi escesiv de... cuminți. Toată lumea știe ce-nsemnează la noi, la sârbi, la turci chiar, vorba "găgăuță"; om care nu e în toată firea, "cretin". La asemenea cretinizare a spiritului, a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ce o am pentru armată, n-aș voi să zic că numai în tabăra ei e Austria. Să traducem tabăra aceasta în înțelesul în care am vorbit, renunțați la planurile mari, îngăduiți limba statului cu toate consecințele ei stricte și sânt convins că nu va trece mult timp și vom zice: Nu Austria Superioară sau Inferioară, nu Tirolul, Triesta, Dalmația și Boemia, Moravia, Silezia, Galiția și Bucovina sânt patria austriacului, ci Austria întreagă. Contele Richard Clam-Martinitz răspunse cu condiția puterii unui

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
poliglot; nu știm dar - o mărturisim de mai nainte - n-o sperăm. Evenimentele din urmă n-ar justifica deloc o asemenea speranță deșartă. Întâi s-a votat la Pesta o lege prin care toți învățătorii rurali, și cei cari nu sânt întreținuți de comuna politică, ci de poporenii bisericii, nu din bani direcți sau indirecți ai statului, ci din contribuția de bunăvoie a oricărui creștin, să învețe neapărat ungurește. Apoi prin anume plan de studii să prescrie ca cele mai multe ore pe

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ba chiar până în Consiliul suveranului țării. [ 13 aprilie 1880] {EminescuOpXI 129} ["ALALTĂIERI, SÎMBĂTĂ... "] Alaltăieri, sâmbătă, s-a închis sesiunea Corpurilor legiuitoare printr-un mesaj domnesc, citit la Senat de d. M. Cogălniceanu, la Cameră de d. Stolojan. Meritele acestor Adunări sânt se-nțelege, citate pe rând în mesaj. Modificarea articolului 7, răscumpărarea căilor ferate, bugetul echilibrat, fondurile puse la dispoziția Ministeriului de Război, legea organică pentru Dobrogea, votarea celor zece milioane lei vechi pentru Iași ș. a. m. d. Închiderea nu se

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
întregimea programului său; și o neutralizare a acestei acțiuni nu poate aduce decât sterilitate și prin urmare discreditarea partidului liberal în fața țării. Când diferite persoane cari, fără a fi într-un partid, vin de se alătură la partidul liberal, ele sânt datoare să spună că vin să lucreze pentru triumful ideilor partidului. D. Brătianu a declarat că nu este cestiune decât de nuanțe și de temperament și-ncolo nici o deosebire între d-sa și colegi, punct de vedere pe care l-a-mbrățișat

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
nu este cestiune decât de nuanțe și de temperament și-ncolo nici o deosebire între d-sa și colegi, punct de vedere pe care l-a-mbrățișat și d. Boerescu, cu cunoscutul său temperament escesiv de fericit. Da - zise d. ministru de externe - sânt liberal, dar cu temperamentul meu. D-sa cere ca cestiunea să fie rezolvată, pentru că pozițiunile echivoce sânt cele mai rele și d-sa unul, pe socoteala d-sale, nu poate suferi o pozițiune echivocă. D-sa e de părere că

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
colegi, punct de vedere pe care l-a-mbrățișat și d. Boerescu, cu cunoscutul său temperament escesiv de fericit. Da - zise d. ministru de externe - sânt liberal, dar cu temperamentul meu. D-sa cere ca cestiunea să fie rezolvată, pentru că pozițiunile echivoce sânt cele mai rele și d-sa unul, pe socoteala d-sale, nu poate suferi o pozițiune echivocă. D-sa e de părere că ministeriul e de fuziune, și cine zice fuziune nu înțelege confuziune sau difuziune, ci întrunirea unor forțe

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
pe care am onoare a-l citi în numele amicilor politici din acest Senat cari m-au autorizat pentru aceasta. (Urmează programul) Aceste principii fundamentale ale politicei noastre naționale le declarăm și le afirmăm noi în numele partidului conservator etc. Doi ani sânt de atuncea. Ce fericit temperament! Pe atunci era conservator cu toate nuanțele sale și convergent cu reacțiunea, azi e liberal cu toate nuanțele și convergent cu progresul și națiunea. Cine vrea să nu-și crează ochilor să deschidă "Monitorul" pe

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
în basmele chimico-mecanice ale d-lui ministru de esterne. Într-un discurs nu tocmai lung a repetat de șase ori în deosebite variante ca d. Brătianu să ia Ministeriul de Interne și între altele a spus: În diferitele elemente cari sânt mai mult sau mai puțin deosebite, după cum a spus însuși onor d. Boerescu, aceste elemente cari compun cabinetul trebuie să crească în noua combinațiune ce s-ar face sau să rămână tot în starea de astăzi? În biserică poate intra

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cari compun cabinetul trebuie să crească în noua combinațiune ce s-ar face sau să rămână tot în starea de astăzi? În biserică poate intra oricine, dar, ca să intre cu credință, trebuie ca mai întîi să se facă creștin. Nu sânt pentru a se confia ministeriile unor persoane cari, prin trecutul și faptele lor, în loc de-a da o garanție de prosperitate pentru partidul liberal, ar fi o împiedecare. D. Fleva a propus deci o moțiune în sensul acesta. D. C.

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
trimitere imediată în secțiuni se primește c-o majoritate de 37 contra 32 voturi. Dar - vai, fatalitate! - orele 5 sună, ședința ar trebui prelungită, când iată că d. Stolojan se suie la tribună pentru a citi mesajul prin care onorabilii sânt trimiși la primblare până la toamnă. Mai răsuflă Bucureștii pîn-atunci! [ 15 aprilie 1880] PISTOALELE MUNTENEGREANULUI Acum câteva zile veni la Viena un muntenegrean de tot tânăr, călătorind spre Kiew, unde va intra în Academia militară. Pe stradele Vienei lumea curioasă urmărea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
discută și se cotează legile încît mai nu mai aflăm o parafrazare fericită spre a esprima din nou acest primejdios neajuns. Legi se votează și se dezvotează înainte de-a se fi aplicat și de-a se fi dovedit de sânt bune sau nu. Altele iar se votează fără de nici o trebuință concretă, numai pentru a satisface legiferomania, pe când măsuri folositoare, cari ar reclama o estremă urgență și ar fi de un folos general, stau cu anii în portofoliile miniștrilor și nu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
partidului e atins Adunarea se electrizează și devine furtunoasă; îndealtmintrelea miniștrii cată să facă pe paznicii de ușă și să țină pe deputați, prin rugăciuni, la locurile lor, pentru ca Adunarea să nu se descompleteze, indiferent fiindu-le daca cei opriți sânt din opoziție sau guvernamentali, numai numărul necesar să fie față, pentru ca mașina legiuitoare să poată îmbla. Îndealtmintrelea deputații nu vin decât pentru a răspunde la apelul nominal, ca să poată lua diurna. Poate oricine înțelege ce interesante ajung discuțiile unei Adunări

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
alta decât împlinirea repede a prevederilor d-lui general Manu, era pripită însă ca procedură, căci cestiunile financiare urmează a se trata mai întîi de Cameră și apoi de Senat, iar pe de altă parte legi pornite din inițiativa Senatului sânt supuse unei proceduri escepționale, ca cele trei lecturi din zece în zece zile ș. a. m. d. Astfel se emite un împrumut identic cu cel ce se face la Berlin pentru drumurile de fier și cu toate acestea i se fixează

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cea legiuitoare, e de origine americană și, până la 1848, se aplica numai la comunicațiunile prezidentului Statelor Unite, totuși datina acestor comunicări, combinată în statele europene cu principiul monarhic, are aci un înțeles mai grav decât în republice. În statele monarhice mesajele sânt asemenea comunicări pe cari puterea executivă le face celei legiuitoare și se împart în două categorii: cele ordinare, consistând din o formulă stereotipă, cu care se înaintează proiectele de legi sau se prelungesc sesiunile, și cele estraordinare, cu care se

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
deci acestea privesc viitorul și cuprind o listă de făgăduințe; în mesajele de închidere însă se rezumă calea petrecută într-o sesiune a Adunărilor, se face pe scurt istoricul periodului legislativ și guvernamental, prin urmare acestea privesc trecutul. Aceste mesaje sânt un escelent mijloc de control pentru Coroană, căci se presupune cu drept cuvânt că mesajele de deschidere sânt promisiunile făcute țării de către miniștri, în numele capului statului, iar cele de închidere, scurte dări de seamă asupra făgăduințelor într-adevăr împlinite. Presupunerea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
circulație, deci nu reprezintă decât o datorie flotantă; 3) cuprinde venitul Monetăriei de 2 200 000 l[ei] n[oi] care nu e decât o emisiune de bilion fiduciar și care nu se mai reproduce, deși cheltuielele în dreptul cărora stă sânt cheltuieli constante. Deficitul real al bugetului așa-zis echilibrat e prin urmare de 16-17 milioane. E cu atât mai gravă afirmațiunea că bugetul e echilibrat cu cât miniștrii știau din esperiență că colosala datorie publică grămădită în acești din urmă

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
fapt pe cari mesajul le cuprinde committendo. Dacă pentru cele dentîi s-ar afla o esplicare, nejustificată însă, prin legătura în care ele stau cu vederile politicei germane, căci atât întîrzierea recunoașterii sub pretextul chestiunii izraelite cât și răscumpărarea impusă sânt de origine berlineză, pentru neexactitatea de fapt că se numește echilibrat un buget ce cuprinde în mod fățiș 16-17 milioane deficit nu aflăm nici esplicare măcar, necum justificare. Prezidentul unei republice, identificîndu-se cu partidul pe care-l reprezintă, poate înainta

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
I. Brătianu însuși a declarat {EminescuOpXI 137} în ședința de la 10 aprilie a Senatului "că-i pare rău că espunerea de motive privitoare la acest deficit a intrat în detaliuri și a venit nu să motiveze, ci să determine cari sânt acele deficite și pe care exercițiu îl privesc, nefiind aceasta treaba Senatului, ci a Curții de Compturi și că numai Curtea are să hotărască pe care exercițiu îl privește acel deficit, nu Camera și Senatul"; cu toate declarațiunile și hotărârile, "Romînul

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
DEBATS", ÎN NUMĂRUL SĂU... "] "Journal des debats", în numărul său de luni 3 mai, comentează asemenea demisia cabinetului italian. În realitate - zice foaia - chiar din ziua constituirii se putea ușor prevedea că viața ministerului Cairoli-Depretis va fi scurtă și agitată. Sânt în stânga italiană prea mulți oameni politici cari se cred considerabili pentru ca să fie cu putință de-a-i satisface pe toți. Ar trebui vro cincizeci de posturi ministeriale dac-ar voi cineva să înzestreze pe toți șefii de grupuri cu câte unul

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
turc și pistolul - în loc de Crispi Giani și în loc de Nicotera Fleva te afli numaidecât în România. Am modifica însă întrucîtva puntul de vedere al ziarului francez. "Sînt în stânga italiană și în cea română mulți oameni cari se cred considerabili și cari sânt de o egală neînsemnătate pentru ca să fie cu putință de-a-i satisface pe toți. Egala și cumplita neînsemnătate prin care se disting toți demagogii din lume: iată răul cel mare care bântuie societățile moderne. Căci, într-adevăr, daca un Giani devine

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
din nou, instituțiile proaspete, legile încurcate și importate, deodată cu botinele, de peste graniță, principiile controversate și supuse sofisticei advocățești. Atunci comedia jucată de Gianii și Flevii respectivi determină însuși soarta statului și, fiindcă principiile ce le invocă asemenea mari personaje sânt în genere pretexte pentru a parveni, iar nicidecum credințe înrădăcinate, comedia începe a costa foarte scump. În scurta viață parlamentară de patrusprezece ani bietul nostru popor păstoresc, plugar abia de patruzeci de ani încoace, a trebuit să plătească comedia ambițiilor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
să meargă. Vom trage însă câteva linii cari pot servi de călăuză celor cari vor fi dispuși de-a studia și capabili de-a înțelege etc. Acele câteva linii, pentru cei dispuși de-a studia și capabili de-a înțelege, sânt o coloană și ceva de calomnii la adresa conservatorilor, numiți, precum nici se putea altfel, reacționari. La noi partita reacționară - zice "Romînul" - înstrăinîndu-se ea însăși de națiune, a respins națiunea de la dânsa. Această înstrăinare de națiune a silit-o să-și

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Publicul trebuie să simtă din tonul nostru că nu vorbim nici cu ură, nici cu dispreț măcar de acești adversari politici. Daca soarta țării n-ar atârna de ei întru nimic mărturisim că cu milă am vorbi de dânșii. Ce sânt de vină că i-a făcut Dumnezeu cum i-a făcut, așa de târzii la înțelegere, așa de nerecunoscători de sineși, așa de cutezători chiar, căci desigur e o estremă cutezare din partea unui d. Giani sau Gheorghian de-a se

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]